|
|
stringu
RO:încorda în.... … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:46627>2014-05-14 22:31:13.008821 »
stringu
stringu (strín-gu) (mi) vb III shi II stresh (stréshĭŭ) shi strimshu (strím-shĭu), strindzeam (strin-dzeámŭ), streasã (streá-sã) shi strimtã (strím-tã), strindziri/strindzire (strín-dzi-ri) shi strindzea-ri/strindzeare (strin-dzeá-ri) – trag vãrtos di dauãli capiti, unã cioarã (spangu, funi, curauã, etc.) tsi s-aflã bãgatã deavãrliga di-un lucru (cioara di la pãputsã, curaua di mesi, etc.) faptã i nifaptã nod; ncljid vãrtos un lucru deavãrliga di-un altu lucru (mãna deavãrliga di-unã altã mãnã, bratsãli deavãrliga-a unui om vrut, dzeaditli cãndu s-acatsã di-un lucru, etc.); (fig:
1: mi stringu = mi fac multu shcljinciu, mi shcljinciuescu;
2: mi stringu (dupã cariva) = alag, mi duc iurushi dupã cariva;
3: lu stringu (s-facã tsiva) = ãlj bag zori, l-pingu, l-sãlnãescu, ãlj bag sula n coasti; expr:
4: nj-stringu inima cu dintsãlj = nj-fac gãireti, nj-ljau curailu, nj-ljau inima tu dintsã;
5: strindzi-ti draclu = zbor tsi va s-aspunã cãt agonja poati s-alagã cariva, agonja cum poati s-alagã mash draclu!;
6: hiu stres = (i) hiu strimturat; (ii) hiu scljinciu)
{ro: strânge, îmbrăţişa, forţa, obliga, constrânge, deveni zgârcit}
{fr: serrer, étreindre; tendre; faire des efforts; contreindre; devenir avare}
{en: tighten, embrace, hug; stretch; force; become avaricious (miserly, stingy)}
ex: si strimsi cu curaua (sh-trapsi curaua vãrtos di mesi) di mizi adilja; nu-apucã sã stringã dzeaditli; sã sh-u stringã mbratsã (mbrãtsiteadzã vãrtos); lu strimsi (mbrãtsitã, adunã) la sinlu-a ljei; leagã-l shi strindzi-l vãrtos; mi stringu curdeljili; nã streasim (fig: alãgãm ampatrulea) s-agiundzem domnjilj; si strimsirã sh-elj tu-apalã (fig: nchisirã s-alagã iurushi) tra s-lj-agiungã; fudzi feata cu ficiorlu, strindzi-ti draclu
(expr: sh-alagã draclu!); lu streasirã dip nãs (fig: (i) apãrnjirã s-alagã iurushi dupã nãs; icã (ii) lj-bãgarã multã zori); lu strimshu (fig: lj-bãgai zori, lj-bãgai sula n coasti) s-aspunã cai li ari furatã shi cai li ari ascumtã; cara u streasi (fig: cara-lj bãgã zori) multu foamea; streasi un frig shi un dzer (fig: s-alãsã unã arcoari) di s-alichea mãna di her; lu streasi (fig: lj-bãgã zori, l-sãlnui) cãroarea; amirãlu lji streasi (fig: lã bãgã zori, lã bãgã sula n coasti, lj-pimsi) picurarlji s-aspunã alihea; mi stresh ahãt multu (fig: avui ahãtã zori, cilãstisii ahãt), cã vrea nj-ansarã ocljilj; multu si streasi (fig: s-featsi multu shcljinciu): cã nitsi pãni nu mãca; strãndzi-ts inima cu dintsãlj
adilj1
adilj1 (a-díljĭŭ) vb I adiljai (a-di-ljĭáĭ), adiljam (a-di-ljĭámŭ), adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljari/adiljare (a-di-ljĭá-ri) – trag vimtu tru plimunj shi-l scot nafoarã (ca semnu cã bãnedz); suflu, ljau anasã; (fig: adilji = (i) (omlu, pravda, etc.) easti yiu, bãneadzã; (ii) (frãndzã, lucri, etc.) s-minã la bãtearea-a vimtului; (iii) (vimtul) bati, suflã lishor, canda hãidipseashti pri cariva)
{ro: respira, trăi}
{fr: respirer, vivre}
{en: breathe, live}
ex: tut tsi bãneadzã adilji; s-pãrea cã loclu adilji (lja anasã); s-lji fats s-adilji (s-lja anasã); lasã-mi niheam s-adilj; armãnjlji tuts adilji (fig: bãneadzã); tsi mushat adilja (fig: bãtea, sufla) vimtul; mi dush tu grãdinã s-adilj (s-nji umplu plimunjlji cu) vimtu curat; mizi adilja (fig: s-mina di vimtu) cãti vãrã frãndzã
§ adiljat1 (a-di-ljĭátŭ) adg adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljats (a-di-ljĭátsĭ), adiljati/adiljate (a-di-ljĭá-ti) – cari adilji, cari suflã, cari ari loatã anasã
{ro: respirat, trăit, adiat}
{fr: respiré}
{en: breathed, lived}
§ adiljari1/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu adilji; suflari, loari anasã
{ro: acţiunea de a respira, de a trăi; respirare, trăire}
{fr: action de res-pirer, de vivre)}
{en: action of breathing, of living}
§ adiljat3 (a-di-ljĭátŭ) sm fãrã pl – vimtul tsi intrã sh-easi dit plimunj cãndu adilji cariva; adiljatic, adiljari, anasã, suflari, suflat, ahnoatã, hnoatã, suluchi;
(expr: tu-un adiljat = unãshunã, dinãcali)
{ro: respiraţie}
{fr: respiration, haleine}
{en: breath}
ex: dupã tsi-adiljatlu-sh stringu; tru oarã sh-lja-adiljatlu; nji si curmã adiljatlu; ampãturã sh-ma cãt ãsh tradzi adiljatlu
§ adiljari3/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – (unã cu adiljat3)
ex: lã si curmã adiljarea (anasa); adiljarea (anasa) lj-easti greauã; adiljeri (fig: suflãri lishoari) di vimtu
angãljisescu
angãljisescu (an-gã-lji-sés-cu) (mi) vb IV angãljisii (an-gã-lji-síĭ), angãljiseam (an-gã-lji-seámŭ), angãljisitã (an-gã-lji-sí-tã), angãljisi-ri/angãljisire (an-gã-lji-sí-ri) – lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, ambrats, hiritsescu, ncurpiljedz, gugustedz, pushtuescu
{ro: îmbrăţişa}
{fr: embrasser}
{en: embrace}
ex: mã-sa lu-angãljisi (lu-ambrãtsitã); lu-angãljisii (lu mbrãtsitai) di doauã ori
§ angãljisit (an-gã-lji-sítŭ) adg angãljisitã (an-gã-lji-sí-tã), angãljisits (an-gã-lji-sítsĭ), angãljisiti/angãljisite (an-gã-lji-sí-ti) – tsi easti acãtsat mbratsã (ãn bratsã) di cariva; mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsitat, ambrãtsat, hiritsit, ncurpiljat, gugustat, pushtuit
{ro: îmbrăţişat}
{fr: embrassé}
{en: embraced}
§ angãljisiri/angãljisire (an-gã-lji-sí-ri) sf angãljisiri (an-gã-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti angãljisit; mbrãtsitari, mbrãtsishari, mbrãtsushari, ambrãtsitari, ambrãtsari, hiritsiri, ncurpiljari, gugustari, pushtuiri
{ro: acţiunea de a îmbrăţişa, îmbrăţişare}
{fr: action d’embrasser; embrassade}
{en: action of embracing; embrace}
apalã1
apalã1 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu) shi cari di-aradã s-poartã di mesi shi spindzurã pãnã ma nghios di dzinuclji; coardã tsi ari lipida niheam ca shutsãtã; coardã cari talji di doauãli pãrtsã; palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã; (fig:
1: tu-unã apalã = agonja, ca sfulgul, iurushi; expr:
2: dau (mi stringu, mi-alas, mi umplu tu) unã apalã = fug iurushi, ca zurlu, ca unã furtunã;
3: si-lj spindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie, paloş}
{fr: glaive, sabre recourbée}
{en: sword}
ex: tu cuciubã uscatã doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); tru-unã crãpiturã uscatã sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala); si strimsirã sh-elj tu-apalã
(expr: fudzirã iurushi, ca zurlji) tra s-lj-agiungã; chicã apala di gushi shi sh-lo tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj lja caplu; feata trãdzea apala shi hãrsht! lã tãlja caplu; unã lj-ari cu-apala n cap; tu unã apalã s-dutsi
(expr: s-dusi iurushi, ca furtuna); sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: s-dusi ca furtuna) dupã minciunoshlji; doi circheji tu-apalã (fig: agonja ca sfulgul) s-alãsarã; ãlj deadirã un cal sh-un bucal s-lu umplã tu-unã apalã
(expr: s-fugã iurushi); s-arupã dzeana nsus tu-apãlj (fig: iurushi)
§ palã1 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) – (unã cu apalã1)
ex: pala (coarda) zmulsirã din teacã; ma zmulg pãljli di tru teacã; cu pala-lj lo caplu diunãoarã; ded nã palã
(expr: fudzii iurushi, ca unã furtunã)
astorcu
astorcu (as-tór-cu) vb III astorshu (as-tór-shĭu), asturtseam (as-tur-tseámŭ), astoarsã (as-tŭár-sã), astoartsiri/astoartsire (as-tŭár-tsi-ri) – acats un lucru di doauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã (cum fac cu-un stranj dupã tsi-l lau tra s-fac apa s-easã dit el); lu calcu (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) un lucru (ca bunãoarã, un sfungu, unã peaticã udã, unã limonji, etc.) cu puteari tra s-lji scot muljitura, apa, dzama, etc. tsi s-aflã tu el; stricor, stringu, tornu, shuts, etc.
{ro: stoarce}
{fr: tordre; presser}
{en: squeeze out, press out}
ex: nu-am vãrtuti s-astorcu (si stricor) cãmeshli
§ astorsu (as-tór-su) adg astoarsã (as-tŭár-sã), astorshi (as-tór-shi), astoarsi/astoarse (as-tŭár-si) – tsi easti acãtsat di doauãli capiti sh-shutsãt (un capit di-unã parti sh-alantu di-alantã); tsi easti cãlcat cu puteari tra s-lji si scoatã muljitura tsi s-aflã tu el); stricurat, stres, turnat, shutsãt, etc.
{ro: stors}
{fr: tordu; pressé}
{en: squeezed, pressed}
§ astoartsiri/astoartsire (as-tŭár-tsi-ri) sf astoartsiri (as-tŭár-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti astorsu; stricurari, strindzeari, turnari, shutsãri, etc.
{ro: acţiunea de a stoarce; stoarcere}
{fr: action de tordre; de presser}
{en: action of squeezing out, of pressing out (liquids)}
bash
bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina
§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va
§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}
brats
brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic
§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji
§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã
§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc
chipin
chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru
§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)
§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}
§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit
{ro: nepişcat, neciupit}
cljai/cljae
cljai/cljae (cljĭá-i) sf cljei (cljĭéĭ) – hãlati njicã di mãnã (di-aradã di metal) cu cari sã ncljiadzã i s-dishcljiadzã un cãtinar i unã bravã (di la unã ushi, dulapi, etc.); cljiitoari, ncljiitoari, dishcljitoari, dishcljidzãtoari, cheai; (fig:
1: cljai = (i) bravã); (ii) cãtinar, catinã; expr:
2: bag tu cljai; tsãn cu cljai = ncljid cu cljaea;
3: hiu cljaea-a draclui, a chisãljei = hiu multu scljinciu;
4: li dau cljeili = mor, lji ncljid ocljilj trã totna;
5: lj-aflu cljaea-a lucrului = lj-aflu murafetea-a lucrului; shtiu cum s-u dizleg ipotisea;
6: lj-aspun cljaea = lj-aspun cum s-lu facã un lucru;
7: fur cljeili di la bisearicã = (i) am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.: (ii) hiu om arãu, lai, andihristu;
8: ea s-nica shi “cljeili, cljeili!” striga = s-dzãtsi trã atsel tsi nu-sh mutreashti hala mari tu cari cãdzu ma s-mindueashti la chirãturi; zborlu yini di la pãrmitlu cu muljarea tsi sã nica tu lac shi-lj striga a bãrbat-sui cã ari cljeili di casã n gepi shi nu va poatã s-intrã n casã cãndu va s-toarnã)
{ro: cheie}
{fr: clé}
{en: key}
ex: adu cljaea (cljiitoarea) tra sã ncljiem usha; li bãgã tu cljai (li ncljisi cu cljaea); omlu-aestu easti cljaea-a chisãljei
(expr: multu scljinciu); stres, stres, cljaea-a draclui
(expr: multu di multu scljinciu); duri fu cljaea-a draclui
(expr: scljinciul a scljincilor); dusi, li deadi cljeili
(expr: muri); furash cljeili di la bisearicã
(expr: eshti om arãu, tsi fats mash lãets)
§ cljiitsã (clji-í-tsã) sf cljiits (clji-ítsĭ) – clai njicã; cljitsã
{ro: cheiţă}
{fr: petite clé}
{en: small key}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: cljaea (fig: bravã, cãtinar) shi cljiitsa)
§ cljitsã (cljí-tsã) sf cljits (cljítsĭ) – (unã cu cljiitsã)
ex: bãgã cljitsa (cljaea-atsea njica) tu cljai (fig: bravã, cãtinar), nu s-uidiseashti
§ cljiitoari/cljiitoare (clji-i-tŭá-ri) sf cljiitori (clji-i-tórĭ) – (unã cu cljai)
ex: adu cljiitoarea tra s-dishcljidem usha
§ cheai/cheae (chĭá-i) sf chei (chĭéĭ) – (unã cu cljai)
coastã
coastã (cŭás-tã) sf coasti/coaste (cŭás-ti) –
1: os lungu, suptsãri shi ncusurat, dit unã preaclji di oasi (di ma multili preclji di oasi) tsi s-aflã tu cheptul a omlui (a pravdãljei), ligati di dauãli pãrtsã (nastãnga shi nandreapta) di un os, tu mesi ãn fatsã, sh-di altu os tu nãpoea-a cheptului; partea di nastãnga, icã di nandreapta a truplui di om, di la umir pãnã la coapsã (cipoc);
2: partea di munti tsi dipuni (s-alinã); schinãrat (di munti); dzeanã;
(expr:
1: nj-si ved coastili = hiu multu slab, mash cheali sh-oasi;
2: lj-bag sula n coasti = lj-bag multã zori; l-stringu vãrtos (l-pingu, tra s-facã un lucru);
3: nj-mãcã coasta tsarã = mi da di padi (mi-arucã, mi zdupuneashti, mi-arucuteashti);
4: nu-nj mãcã coasta tsarã = nu nj-u poati, nu mi-azvindzi;
5: frãngu coasti; dau ãn coasti = stau sh-mi minduescu tsi s-fac (cã nu para ved cari easti calea-atsea buna); stau pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; lj-bag cheadits, lu-ambudyisescu pri cariva tra s-nu shtibã tsi s-facã; strãmbu narea; shuvãescu, mi cãltin)
{ro: coastă (de animal; de munte)}
{fr: côte (de l’animal; de la montagne)}
{en: rib (of animal), slope (of hill)}
ex: unã coastã di njel friptu; mi-agudi tu coastã; sherchilj au multi coasti; s-dipunea di pi coastã (dzeanã); cãsharea u bãgarã tu coasta (schinãratlu) di munti; lji bãgã sula n coasti
(expr: lj-bãgã multã zori), l-featsi s-fugã dit hoarã; cari ãlj bãgã sula tu coasti shi nu-lj dãdea banã dip
(expr: cara-lj bãgã zori shi nu lu-alãsa isih dip); nu-nj mãcã coasta tsarã
(expr: nu pot s-hiu dat di padi); frãndzi coasti
(expr: sta pi ndauã), cã nu shtii tsi cali s-aleagã; ma nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu stai pi ndauãli), shi nu vai vrei s-u-adari; fãrã shcljimurari sh-fãrã s-da n coasti
(expr: fãrã s-shuvã-eascã) vãrnãoarã; taha frãndzea coasti, s-nu dzãcã ljundarlu carishti tsi; nãsã frãndzea coasti sh-fãtsea nãji sã s-alinã analtu la vãsiljelu
§ custicã (cus-tí-cã) sf custitsi/custitse (cus-tí-tsi) – coastã njicã
{ro: costiţă}
{fr: petite côte, côtelette}
{en: small rib}
distres
distres (di-strésŭ) adg – vedz tu stringu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: stringu