DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adap

adap (mi) (a-dápŭ) vb I adãpai (a-dã-páĭ), adãpam (a-dã-pámŭ), adãpatã (a-dã-pá-tã), adãpari/adãpare (a-dã-pá-ri) – dau apã (s-bea) a unei pravdã; asprucuchescu (pruscutescu, prãscutescu, ud, pluscutescu, pluscuchescu) unã grãdinã; bea apã (unã pravdã); s-udã (unã plantã)
{ro: adăpa, stropi}
{fr: abreuver, aroser}
{en: water (animals or plants)}
ex: s-lu-adapã (s-lji da s-bea apã) cu-a lui mãnã; adap calu (dau a calui apã s-bea); lj-adãpa (lj-aspru-cuchea) grãdina; s-easti cã nu adachi misurlu, nu creashti

§ adãpat (a-dã-pátŭ) adg adãpatã (a-dã-pá-tã), adãpats (a-dã-pátsĭ), adãpati/adãpate (a-dã-pá-ti) – tsi-lj s-ari datã apã s-bea (pravda); tsi ari biutã apã (pravda); udatã (grãdina)
{ro: adăpat, stropit}
{fr: abreuvé, arosé}
{en: watered (animals or plants)}
ex: prashlji nu suntu adãpats (udats, pruscutits)

§ adãpari/adãpare (a-dã-pá-ri) sf adãpãri (a-dã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adapã tsiva; dari apã (a prãvdzãlor ta s-bea), udari (grãdina)
{ro: acţiunea de a adăpa, de a stropi; adăpare, stropire}
{fr: action d’abreuver, d’aroser}
{en: action of watering animals or plants}
ex: iu njergu puljlji trã adãpari (tra s-bea apã)?; amãnãm cu adãparea-a trifiljlui; sh-adãparea sh-ari vahtea-a ljei

§ neadãpat (nea-dã-pátŭ) adg neadãpatã (nea-dã-pá-tã), neadãpats (nea-dã-pátsĭ), neadãpa-ti/neadãpate (nea-dã-pá-ti) – tsi nu-lj s-ari datã apã s-bea (pravda); tsi nu-ari biutã apã (pravda); tsi nu fu udatã (grãdina)
{ro: care nu a fost adăpat sau stropit}
{fr: qui n’est pas abreuvé ou arosé}
{en: who has not been watered (animals or plants)}
ex: Bailu-a lui armasi neadãpat (fãrã sã-lj si da apã s-bea); grãdinj neadãpati (niudati, neasprucuchiti)

§ neadãpari/neadãpare (nea-dã-pá-ri) sf neadãpãri (nea-dã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adapã tsiva; nidari apã (a prãvdzãlor ta s-bea), niudari (grãdina)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aruvinedz

aruvinedz (a-ru-vi-nédzŭ) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-náĭ), aru-vinam (a-ru-vi-námŭ), aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvina-ri/aruvinare (a-ru-vi-ná-ri) – arãspãndescu multi chicuti di apã pri un lucru tra s-lu ud; nj-cad (nj-es) lãcrinj dit oclji; pruscuchescu, asprucuchescu, pluscutescu, pluscuchescu, pruscutescu, prãscutescu, ntsilistredz, ud
{ro: stropi, uda}
{fr: arroser; asperger}
{en: sprinkle, spray}
ex: li-aruvinã (li sprucuchi) cu apã dit fãntãnã; s-portsã apã cu tsirlu shi s-aruvinedz (sprucucheshti) calea tutã; apoea eali aruvinarã (pruscuchirã) bucãtsli cu apã-di-banã; pirpirunã! aruvineadzã agrili

§ aruvin (a-ru-vínŭ) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-náĭ), aruvinam (a-ru-vi-námŭ), aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvinari/aruvinare (a-ru-vi-ná-ri) – (unã cu aruvinedz)
ex: s-aruvinj calea cu apã

§ aruvinat (a-ru-vi-nátŭ) adg aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvinats (a-ru-vi-nátsĭ), aruvina-ti/aruvinate (a-ru-vi-ná-ti) – tsi easti udat prit pruscutiri; pruscuchit, asprucuchit, pluscutit, pluscuchit, pruscutit, prãscutit, ntsilistrat, udat
{ro: stropit, udat}
{fr: arrosé; aspergé}
{en: sprinkled, sprayed}
ex: pi earba aruvinatã (udatã di apã i aroauã); oili arãirã pit cãmpul aruvinat (udat di-arauã)

§ aruvinari/aru-vinare (a-ru-vi-ná-ri) sf aruvinãri (a-ru-vi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aruvineadzã tsiva; pruscuchiri, asprucuchiri, pluscutiri, pluscuchiri, pruscutiri, prãscutiri, ntsilistrari, udari
{ro: acţiunea de a stropi, de a uda; stropire; stropit}
{fr: action d’arroser, d’as-perger}
{en: action of sprinkling, of spraying; sprinkling}
ex: tu cati aruvinari a loclui

§ nearuvinat (nea-ru-vi-nátŭ) adg nearuvinatã (nea-ru-vi-ná-tã), nearuvinats (nea-ru-vi-nátsĭ), nea-ruvinati/nearuvinate (nea-ru-vi-ná-ti) – tsi nu easti aruvinat, tsi nu easti udat prit pruscutiri; nipruscuchit, neasprucuchit, nipluscutit, nipluscuchit, nipruscutit, niprãscutit, nintsilistrat, niudat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciungu

ciungu (cĭún-gu) adg ciungã (cĭún-gã), ciundzi (cĭún-dzi), ciun-dzi/ciundze (cĭún-dzi) – (omlu) tsi nu-ari unã mãnã (ntreagã i unã parti); (fig: ciungu = pravdã tsi ari mash un cornu); ciulac, cuciub, shbut, sãcat/sicat (di-unã mãnã, ntreagã i unã parti), etc.
{ro: ciung (om), animal cu un singur corn}
{fr: manchot, estropié, (homme) qui n’a qu’une main, (animal) qui n’a qu’une corne}
{en: one-armed (man), one-horn (animal)}
ex: am nã caprã ciungã (cu-un cornu); frati-nju easti ciungu (cu-unã mãnã)

§ ciulac (cĭu-lácŭ) adg ciulacã (cĭu-lá-cã), ciulats (cĭu-látsĭ), ciulatsi/ciulatse (cĭu-lá-tsi) – (unã cu ciungu)
ex: vrei ciulac (ciungu) s-mi facã?; easti ciulac di un dzeadzit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuciub2

cuciub2 (cú-cĭubŭ) adg cuciubã (cú-cĭu-bã), cuciughi (cú-cĭughĭ), cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) – tsi nu-ari unã mãnã (ntreagã i unã parti); ciungu, ciulac, shbut, sãcat, sicat (di-unã mãnã), etc.
{ro: ciung}
{fr: manchot, estropié}
{en: one-armed, crippled}
ex: armasi cuciub (ciungu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãspalj

pãspalj (pãs-páljĭŭ) sn pãspalji/pãspalje (pãs-pá-lji) – pulbiri di fãrinã; pulbirea di fãrinã tsi armãnj dupã mãtsinari sh-cari s-ashtearni ca un petur pristi stizma shi tuti lucrili di la moarã; (fig: pãspalj = pulbiri albã (ca neaua, bunãoarã) icã lunjinã albã tsi s-ashtearni ca un petur pristi lucri)
{ro: pospai}
{fr: poudre de farine qui se dépose autour des meuls}
{en: flour dust deposited over all objects in the mill}
ex: morli suntu mplini di pãspalj (pulbiri albã di fãrinã ashtirnutã pristi tuti lucrili); neaua cadi pãspalj (fig: ca unã pulbiri albã tsi s-ashtearni pristi loc); da pãspalji nafoarã (fig: cadi neauã ca pulbiri shi s-ashtearni mpadi); un pãspalj (fig: petur) di lunjinã s-ashtirnu pri tut loclu

§ pãspalã (pãs-pá-lã) sf pl(?) – fãrinã di cãlãmbuchi (misur)
{ro: mălai, pospăială}
{fr: (poudre de) farine de maïs}
{en: corn flour}
ex: dada-adrã ti prãndzu pitã di pãspalã

§ pispilescu (pis-pi-lés-cu) vb IV pispilii (pis-pi-líĭ), pispileam (pis-pi-leámŭ), pispilitã (pis-pi-lí-tã), pispiliri/pispilire (pis-pi-lí-ri) – arãspãndescu unã pulbiri (fãrinã, sari, etc.), putsãn cãti putsãn, tu-un lucru; acoapir un lucru cu-arcarea di pulbiri pristi el; arãspãndescu, aruc, acoapir, etc.; (fig: pispilescu = nvilescu, acoapir)
{ro: presăra}
{fr: saupoudrer; couvrir}
{en: sprinkle, powder, dust}
ex: pispilea (arucã) piper pi ghelã; pispilea pisti pitã niheamã zahãri; culcã-nj-ti s-ti pispilescu (fig: nvilescu, acoapir); lu pispilii (lu-acupirii) cu vilendza; acãtsarã s-pispileascã nãshti ciomburi di neauã

§ pispilit (pis-pi-lítŭ) adg pispilitã (pis-pi-lí-tã), pispilits (pis-pi-lítsĭ), pispiliti/pispilite (pis-pi-lí-ti) – (pulbiri) tsi fu (s-ari) arãspãnditã, putsãn cãti putsãn, pristi un lucru; (lucru) pristi cari s-ari arãspãnditã unã pulbiri
{ro: presărat}
{fr: saupoudré; couvert}
{en: sprinkled, powdered, dusted}
ex: arãtsi cã nu shadi noaptea pispilitã (nvilitã)

§ pispiliri/pispilire (pis-pi-lí-ri) sf pispiliri (pis-pi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pispileashti tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirdafi/pirdafe

pirdafi/pirdafe (pir-dá-fi) sf pirdãhi (pir-dắhĭ) – atsea tsi fatsi omlu tsi pruscuteashti apã cu gura; pirdahi (fig: pirdafi =
(expr: lj-dau unã pirdafi = (i) atsea tsi-lj fac a unui cãndu-l vãryescu, l-cãtigursescu, lj-trag unã zãvrachi (zbardu, vãryiri, giudicari, lu ncaci, lu-aurlu, etc.); (ii) lu-agudescu pri cariva (tsiva) cu mãna (ciciorlu, bushlu, lemnul, pãrjina, etc.), cu agudituri dati cu puteari sh-unã dupã-alantã; lj-dau unã bãteari greauã (pãrjinã, shcop, pãparã, paparã, puparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã, etc.));
{ro: stropirea cu apă din gură}
{fr: arrosage de l’eau avec la bouche}
{en: water aspersion with the mouth}
ex: dã-lj pirdafi sh-deapoea s-badz herlu (di cãlcari stranji); nj-deadi pirdafi
(expr: mi vãryi)

§ pirdahi/pirdahe (pir-dá-hi) sf pirdãhi (pir-dắhĭ) – (unã cu pirdafi)
ex: lj-trapshu nã pirdahi
(expr: l-bãtui, lj-ded un shcop)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

proscut

proscut (prós-cutŭ) sn proscuti/proscute (prós-cu-ti) – atsea parti (cumatã) ma njicã di apã (lichid) tsi poati s-cadã singurã; pljoscut, loscut, langutã, chicutã, chicã, chicãturã, picã, staxeauã
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: stealili pãrea nãshti proscuti (chicuti) di-asimi pri cubeulu albastru; mi umplui di proscuti

§ plioscut (plĭós-cutŭ) sn plioscuti/plioscute (plĭós-cu-ti) – (unã cu proscut)
ex: plioscutili a izvurlui mi udarã

§ loscut2 (lós-cutŭ) sn loscuti/loscute (lós-cu-ti) – (unã cu proscut)
ex: loscutili arsãreau pristi capitili a noastri

§ pruscutescu (prus-cu-tés-cu) (mi) vb IV pruscutii (prus-cu-tíĭ), pruscuteam (prus-cu-teámŭ), pruscutitã (prus-cu-tí-tã), pruscutiri/pruscutire (prus-cu-tí-ri) – arãspãndescu multi chicuti di apã pri un lucru tra s-lu fac muceali (sh-poati s-lu lãvushescu); prãscutescu, pruscuchescu, asprucu-chescu, mpruscuchescu, pluscutescu, pluscuchescu, aruvinedz, arãvinedz, aruvrinedz, ntsilistredz
{ro: stropi}
{fr: arroser, éclabousser; asperger et balayer}
{en: sprinkle, spray, splash}
ex: lja n gurã apã shi u pruscutescu (lj-arucã chicuti di apã) tu fatsã; aurlã amarea, pruscuteashti; pruscutea pita tra si s-moalji

§ pruscutit (prus-cu-títŭ) adg pruscutitã (prus-cu-tí-tã), pruscutits (prus-cu-títsĭ), pruscutiti/pruscutite (prus-cu-tí-ti) – tsi easti udat cu pruscutirea; prãscutit, pruscuchit, asprucuchit, mpruscuchit, pluscutit, pluscuchit, aruvinat, arãvinat, aruvrinat, ntsilistrat
{ro: stropit}
{fr: arrosé, éclaboussé; aspergé et balayé}
{en: sprinkled, sprayed, splashed}

§ pruscutiri/pruscutire (prus-cu-tí-ri) sf pruscutiri (prus-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruscuteashti; prãscutiri, pruscuchiri, asprucuchiri, mpruscuchiri, pluscutiri, pluscuchiri, aruvinari, arãvinari, aruvrinari, ntsilistrari
{ro: acţiunea de a stropi, stropire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãcat

sãcat (sã-cátŭ) adg sãcatã (sã-cá-tã), sãcats (sã-cátsĭ), sãcati/sãcate (sã-cá-ti) – tsi easti lipsit di-un mãdular ca cicior, mãnã, etc. (un i dauãli, ntreg i unã parti); sicat, ciungu, ciulac, cuciub, shbut, olug, ulog, ncãrãgat, cãrãgat, dãmlusit, chicutat, etc.
{ro: infirm, ciung, olog}
{fr: estropié, infirme}
{en: crippled, invalid, one-armed}
ex: easti sãcat di mãnã; easti sãcat di-un cicior; armasi sãcat di cãndu-l pliguirã la mãnã; tsi u-adrash ashi sãcatã?

§ sãcãtipsescu (sã-cã-tip-sés-cu) (mi) vb IV sãcãtipsii (sã-cã-tip-síĭ), sãcãtipseam (sã-cã-tip-seámŭ), sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) – cu-atseali tsi-adar, armãn (icã fac pri altu s-armãnã) sãcat; nsãcãtedz, dãmlusescu, uludzescu, cãrag, ncãrag; (fig: sãcãtipsescu (un lucru) = l-fac un lucru s-aibã un mãhãnã, aspargu un lucru)
{ro: schilodi, mutila}
{fr: estropier, rendre infirme}
{en: cripple, maim, mutilate}
ex: l-sãcãtipsii stranjlu (fig: lu-asparshu)

§ sãcãtipsit (sã-cã-tip-sítŭ) adg sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsits (sã-cã-tip-sítsĭ), sãcãtipsiti/sãcãtipsite (sã-cã-tip-sí-ti) – tsi easti faptu s-armãnã sãcat; tsi ari armasã cu-unã cusuri; nsãcãtat, dãmlusit, uludzit, cãrãgat, ncãrãgat
{ro: schilodit, mutilat}
{fr: estropié, rendu infirme}
{en: crippled, maimed, mutilated}

§ sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) sf sãcãtipsiri (sã-cã-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sãcãtipsit; nsãcãtari, dãmlusiri, uludziri, cãrãgari, ncãrãgari
{ro: acţiunea de a schilodi, de a mutila; schilodire, mutilare}
{fr: action d’estropier, de rendre infirme}
{en: action of crippling, of maiming, of mutilating}

§ sãcãtlichi/sãcãtliche (sã-cãt-lí-chi) sf sãcãtlichi (sã-cãt-líchĭ) – harea (cusurea, catmerea) tsi u-ari omlu sãcat; atsea (bãteari multã, tãljari di mãnã i cicior, etc.) tsi-lj si fatsi a unui tra s-armãnã sãcat; sãcãtlãchi, cusuri, catmeri, mãhãnã, mãrdai, smãrdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shbut

shbut (shbútŭ) adg shbutã (shbú-tã), shbuts (shbútsĭ) shbu-ti/shbute (shbú-ti) – tsi easti sãcat sh-di-aradã nu-ari unã mãnã (ntreagã i unã parti); ciungu, ciulac, shbut, sãcat, sicat di-unã mãnã; etc.
{ro: ciung}
{fr: manchot, estropié}
{en: one-armed, crippled}
ex: sã-lj creascã mãna-atsea shbuta

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shcop

shcop (shcópŭ) sn shcoapi/shcoape (shcŭá-pi) – lemnu lungu shi suptsãri; strop, ciumagã, ciumag, giumac, afingi, pulean, teg, ciun, mãciucã, tingãli; (fig:
1: shcop = agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu mãna (ciciorlu, bushlu, lemnul, etc.); bãteari greauã, pãrjinã, pãparã, paparã, puparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, fushti, chiutecã, chiurcu; expr:
2: lj-dau, lj-cruescu un shcop, lu psusescu di shcop, l-fac s-mãcã un shcop etc. = l-bat ghini, lj-dau unã bãteari bunã;
3: lu-adutsi shcoplu divarliga = ari orixi di shcop, ta s-mãcã shcop, s-hibã bãtut)
{ro: băţ, prăjină; bătaie}
{fr: bâtonnet, gourdin, perche, gaule; rossade, rossée}
{en: pole, stick; beating}
ex: shcoplu (ciumaglu) ari dauã capiti; greu shcop (fig: bãteari) nj-ari arcatã; cã nu earam bun, mãcai shcop di la (fig: mi bãtu) tatã-nju; furã arcats tu shcop
(expr: furã bãtuts); shcoplu (fig: bãtearea) shi arshinea nu es (nu s-aspealã); lu-acats di-lj cruescu un shcop (di-l bat, di-lj da unã bãteari bunã), s-lu-aducã aminti cãt bãneadzã

§ strop (strópŭ) sn stroapi/stroape (strŭá-pi) shi strochi(?) (stróchĭ) – (unã cu shcop)
ex: stroplu, iu lj-easti?; ea-lj oaminjlji, s-toarnã cu leamni shi cu stroapi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã