DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angusã

angusã (an-gú-sã) sf angusi/anguse (an-gú-si) – atsea tsi adu-cheashti omlu cãndu-lj yini agnos, greatsã; dorlu, zorea sh-durea-rea ahãndoasã tsi lu-aducheashti cariva tu suflit cãndu s-disparti trã multu chiro di-un insu vrut; stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; ãngusã, ngusã, stinuhurii, sicleti, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: silă, mâhnire, greaţă, anxietate, suferinţă, opresiune}
{fr: angoisse, affadissement, nausée, anxiété, souffrance, oppression}
{en: anguish, distress, insipid, dull, nausea, anxiety, suffering, oppression}
ex: nj-yini-angusã (greatsã); trãsh tu-apiritã criparã di greatsã sh-angusã; angusã (sicleti) greauã s-ti batã; va s-hii tu angusã (sicleti, stinuhurii) mari; frati-su prindi sã s-aflã tu mari angusã; yin niori furtunj di-angusi (cripãri, vasani); nu putem s-lom anasã di-ahãtã angusã (apitrusiri, stinuhurii); s-dirinã di-ahãtã angusã (sicleti)

§ angusos (an-gu-sósŭ) adg angusoasã (an-gu-sŭá-sã), angusosh (an-gu-sóshĭ), angusoasi/angusoase (an-gu-sŭá-si) – (lucru) tsi-l fatsi pri-un om s-aducheascã angusã; atsea tsi-lj da a omlui unã stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.
{ro: mâhnitor}
{fr: chagrinant, navrant}
{en: distressing}

§ ngusã (ngú-sã) sf ngusi/nguse (ngú-si) – (unã cu angusã)
ex: tuti s-lãirã di ngusã (stinuhurii, sicleti); ngusã (sicleti) nã yini; nj-yini ngusã (strimturã) mari; cãndu va s-hii tu ngusã (strimturã, zori) mari; cãndu-lj yini ngusã (dor mari) ti ficior, plãndzi; cu mari ngusã (pãreari arãu, dureari) nã dispãrtsãm

§ ngusos (ngu-sósŭ) adg ngusoasã (ngu-sŭá-sã), ngusosh (ngu-sóshĭ), ngusoasi/ngusoase (ngu-sŭá-si) – (unã cu angusos)
ex: eara unã earnã ngusoasã (tsi ti fãtsea s-acats ãngusã)

§ ãngusã (ãn-gú-sã) sf ãngusi/ãnguse (ãn-gú-si) – (unã cu angusã)
ex: di multã cripari, moasha featsi ãngusã

§ ãngusos (ãn-gu-sósŭ) adg ãngusoasã (ãn-gu-sŭá-sã), ãngusosh (ãn-gu-sóshĭ), ãngusoasi/ãngusoase (ãn-gu-sŭá-si) – (unã cu angusos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãstoacã2

arãstoacã2 (a-rãs-tŭá-cã) sf arãstots (a-rãs-tótsĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã (analtsã sh-multi ori arãposh); cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã, dirveni, dãrveni
{ro: defileu, strâmtoare}
{fr: défilé, gorge}
{en: mountain pass, gorge}
ex: s-lj-astalj tu arãstoacã (bugazi, sudã, dirveni)

§ arustoacã2 (a-rus-tŭá-cã) sf arustots (a-rus-tótsĭ) – (unã cu arãstoacã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

atihii/atihie

atihii/atihie (a-ti-hí-i) sf atihii (a-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-sh chearã iftihia; harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu-aibã tihi tu banã; tihi oarbã; nitihi, atihiri, tirsilãchi, strimturã, strimtoari, taxirati, arãeatsã, lãeatsã, cãtratsã, pacus, bilje, biljauã, scangi, etc.
{ro: nenoroc}
{fr: infortune, adversité}
{en: misfortune, adversity}

§ atih (á-tihŭ) adg atihã (á-ti-hã), atihi (á-tihĭ) adg atihi/atihe (á-ti-hi) –
1: tsi nu-ari tihi tu-un lucru, tsi easti om fãrã tihi tu banã; corbu, mbogru, scurpisit, etc.;
2: (om) tsi nu easti gras; tsi easti fãrã puteari; nibun, slab, adinat, zãif, zãifcu, etc.
{ro: nenorocos, slab}
{fr: malchanceux; maigre, faible}
{en: unfortunate; lean, weak}
ex: omlu-aestu easti atih (fãrã tihi, mbogru); vindeari atihã (slabã, nibunã); ficiorlu easti atih (slab); cãndu-l cunuscui eara atih (slab)

§ atihescu (a-ti-hĭés-cu) vb IV atihii (a-ti-híĭ), atiheam (a-ti-hĭámŭ), atihitã (a-ti-hí-tã), atihi-ri/atihire (a-ti-hí-ri) –
1: angrec ma putsãn (di nimãcari, di niputeari, etc.); mi trag la fatsã (di lãngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti; slãghescu, adinãtsescu;
2: agiungu oarfãn, ftoh; fac pri altu s-agiungã oarfãn, ftoh; ftuhipsescu, urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, zgulughescu
{ro: slăbi, sărăci}
{fr: maigrir, (s’)appauvrir}
{en: lose weight, lose strength, weaken; impoverish}
ex: atihi (slãghi) di-armasi cheali sh-os; avea atihitã (ftuhipsitã) cãndu-l cunuscush tini

§ atihit (a-ti-hítŭ) adg atihitã (a-ti-hí-tã), atihits (a-ti-hítsĭ), atihiti/atihite (a-ti-hí-ti) – tsi ari slãghitã; tsi ari urfãnipsitã; slãghit, adinãtsit, ftuhipsit, urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, zgulughit
{ro: slăbit, sărăcit}
{fr: maigri, appauvri}
{en: who has lost weight, who has lost strength, weakened; impoverished}

§ atihiri/atihire (a-ti-hí-ri) sf atihiri (a-ti-hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva atiheashti; slãghiri, adinãtsiri, ftuhipsiri, urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, zgulughiri; lãeatsã, arãeatsã, taxirati, distihii, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bugazi/bugaze

bugazi/bugaze (bu-ghá-zi) sf bugãzi (bu-ghắzĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã (analtsã sh-multi ori arãposh); cali strimtã tsi treatsi namisa di doi muntsã; arãstoacã, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã, dirveni, dãrveni
{ro: defileu, strâmtoare}
{fr: défilé, gorge}
{en: mountain pass, gorge}
ex: bugazea-atsea njica di Shacishti easti ma fricoasã di-atsea marea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coacã2

coacã2 (cŭá-cã) sf cots (cótsĭ) shi coatsi/coatse (cŭá-tsi) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; curmãturã (shilãturã) tsi talji schinãratlu-a unui munti; curmãturã, shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, arãstoacã, angusteatsã, bugazi, dirveni
{ro: curmătură care taie creasta unui munte}
{fr: gorge qui coupe l’échine ou la crête d’une montagne}
{en: narrow pass between mountains}
ex: nã trapsim n dzeanã, tu coacã (curmãturã); stearpili ishirã tu coacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curmãturã1

curmãturã1 (cur-mã-tú-rã) sf curmãturi (cur-mã-túrĭ) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; shilãturã tsi talji schinãratlu-a unui munti; loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, angusteatsã, coacã, dirveni, arãstoacã, bugazi
{ro: curmătură}
{fr: tournant, coude}
{en: bend (of mountain), pass between mountains}
ex: noi aveam discãrcatã tu curmãturã (arãstoacã, bugazi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dirveni/dirvene

dirveni/dirvene (dir-vé-ni) sf dirvenj (dir-vénjĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; dãrli tsi li da la aestã dirveni (bugazi, arãstoacã) oaminjlji tsi vor s-treacã cu tutiputa; casa shi prohuma iu s-lja aesti dãri; dãrveni; arãstoacã, bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã; yiumbruchi, yimbruchi, imbruchi, cumerchi, vamã, tarifã
{ro: defileu, strâmtoare; intrare dintr-un fort; vamă}
{fr: détroit; entré d’une place forte ou fortifiée; douane}
{en: mountain pass, fort entrance; toll or customs house}
ex: dirvenjli (bughãzli) s-turchipsescu; fui pãnã la dirveni (yimbruchi, vamã); plãtii dirveni (dari) cãt nu featsi

§ dãrveni/dãrvene (dãr-vé-ni) sf dãrvenj (dãr-vénjĭ) – (unã cu dirveni)
ex: sh-ari nã dãrveni (unã prohumã iu s-lja dãrli di treatsiri bugazea)

§ dirvingi (dir-vin-gí) sm dirvingeadz (dir-vin-gĭádzĭ) – omlu tsi-aveaglji dirvenea; omlu tsi-adunã dãrli di la oaminjlji tsi vor s-treacã bugazea
{ro: gardian de la “dirveni”; vameş}
{fr: gardien d’une “dirveni”; douanier}
{en: guard (“dirveni”); customs officer}
ex: dirvingeadzlji-l loarã; n-acãtsarã dirvingeadzlji

§ dirven-aga (dir-vén-a-gá) sm dirven-agadz (dir-vén-a-gádzĭ) – caplu-a dirvingeadzlor tsi-aveaglji dirvenea sh-adunã dãrli
{ro: căpitanul “dervenei”}
{fr: capitaine des défilés}
{en: guards commander}
ex: dirven-agadzlji fãtsea tsi vrea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mbogru

mbogru (mbó-gru) adg mbogrã (mbó-grã), mbogri (mbó-gri), mbogri/mbogre (mbó-gri) – cari nu-ari tihi tu banã; tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; bogru, ãmbogru, mãrat, corbu, ndzernu, curbisit, stuhinat, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.; (fig: mbogru = (i) lishor (tu minti), glar, hazo, tivichel, ahmac, etc.; (ii) tsi easti aush shi ncusurat)
{ro: sărman, bătrân ghebos}
{fr: malheureux, infortuné, pauvre, vieillard courbé}
{en: unfortunate, poor, unhappy}
ex: mbogra (shcreta) di moashi cu boatsea-a ljei ãndãcãnitã, lu-acljamã tu cãlivã; mbogre (mãrate), nu sta tu ploai; mbogrul di (mãratlu, gribuitlu) aush duchi tsi s-fatsi; ea mutrits la-aestu mbogru di (mãrat) gioni; ore mbogre! (marate, corbe!) tsi pãtsãsh?; mbogra (curbisita) di mamã sh-mutrea njiclu lãndzit; mbogra-nã farã armãneascã!; a mbogrãljei (a mãratãljei, a ncusuratãljei) di soacrã; mbogra (scurpisita, vãpsita) di moashi shi struxea dintsãlj; strimtura eara multu mbogrã (lai, urutã, slabã)

§ bogru (bó-gru) adg bogrã (bó-grã), bogri (bó-gri), bogri/bogre (bó-gri) – (unã cu mbogru)

§ ãmbogru (ãm-bó-gru) adg ãmbogrã (ãm-bó-grã), ãmbogri (ãm-bó-gri), ãmbogri/ãmbogre (ãm-bó-gri) – (unã cu mbogru)
ex: nacã hiu ãmbogru (aush ncusurat, gribuit)?

§ mbugrusescu (mbu-gru-sés-cu) vb IV mbugrusii (mbu-gru-síĭ), mbugruseam (mbu-gru-seámŭ), mbugrusitã (mbu-gru-sí-tã), mbugrusiri/mbugrusire (mbu-gru-sí-ri) – astãmãtsescu ta s-dau mãndzãli
{ro: termina dând cu tifla}
{fr: terminer à faire envers quelqu’un le geste de mépris avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: end making the sign of contempt towards somebody with two (or five) fingers of the open hand}
ex: troarã, troarã, li mbugrusi (lã deadi mãndzãli); lu mbugrusii tra s-mi-ascap di lucru

§ mbugrusit (mbu-gru-sítŭ) adg mbugrusitã (mbu-gru-sí-tã), mbugrusits (mbu-gru-sítsĭ), mbu-grusiti/mbugrusite (mbu-gru-sí-ti) – tsi-ari astãmãtsitã cu darea-a mãndzãlor; tsi nu-lj s-mata da mãndzã
{ro: care a terminat dând cu tifla}
{fr: qui a terminé à faire envers quelqu’un le geste de mépris avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngustu2

ngustu2 (ngús-tu) adg ngustã (ngús-tã), ngushtsã (ngúsh-tsã), ngusti/nguste (ngús-ti) – tsi ari unã lãrdzimi multu ma njicã di cãt lipsea s-aibã di-aradã (cãndu-lj fãtsem biani cu lundzimea tsi u-ari); tsi easti strimtu (nu largu); (loc) tsi easti stres (njic) trã lucrul tsi s-aflã bãgat nãuntru; angustu, strimtu, strãmtu, stres, suptsãri
{ro: îngust}
{fr: étroit}
{en: narrow}
ex: udaea eara njicã shi ngustã di mizi puteai s-ti-anvãrteshti; nj-feci stranjili ngusti (strimti); fustanea lj-easti ngustã (strimtã); pãputsãli-nj suntu ngusti (strimti); traplu eara ngustu (valea eara strimtã)

§ angustu2 (an-gús-tu) adg angustã (an-gús-tã), angushtsã (an-gúsh-tsã), angus-ti/anguste (an-gús-ti) – (unã cu ngustu2)

§ ngusteatsã (ngus-teá-tsã) sf ngustets (ngus-tétsĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã angustu (strimtu);
2: vali strimtã shi lungã (multi ori cu mãrdzinj arãpoasi); loc strimtu, ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã; cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã di-unã parti sh-di-alantã; ngustimi, angusteatsã, angustimi, strimturã, strãmturã; arãstoacã, bugazi, sudã, dirveni, dãrveni; (fig: angusteatsã = catastisea (strimtura) tu cari s-aflã cariva tsi easti tu mari ananghi)
{ro: îngustime}
{fr: étroitesse; défilé}
{en: narrowness; gorge, mountain pass}

§ ngustimi/ngustime (ngus-tí-mi) sf ngustinj (ngus-tínjĭ) – (unã cu ngusteatsã)
ex: di ngustimea-a cãrariljei, mizi putea s-imnã doi inshi; cu casili aesti him tu ngustimi (fig: strimturã); mi-aflã tu ngustimi (fig: strimturã), nu pot s-lji tornu zborlu; tu mari ngustimi agiumsirã

§ angusteatsã (an-gus-teá-tsã) sf angustets (an-gus-tétsĭ) – (unã cu ngusteatsã)
ex: trets prit angusteatsa (strimtura) a arãului; angusteatsã (strimtura) di dirveni; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã (fig: strimturã, cãndu ai ananghi)

§ angustimi/angustime (an-gus-tí-mi) sf angustinj (an-gus-tínjĭ) – (unã cu ngusteatsã)

§ ngustedz2 (ngus-tédzŭ) (mi) vb I ngustai (ngus-táĭ), ngustam (ngus-támŭ), ngustatã (ngus-tá-tã), ngustari/ngustare (ngus-tá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) strimtu (ma ngustu, s-nu hibã sh-ahãntu largu); njicshuredz lãrdzimea-a unui lucru; angustedz, strimtedz, stringu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shilãturã

shilãturã (shi-lã-tú-rã) sf shilãturi (shi-lã-túrĭ) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; cali (cãrari) tsi treatsi (dishcljidzãturã tsi s-fatsi) namisa di doi muntsã; shulãtureauã, curmãturã, strimturã, strãmturã, angusteatsã, arãstoacã, bugazi, coacã
{ro: curmătură; potecă între doi munţi, trecătoare}
{fr: courbure en bas dans la crête d’une montagne; passage entre deux montagnes}
{en: bend downwards in a mountain ridge; narrow passage between two mountains}
ex: cãnd serli-angan tu shilãturi shi sãrmu-a mea cupii

§ shulãtureauã (shĭu-lã-tu-reá-uã) sf shulãturei (shĭu-lã-tu-réĭ) – (unã cu shilãturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã