DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

limãreauã

limãreauã (li-mã-reá-ŭã) sf limãrei (li-mã-réĭ) – partea di stranj tsi s-aflã tu mardzinea di nsus, deavãrliga di gushi (di-aradã ndu-plicatã); partea strimtatã a unui lucru (ca gusha di shishi, bunãoarã); yicã, yeacã, eacã, cular;
(expr:
1: lj-acats limãreaua = nu lu-alas si sta isih;
2: nj-acats limãreaua = mi-acatsã nã mari lãhtarã, fricã; lãhtãrsescu;
3: limãreaua s-da di nãs = s-lu-alash shi s-fudz, s-nu-l mata vedz; s-lu fats s-fugã shi s-ascachi di el, ileala; dau daboga di nãs)
{ro: gât, guler}
{fr: col, collet}
{en: neck, collar}
ex: l-loarã di limãreauã (yicã) s-lu-astragã nafoarã; nveasta sh-acãtsã limãreaua (cularlu), sh-lo perlu nãpoi ãnsus; lj-acãtsã limãreaua
(expr: nu lu-alasã si sta isih)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngustu2

ngustu2 (ngús-tu) adg ngustã (ngús-tã), ngushtsã (ngúsh-tsã), ngusti/nguste (ngús-ti) – tsi ari unã lãrdzimi multu ma njicã di cãt lipsea s-aibã di-aradã (cãndu-lj fãtsem biani cu lundzimea tsi u-ari); tsi easti strimtu (nu largu); (loc) tsi easti stres (njic) trã lucrul tsi s-aflã bãgat nãuntru; angustu, strimtu, strãmtu, stres, suptsãri
{ro: îngust}
{fr: étroit}
{en: narrow}
ex: udaea eara njicã shi ngustã di mizi puteai s-ti-anvãrteshti; nj-feci stranjili ngusti (strimti); fustanea lj-easti ngustã (strimtã); pãputsãli-nj suntu ngusti (strimti); traplu eara ngustu (valea eara strimtã)

§ angustu2 (an-gús-tu) adg angustã (an-gús-tã), angushtsã (an-gúsh-tsã), angus-ti/anguste (an-gús-ti) – (unã cu ngustu2)

§ ngusteatsã (ngus-teá-tsã) sf ngustets (ngus-tétsĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã angustu (strimtu);
2: vali strimtã shi lungã (multi ori cu mãrdzinj arãpoasi); loc strimtu, ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã; cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã di-unã parti sh-di-alantã; ngustimi, angusteatsã, angustimi, strimturã, strãmturã; arãstoacã, bugazi, sudã, dirveni, dãrveni; (fig: angusteatsã = catastisea (strimtura) tu cari s-aflã cariva tsi easti tu mari ananghi)
{ro: îngustime}
{fr: étroitesse; défilé}
{en: narrowness; gorge, mountain pass}

§ ngustimi/ngustime (ngus-tí-mi) sf ngustinj (ngus-tínjĭ) – (unã cu ngusteatsã)
ex: di ngustimea-a cãrariljei, mizi putea s-imnã doi inshi; cu casili aesti him tu ngustimi (fig: strimturã); mi-aflã tu ngustimi (fig: strimturã), nu pot s-lji tornu zborlu; tu mari ngustimi agiumsirã

§ angusteatsã (an-gus-teá-tsã) sf angustets (an-gus-tétsĭ) – (unã cu ngusteatsã)
ex: trets prit angusteatsa (strimtura) a arãului; angusteatsã (strimtura) di dirveni; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã (fig: strimturã, cãndu ai ananghi)

§ angustimi/angustime (an-gus-tí-mi) sf angustinj (an-gus-tínjĭ) – (unã cu ngusteatsã)

§ ngustedz2 (ngus-tédzŭ) (mi) vb I ngustai (ngus-táĭ), ngustam (ngus-támŭ), ngustatã (ngus-tá-tã), ngustari/ngustare (ngus-tá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) strimtu (ma ngustu, s-nu hibã sh-ahãntu largu); njicshuredz lãrdzimea-a unui lucru; angustedz, strimtedz, stringu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

strimtu1

strimtu1 (strím-tu) adg strimtã (strím-tã), strimtsã (strím-tsã), strimti/strimte (strím-ti) – tsi ari unã lãrdzimi ma njicã di cãt atsea tsi lipsea s-aibã di-aradã (cãndu-lj fãtsem biani cu lundzimea tsi u-ari); tsi easti ngustu (nu largu); (loc) tsi easti stres (njic) trã lucrul tsi s-aflã bãgat nãuntru; nstrimtu, strãmtu, angustu, ngustu, stres, suptsãri;
(expr: strimti; stranji strimti = stranji strimti ca-atseali dit Ivropi, stranji ivrupineshti)
{ro: îngust, strâns}
{fr: étroit, serré}
{en: narrow, tight}
ex: calea easti strimtã (ngustã); stranjlu lj-easti strimtu (lj-easti ngustu, njic, nu lu ncapi); atselj suldats shed strimtsã (stresh, adunats stog) cu mari fricã; budzãli strimti (streasi); cu inima strimtã (streasã); intrã tu stranji strimti
(expr: stranji ivrupineshti); s-bãgã tu strimti
(expr: stranji ivrupineshti)

§ nstrimtu (nstrím-tu) adg nstrimtã (nstrím-tã), nstrimtsã (nstrím-tsã), nstrimti/nstrimte (nstrím-ti) – (unã cu strimtu1)
ex: lj-suntu nstrimti (lj-suntu njits, lu stringu) pãputsãli

§ strãmtu1 (strắm-tu) adg strãmtã (strắm-tã), strãmtsã (strắm-tsã), strãmti/strãmte (strắm-ti) – (unã cu strimtu1)
ex: tu un ubor strãmtu

§ strimtedz (strim-tédzŭ) (mi) vb I strimtai (strim-táĭ), strimtam (strim-támŭ), strimtatã (strim-tá-tã), strimtari/strimtare (strim-tá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) strimtu (ma ngustu, ma suptsãri, s-nu hibã sh-ahãntu largu); njicshuredz lãrdzimea-a unui lucru; ãl fac s-hibã ma stres; angustedz, ngustedz
{ro: îngusta}
{fr: rétrécir, resserrer}
{en: narrow}
ex: strimteadzã-nj (fã-nj-lu ma strimtu) stranjlu; lj-strimtã mãnica di la stranj; cãljurli si strimtarã (ngustarã) tu-atsel loc

§ strimtat (strim-tátŭ) adg strimtatã (strim-tá-tã), strimtats (strim-tátsĭ), strimtati/strimtate (strim-tá-ti) – tsi s-ari faptu ma strimtu; angustat, ngustat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn