DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acru

acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã

§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)

§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit

§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}

§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã

§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astorcu

astorcu (as-tór-cu) vb III astorshu (as-tór-shĭu), asturtseam (as-tur-tseámŭ), astoarsã (as-tŭár-sã), astoartsiri/astoartsire (as-tŭár-tsi-ri) – acats un lucru di doauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã (cum fac cu-un stranj dupã tsi-l lau tra s-fac apa s-easã dit el); lu calcu (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) un lucru (ca bunãoarã, un sfungu, unã peaticã udã, unã limonji, etc.) cu puteari tra s-lji scot muljitura, apa, dzama, etc. tsi s-aflã tu el; stricor, stringu, tornu, shuts, etc.
{ro: stoarce}
{fr: tordre; presser}
{en: squeeze out, press out}
ex: nu-am vãrtuti s-astorcu (si stricor) cãmeshli

§ astorsu (as-tór-su) adg astoarsã (as-tŭár-sã), astorshi (as-tór-shi), astoarsi/astoarse (as-tŭár-si) – tsi easti acãtsat di doauãli capiti sh-shutsãt (un capit di-unã parti sh-alantu di-alantã); tsi easti cãlcat cu puteari tra s-lji si scoatã muljitura tsi s-aflã tu el); stricurat, stres, turnat, shutsãt, etc.
{ro: stors}
{fr: tordu; pressé}
{en: squeezed, pressed}

§ astoartsiri/astoartsire (as-tŭár-tsi-ri) sf astoartsiri (as-tŭár-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti astorsu; stricurari, strindzeari, turnari, shutsãri, etc.
{ro: acţiunea de a stoarce; stoarcere}
{fr: action de tordre; de presser}
{en: action of squeezing out, of pressing out (liquids)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spel

spel (spélŭ) (mi) vb I spilai (spi-láĭ), spilam (spi-lámŭ), spilatã (spi-lá-tã), spilari/spilare (spi-lá-ri) – fac s-hibã curat un lucru (di-aradã, cu larea-a lui cu apã shi sãpuni); aspel, lau, alau; (fig:
1: spel = lau stranji; limpidzãscu, trec stranjili spilati cu sãpuni prit apã limpidi; expr:
2: li spel (di-aoa) = fug cu dealaga sh-ma s-pot, fãrã s-mi-aducheascã ghini alantã lumi; u-angan cãtsaua; ãnj ljau zverca, ãnj ljau pãltãrli, etc.;
3: mi spel (di-un lucru, di-unã borgi) = ascap (mi lau) di-un lucru, nj-plãtescu unã borgi;
4: spealã-ts gura = lã-ts gura; s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
5: lj-tornu (apã) si s-(a)spealã = lj-versu apã si s-la pri mãnj, pri fatsã, pri trup, etc.;
6: cãtusha si spealã (s-la) = cãtusha sh-lindzi chealea)
{ro: spăla}
{fr: laver}
{en: wash}
ex: mi lai sh-mi spilai; mi spilai (lai) cu apã aratsi; ti spilash (lash)?; ca sã-sh spealã (la) mãnjli; s-li spilãm di-aoa
(expr: s-fudzim di-aoa); s-li-aspealã (s-fugã) di fricã; ma troarã li spilã
(expr: fudzi); li ded prit dauã sãpuni, tora li spel (fig: li limpidzãscu, li trec prit apã curatã); mi spilai (ascãpai, mi vindicai) di heavrã; mi spilai (ascãpai) di borgi

§ spilat (spi-látŭ) adg spilatã (spi-lá-tã), spilats (spi-latsĭ), spilati/spilate (spi-lá-ti) –
1: cari fu faptu s-hibã curat; aspilat, lat, alat;
2: curat, spãstrit, spastru
{ro: spălat, curat}
{fr: lavé, propre}
{en: washed, clean}

§ spilari/spilare (spi-lá-ri) sf spilãri (spi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spealã un lucru; aspilari, lari, alari
{ro: acţiunea de a spăla; spălare}
{fr: action de laver}
{en: action of washing}

§ spilãturã (spi-lã-tú-rã) sf spilãturi (spi-lã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spealã un lucru; lucrili aspilati; spilari, aspilari, lari, alari
{ro: spălătură}
{fr: lavage}
{en: washing} (fig: spilãturã = ghelã fãrã nustimadã, proastã)
ex: mãcai nã spilãturã (ghelã proastã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

strãgljatã

strãgljatã (strã-gljĭá-tã) sf strãgljets (strã-gljĭétsĭ) – cash proaspit dit cari nu-lj si-ari ninga scoasã (stricuratã) tut dzãrlu; lapti ncljigat; strãgljat, aicã
{ro: brânză proaspătă nefiltrată pentu zerul ei; lapte închegat}
{fr: fromage frais qui n’est pas encore filtré entièrement de son petit-lait}
{en: fresh cheese unfiltered entirely of its whey}
ex: strãgljat (strã-gljĭátŭ) sn strãgljets (strã-gljĭétsĭ) – (unã cu strãgljatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stricor

stricor (stri-córŭ) (mi) vb I stricurai (stri-cu-ráĭ), stricuram (stri-cu-rámŭ), stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurari/stricurare (stri-cu-rá-ri) – scot muljitura (apa, dzama, etc.) tsi s-aflã tu-un lucru cu-astoartsirea (apitrusirea, strindzearea, etc.) a lui; alas s-curã apa dit un lucru ud (stranj, bunãoarã) cu spindzurarea-a lui; acats un lucru di dauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã, tra s-fac s-lji easã nafoarã muljitura; lu calcu un lucru cu puteari (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) tra s-lu gulescu di muljitura tsi s-aflã tu el; astorcu, tornu, shuts, gulescu, stringu, trec, etc.;
(expr:
1: si stricoarã = (i) treatsi prit un loc strimtu icã njic (guvã, lucru, multimi, etc.); (ii) s-dutsi, s-cheari, easi, s-sudzi, etc. dip cum si stricoarã apa;
2: nj-si stricoarã ocljilj dupã... = aspun mari mirachi sh-vreari cu mutrita dupã...; nj-es ocljilj din cap mutrindalui dupã...;
3: altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli = un fatsi tut lucrul sh-altu-lj veadi hãirea; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji)
{ro: strecura, stoarce, filtra}
{fr: filtrer, tordre, presser, passer à travers, s’écouler à travers}
{en: strain, filter, squeeze out, press out}
ex: stricoarã cãmeasha udã; dada stricoarã (l-fatsi s-treacã) laptili prit un dulben curat; lu stricurai (lu-astorshu) sfungul di la sculii; hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti; nu-am vãrtuti tra s-li stricor stranjili ghini; mizi putui di mi stricurai
(expr: tricui) prit firida-atsea njica; mi stricor prit lumea adunatã la bisearicã; ãnj si stricurarã
(expr: nj-si dusirã, chirurã) puterli din trup; ãlj cura balili shi-lj si stricura ocljilj
(expr: lj-insha ocljilj mutrindalui) pri nãsi di dupã-un pom; ti stricor
(expr: ti sug), lea, di bãshari

§ stricurat (stri-cu-rátŭ) adg stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurats (stri-cu-rátsĭ), stricurati/stricurate (stri-cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoarã muljitura cu astoartsirea (cãlcarea, spindzurarea, ndisarea, etc.); astorsu, turnat, shutsãt, gulit, strimtu, tricut, etc.
{ro: strecurat, stors, filtrat}
{fr: filtré, tordu, pressé, passé à travers, écoulé à travers}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn