DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

lalã

lalã (lá-lã) sm lãlãnj (lã-lắnjĭ) – ashi cum lu-ari cariva pri fratili a dadã-sai i a tatã-sui; ashi cum lu-ari cariva pri bãrbatlu a sorãljei a dadã-sai i a tatã-sui; (fig: lalã = numa cu cari-lj greashti un tinir a unui om ma mari tu ilichii)
{ro: unchi}
{fr: oncle}
{en: uncle}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa) s-tsã spun, o, lalã!; vinji lala s-nã veadã; ncljinãciunj a lãlãnjlor; fudzi lalã-tu tu-Amirichii; lalã-nju nj-adusi aisti mushutets; cama njiclu cljamã lalã pi un om mãtur, metsi cã easti striin; lãlãnjlji u mãrtarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pungã

pungã (pún-gã) sf pundzi/pundze (pún-dzi) – soi di sac njic di mãnã (faptu di cheali, pãndzã, carti, plasticã, etc.) tu cari omlu tsãni (tra s-poartã cu el) lucri njits (ca pãradz, cljei, etc.); chesã; (fig:
1: pundzã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, gortsã; expr:
2: s-vearsã n pundzi = aushashti, scadi la trup di itia-a ilichiiljei i di-unã lãngoari ca hernia, sãlãghirea, etc.;
3: ãlj suflã draclu tu pungã = easti multu oarfãn;
4: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
5: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga = s-nu-aspardzi ma multsã paradz tsi ai (tu pungã);
6: adarã nã pungã noauã = s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi nu va-lj ljai!;
7: lucreadzã cu pungã xeanã = lucreadzã cu paradz loats borgi;
8: mi fac cu punga di gushi = mi-amintu cu paradz;
9: nj-si fatsi gura pungã = dupã tsi mãc yimishi acri sh-agri dit pãduri, ca agru-meari, agru-gortsã i coarni bunãoarã, aduchescu cum chealea din gurã nji s-adunã, nj-si strãndzi;
10: di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã = zbor tsi s-dzãts tr-atsel cari, cu tuti cã easti oarfãn sh-nu-ari tsiva, va si s-aspunã tu lumi arhundu cu nvishtearea, purtarea shi s-cãmãrusirea)
{ro: pungă}
{fr: poche, bourse}
{en: purse, bag, pouch}
ex: vinji cu punga mplinã di flurii; nu lj-armasi nitsi pindarã tru pungã; ficiorlji nu s-fac cu punga di gushi
(expr: nu s-amintã cu paradz); vãrnu nu s-fatsi avut, cara nu s-vearsã punga striinã tu a lui; chirdui punga; doi grosh ãlj da dit pungã; bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; gioacã cu punga striinã
(expr: gioacã cu paradz xenj); lj-avea suflatã draclu tu pungã
(expr: s-avea faptã dip oarfãn); s-adari nã pungã noauã
(expr: s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi pistipseshti cã va tsã-lj da…)

§ punghitsã (pun-ghí-tsã) sf punghitsã (pun-ghí-tsã) – pungã njicã
{ro: pungă mică}
{fr: petite bourse}
{en: small purse}

§ pungar (pun-gárŭ) sn pungari/pungare (pun-gá-ri) – pungã di cheali i fuscã tu cari picurarlji sh-poartã lucri ca, di-aradã, sturnarea, easca shi amnarea; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

striin

striin (stri-ínŭ) sm, sf, adg striinã (stri-ínã), striinj (stri-ínjĭ), striini/striine (stri-íni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi nu suntu a noastri ma a unui alt om; lucru tsi easti loat di la altsã; xen, axen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen;
(expr: pungã striinã = paradz loats di la altu, paradz mprumutats)
{ro: străin}
{fr: étranger}
{en: foreigner, foreign}
ex: vãrnu nu s-fatsi avut, cara nu s-vearsã punga striinã (xeanã) tu a lui; gioacã cu punga striinã
(expr: gioacã cu paradz xenj)

§ strin (strí-nŭ) sm, sf, adg strinã (strí-nã), strinj (strí-njĭ), strini/strine (strí-ni) – (unã cu striin)
ex: ari criscutã prit strinj (xenj); strinjlji, tsi gailei va s-aibã ti casa shi ti fumealja-a ta?

§ strinãtati/strinãtate (stri-nã-tá-ti) sf strinãtãts (stri-nã-tắtsĭ) – locuri diparti di-atseali iu s-amintã sh-criscu cariva (largu di soi sh-fumealji); bana tu locuri dipãrtati namisa di xenj; lumea tsi bãneadzã tu xeani; stat tsi s-aflã naparti di sinurli-a statlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; xinãtati, xinitii, xinitilji, xeanã, axeanã, cur-beti
{ro: străinătate}
{fr: pays ètranger; (à) l’ètranger}
{en: foreign country}
ex: shidzu tu strinãtati anj di dzãli; lucreadzã cu strinãtatea (xinãtatea, lumea dit xeani

§ nstriinedz (nstri-i-nédzŭ) (mi) vb I nstriinai (nstri-i-náĭ), nstriinam (nstri-i-námŭ), nstriinatã (nstri-i-ná-tã), nstriinari/nstriinare (nstri-i-ná-ri) – pitrec cariva s-bãneadzã (i mi duc singur s-bãnedz) tu xeani; (mi) dipãrtedz di-un loc (un di-alantu); xinitipsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn