DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascuchescu

ascuchescu (as-cu-chĭés-cu) vb IV ascuchii (as-cu-chíĭ), ascu-cheam (as-cu-chĭámŭ), ascuchitã (as-cu-chí-tã), ascuchiri/as-cuchire (as-cu-chí-ri) – scot (talj) hãlãtsli (mãdularili) sixuali bãrbãteshti (i muljireshti) ashi cã omlu (pravda) nu mata poati s-facã njits; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu, shuts
{ro: castra}
{fr: castrer, châtrer}
{en: castrate}
ex: lu-ascuchi (l-ciucuti, l-dzigãri) calu

§ ascuchit (as-cu-chítŭ) adg ascuchitã (as-cu-chí-tã), ascuchits (as-cu-chítsĭ), ascuchiti/ascuchite (as-cu-chí-ti) – (omlu i pravda) a curi ãlj s-ari scoasã hãlãtsli sexuali sh-nu poati s-mata facã njits; scuchit, ciucutit, dzigãrit, shutsãt; gagur, gãgur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif, hudum, hadum
{ro: castrat}
{fr: castré, châtré}
{en: castrated}

§ ascuchiri/ascuchire (as-cu-chí-ri) sf ascuchiri (as-cu-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si scoasirã a omlui (a pravdãljei) hãlãtsli sexuali di nu mata poati s-facã njits; scuchiri, ciucutiri, dzigãriri, shutsãri
{ro: acţiunea de a castra}
{fr: action de castrer, de châtrer}
{en: action of castrating}

§ scuchescu (scu-chĭés-cu) vb IV scuchii (scu-chíĭ), scucheam (scu-chĭámŭ), scuchitã (scu-chí-tã), scuchiri/scuchire (scu-chí-ri) – (unã cu ascuchescu)

§ scuchit (scu-chítŭ) adg scuchitã (scu-chí-tã), scuchits (scu-chítsĭ), scuchiti/scuchite (scu-chí-ti) – (unã cu ascuchit)

§ scuchiri/scuchire (scu-chí-ri) sf scuchiri (scu-chírĭ) – (unã cu ascuchiri)

§ scupat (scu-pát) sm, adg (mash masculin) scupats (scu-pátsĭ) – (birbec, tsap, etc.) a curi ãlj si scoasirã hãlãtsli (mãdularli) sexuali sh-nu poati s-u-alasã unã feaminã greauã; scupac, dzigãrit, ciucutit, ascuchit, scuchit, shutsãt; munuh, monoh, gagur, gãgur, strif, hudum, hadum
{ro: (ţap, berbec) castrat}
{fr: châtré, bouc châtré}
{en: castrated, he-goat castrated}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

birbec

birbec (bir-bécŭ) sm birbets (bir-bétsĭ) – mascurlu a oailjei; areati
(expr:
1: earba-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
2: birbec strif = birbec di trei anj)
{ro: berbec}
{fr: bélier}
{en: ram, buck}
ex: patru imnã, patru sta, dauã s-bat, mpadi nu cad (angucitoari: birbeclu i tsaplu); turma njardzi dupã birbec; nu au nits noatinj, ni birbets; lu-arucuti ca birbeclu; cloputli-a birbetslor suntu di tuci, earã a tsachilor suntu di bãcãri; a unui birbec bun lj-yin treidzãts pãnã la tsindzãts di oi; ea mutrits-lu di pi cheptu, s-pari ca birbec aleptu; oi, oi, grambolu-a meu, oi, oi, birbeclu-a meu; birbeclu di doi anj easti mljor; tu Machidunii s-mãcã cãndutsido carnea di birbec

§ birbeatsi/bir-beatse (bir-beá-tsi) sm birbets (bir-bétsĭ) – (unã cu birbec)

§ birbeacã (bir-beá-cã) sf birbeatsi/birbeatse (bir-beá-tsi) – oai tsi sh-u-adutsi cu un birbec (fig: birbeacã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni ca un bãrbat; bãrbatã, biroanji, bãrbãtoanji)
{ro: oaie care seamănă cu un berbec}
{fr: brebis qui ressemble à un bélier}
{en: sheep resembling a ram}
ex: muljari ca birbeacã; iu dats feata ca birbeacã (mushatã shi gioni)

§ birbicush (bir-bi-cúshĭŭ) sm [birbicushã (bir-bi-cú-shã)], birbicush (bir-bi-cúshĭ), [birbicushi/birbicushe (bir-bi-cú-shi)] – tinir, njic birbec
{ro: berbecuş}
{fr: jeune bélier}
{en: young ram, young buck}
ex: ari un ficior ca un birbicush; l-durea birbicusha di oai (oaea ca un birbicush)

§ birbicar (bir-bi-cárŭ) sm birbicari (bir-bi-cárĭ) – picurar tsi pashti birbetslji
{ro: cioban de berbeci}
{fr: berger gardeur de béliers}
{en: shepherd of rams}
ex: birbicarlji, nutinarlji shi stirparlji pascu tu muntsã ma-analtsã di atselj iu pascu cãprarlji, mãtricarlji shi muldzarlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciucutescu2

ciucutescu2 (cĭu-cu-tés-cu) (mi) vb IV ciucutii (cĭu-cu-tíĭ), ciucu-team (cĭu-cu-teámŭ), ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutiri/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) – li scot (talj) hãlãtsli (mãdularili) sixuali bãrbãteshti (i muljireshti) ashi cã omlu (pravda) nu mata poati s-facã njits; ascuchescu, scuchescu, dzigãrescu, shuts
{ro: castra}
{fr: castrer, châtrer, hongrer}
{en: castrate}
ex: prindi s-ciucutim (sã scuchim) birbetslji sh-tsachilji; ciucutii (dzigãrii) calu aoaltari n hoarã

§ ciucutit2 (cĭu-cu-títŭ) adg ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutits (cĭu-cu-títsĭ), ciucutiti/ciucutite (cĭu-cu-tí-ti) – (omlu i pravda) a curi ãlj s-ari scoasã hãlãtsli sexuali sh-nu poati s-mata facã njits; ascuchit, scuchit, dzigãrit, shutsãt, gagur, gãgur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif, hudum, hadum
{ro: castrat}
{fr: castré, châtré, hongré}
{en: castrated}
ex: tsap ciucutit (dzigãrit, scuchit); carnea di ed ciucutit easti nostimã

§ ciucutiri2/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) sf ciucutiri (cĭu-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si scoasirã a omlui (a pravdãljei) hãlãtsli sexuali di nu mata poati s-facã njits; ascuchiri, scuchiri, dzigãriri, shutsãri
{ro: acţiunea de a castra}
{fr: action de castrer, de châtrer, de hongrer}
{en: action of castrating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzigãrescu

dzigãrescu (dzi-gã-rés-cu) vb IV dzigãrii (dzi-gã-ríĭ), dzigãream (dzi-gã-reámŭ), dzigãritã (dzi-gã-rí-tã), dzigãriri/dzigãrire (dzi-gã-rí-ri) – scot (talj) hãlãtsli (mãdularili) sixuali bãrbãteshti (i muljireshti) ashi cã omlu (pravda) nu mata poati s-facã njits; ascu-chescu, scuchescu, ciucutescu, shuts
{ro: castra}
{fr: castrer, châtrer}
{en: castrate}

§ dzigãrit (dzi-gã-rítŭ) adg dzigãritã (dzi-gã-rí-tã), dzigãrits (dzi-gã-rítsĭ), dzigãriti/dzigãrite (dzi-gã-rí-ti) – (omlu i pravda) a curi ãlj s-ari scoasã hãlãtsli sexuali sh-nu poati s-mata facã njits; ascuchit, scuchit, ciucutit, shutsãt; gagur, gãgur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif, hudum, hadum
{ro: castrat}
{fr: castré, châtré}
{en: castrated}

§ dzigãriri/dzigãrire (dzi-gã-rí-ri) sf dzigãriri (dzi-gã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si scot a omlui (a pravdãljei) hãlãtsli sexuali di nu mata poati s-facã njits; ascuchiri, scuchiri, ciucutiri, shutsãri
{ro: acţiunea de a castra}
{fr: action de castrer, de châtrer}
{en: action of castrating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gagur

gagur (gá-gurŭ) sm gaguri (gá-gurĭ) – tsap a curi ãlj si scoasirã hãlãtsli (mãdularli) sexuali tra s-nu mata poatã s-li-alasã cãprili greali; tsap dzigãrit, ciucutit, shutsãt, ascuchit, scuchit; munuh, monoh, hudum, hadum, scupac, scupat, strif, gãgur
{ro: ţap castrat}
{fr: bouc châtré}
{en: billy-goat castrated}

§ gãgur (gã-gúrŭ) sm gãguri (gã-gúrĭ) – (unã cu gagur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hadum

hadum (ha-dúmŭ) sm hadumeanj (ha-dú-meanjĭ) shi hadunj (ha-dúnjĭ) – bãrbat tsi-lj si scoasirã hãlãtsli (mãdularli) sexuali sh-nu poati s-li-alasã muljarli greali; hudum, dzigãrit, ciucutit, ascuchit, scuchit, shutsãt; gagur, gãgur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif
{ro: eunuc}
{fr: châtré; eunuque}
{en: castrated; eunuch}

§ hudum (hu-dúmŭ) sm hudumeanj (hu-dú-meanjĭ) shi hudunj (hu-dúnjĭ) – (unã cu hadum)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

munuh

munuh (mu-núhŭ) sm, adg (mash masculin) munuhi (mu-núhĭ) – birbec (i tsap?) a curi ãlj si scoasirã hãlãtsli (mãdularli) sexuali sh-nu poati s-li-alasã oili greali; monoh, dzigãrit, ciucutit, ascuchit, scuchit, shutsãt; gagur, gãgur, scupac, scupat, strif, hudum, hadum
{ro: berbec castrat}
{fr: bélier châtré}
{en: ram castrated}

§ monoh (mo-nóhŭ) sm, adg (mash masculin) monohi (mo-nóhĭ) – (unã cu munuh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shuts2

shuts2 (shĭútsŭ) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – scot (talj) hãlãtsli (mãdularili) sixuali bãrbãteshti (i muljireshti) ashi cã omlu (pravda) nu mata poati s-facã njits; ascuchescu, scu-chescu, dzigãrescu, ciucutescu
{ro: castra}
{fr: castrer, châtrer, hongrer}
{en: castrate}
ex: shutsã (lu-ascuche, lu scuchi, l-ciucuti) calu

§ shutsãscu2 (shĭú-tsắs-cu) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts)

§ shutsãt2 (shĭu-tsắtŭ) adg shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãts (shĭu-tsắtsĭ), shutsãti/shutsãte (shĭu-tsắ-ti) – (omlu i pravda) a curi ãlj s-ari scoasã hãlãtsli sexuali sh-nu poati s-mata facã njits; ascuchit, scuchit, dzigãrit, ciucutit, gagur, gãgur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif, hudum, hadum
{ro: castrat}
{fr: castré, châtré, hongré}
{en: castrated}

§ shutsãri2/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) sf shutsãri (shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si scoasirã a omlui (a pravdãljei) hãlãtsli sexuali di nu mata poati s-facã njits; ascuchiri, scuchiri, dzigãriri, ciucutiri
{ro: acţiunea de a castra}
{fr: action de castrer, de châtrer, de hongrer}
{en: action of castrating}

§ shutsãturã2 (shĭu-tsã-tú-rã) sf shutsãturi (shĭu-tsã-túrĭ) – atsea tsi ari pãtsãtã atsel tsi s-ari shutsãtã (dzigãritã, ciucutitã)
{ro: castrare}
{fr: castration}
{en: castration}

§ nshuts2 (nshĭútsŭ) (mi) vb IV nshutsãi (nshĭu-tsắĭ), nshutsam (nshĭu-tsámŭ), nshutsãtã (nshĭu-tsắ-tã), nshutsãri/nshutsãre (nshĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts2)

§ nshutsãt2 (nshĭu-tsắtŭ) adg nshutsãtã (nshĭu-tsắ-tã), nshutsãts (nshĭu-tsắtsĭ), nshutsãti/nshutsãte (nshĭu-tsắ-ti) – (unã cu shutsãt2)

§ nshutsãri2/nshutsãre (nshĭu-tsắ-ri) sf nshutsãri (nshĭu-tsắrĭ) – (unã cu shutsãri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

strãmljor

strãmljor (strãm-ljĭórŭ) sm, sf strãmljoarã (strãm-ljĭŭá-rã), strãmljori (strãm-ljĭórĭ), strãmljoari/strãmljoare (strãm-ljĭŭá-ri) – njel di doi anj; strifã, shtrãpori; oai tsi fitã di dauã ori
{ro: mior de doi ani; oaie care a fătat de două ori}
{fr: mouton agé de deux ans; brebis qui a mis bas deux fois}
{en: two year old lamb; sheep that gave birth twice}

§ strãnjiljor (strã-nji-ljĭórŭ) sm, sf strãnjiljoarã (strã-nji-ljĭŭá-rã), strãnjiljori (strã-nji-ljĭórĭ), strãnjiljoari/strãnjiljoare (strã-nji-ljĭŭá-ri) – (unã cu strãmljor)

§ shtrãpori (shtrã-pórĭ) sf shtrãpori (shtrã-pórĭ) – oai di doi anj; oai tsi ari fitatã dauã ori; strifã, strãmljoarã, strãnjiljoarã
{ro: oaie care a fătat de două ori}
{fr: brebis qui a mis bas deux fois}
{en: sheep that gave birth twice}

§ oai strifã (ŭá-i strí-fã) sf – (unã cu shtrãpori)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã