DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afurishalui

afurishalui (a-fu-rí-shĭa-lui) adv – tsi s-fatsi peanarga, fãrã vron-du, tra s-nu s-hibã-aduchit di altsã (s-nu s-veadã, s-nu s-avdã); furishalui, furish, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, acrifa, bizgulea
{ro: pe ascuns}
{fr: sous cape, en cachette, en tapinois}
{en: furtively}
ex: a pri afurishalui va s-nã yinã moartea; vinji pri afurishalui

§ furishalui (fu-rí-shĭa-lui) adv – (unã cu afuri-shalui)
ex: li scãrminã furishalui (peascumta)

§ furish (fu-rí-shĭŭ) adv – (unã cu afurishalui)
ex: fudzii pi furish tra s-nu mi ducheascã; pi furish tsã li adush; tricu pi furish

§ furishedz (fu-ri-shĭédzŭ) (mi) vb I furishai (fu-ri-shĭáĭ), furisham (fu-ri-shĭámŭ), furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) – njergu (mi stricor, mi fur, fug di) iuva peanarga, afurishalui, fãrã vrondu, tra s-nu hiu aduchit (vidzut, avdzãt, etc.) di vãrnu cãndu trec prit lumi; mi-ascundu, mi-afirescu di cariva
{ro: (se) furişa}
{fr: (se) faufiler}
{en: sneak}
ex: vedz-mi, nu mi vedz, s-furishã di-acasã; lu furishai (lu-ascumshu) di mã-sa cã vrea s-lu batã

§ furishat (fu-ri-shĭátŭ) adg furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishats (fu-ri-shĭátsĭ), furishati/furishate (fu-ri-shĭá-ti) – tsi ari vgatã di iuva afurishalui
{ro: furişat}
{fr: faufilé}
{en: sneaked}
ex: easti furishat di mã-sa (vgat afurishalui di la mã-sa)

§ furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) sf furisheri (fu-ri-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-furishadzã
{ro: acţiunea de a (se) furişa}
{fr: action de (se) faufiler}
{en: action of sneaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

astorcu

astorcu (as-tór-cu) vb III astorshu (as-tór-shĭu), asturtseam (as-tur-tseámŭ), astoarsã (as-tŭár-sã), astoartsiri/astoartsire (as-tŭár-tsi-ri) – acats un lucru di doauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã (cum fac cu-un stranj dupã tsi-l lau tra s-fac apa s-easã dit el); lu calcu (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) un lucru (ca bunãoarã, un sfungu, unã peaticã udã, unã limonji, etc.) cu puteari tra s-lji scot muljitura, apa, dzama, etc. tsi s-aflã tu el; stricor, stringu, tornu, shuts, etc.
{ro: stoarce}
{fr: tordre; presser}
{en: squeeze out, press out}
ex: nu-am vãrtuti s-astorcu (si stricor) cãmeshli

§ astorsu (as-tór-su) adg astoarsã (as-tŭár-sã), astorshi (as-tór-shi), astoarsi/astoarse (as-tŭár-si) – tsi easti acãtsat di doauãli capiti sh-shutsãt (un capit di-unã parti sh-alantu di-alantã); tsi easti cãlcat cu puteari tra s-lji si scoatã muljitura tsi s-aflã tu el); stricurat, stres, turnat, shutsãt, etc.
{ro: stors}
{fr: tordu; pressé}
{en: squeezed, pressed}

§ astoartsiri/astoartsire (as-tŭár-tsi-ri) sf astoartsiri (as-tŭár-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti astorsu; stricurari, strindzeari, turnari, shutsãri, etc.
{ro: acţiunea de a stoarce; stoarcere}
{fr: action de tordre; de presser}
{en: action of squeezing out, of pressing out (liquids)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bash

bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina

§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va

§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}
{en: action of kissing, of embracing; kiss}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shilji/shilje

shilji/shilje (shí-lji) sf shilji/shilje (shí-lji) – cumatã njicã di per (earbã, palji, plevã, peanã, puh, etc.); cumatã njicã di cuprii; shulji, shulj, salmã, sãlmã, scamã, canã, frumã, cuprii; (fig:
1: shilji = lucru njic tsi nu-axizeashti tsiva; expr:
2: di shilji-palji; di shilji, di palji = di lucri njits, di chirãturi, di lucri fãrã simasii, tsi nu-axizescu multu;
3: nitsiunã shilji = tsiva dip;
4: shilea nu s-plãndzi = nu s-plãndzi vãrnu, cãt njic sh-fãrã simasii s-hibã;
5: li dzãc pãnã la shilji = di dzãc di hir-hir, unã cãti unã, cu minutsami;
6: lu-am shilji ntr-oclji = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved dininti, nu lu-am tu stumahi)
{ro: firicel de păr, iarbă, paie, etc.}
{fr: brin, vétilles}
{en: fragment (hair, grass, etc.); dirt}
ex: ti umplush di shilji; ari cãdzutã shili (cuprii) tu lapti, lipseashti s-lu stricori; laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; aflã nã fãntãnã mplinã di shilji shi di cuprii; lj-intrã nã shilji (tsiva, nã cuprii) ntr-oclji; mini nu tsã voi nitsiunã shilji
(expr: nu tsã voi tsiva); nu alãsã nitsi unã shilji
(expr: dip tsiva) di tuti cãti avea faptã zurlul; iuva nu aflarã nitsi shilji
(expr: tsiva dip) di semnu; pãnã tu minuta-aestã nitsi nã shilji (tsiva dip) nu nj-ai adusã trã adutseari-aminti; s-aplicã nãoarã sh-lu mutã mash cu dzidziticlu, canda mutã vãrã shilji, vãrã palj
(expr: canda mutã nai ma njiclu lucri); lji spuni lãcrimata shi plãmta tuti pãn la shilji (pãnã la nai ma njitsli lucri); ahãntsã anj nu s-plãmsi shilja
(expr: vãrnu) di nãs; s-apleacã pri groapã shi greashti agalea, tsi necã shilja (vãrnu) di ningã tini s-nu-avdã; shilea
(expr: vãrnu) nu s-plãndzea di nãs, ahãntu bun tsi eara; lji spuni tuti, pãnã la shilji
(expr: cu minutsami); sã s-ascapã di njiclu, tsi lu-avea shilji ntr-oclji
(expr: expr: tsi nu poati s-lu veadã dininti); di shilji, di palji
(expr: cu chirãturi, lucri njits) tsãni casã; ashteaptã sãnãtati di shilji di palji
(expr: di la nai ma njiclu lucru); s-lã yinã di singuri tuti shi s-nu s-minã ma nclo, trã shilji sh-palji
(expr: trã nai ma njitsli lucri); ma nclo nu s-minã trã nã shilji-lucru

§ shulji/shulje (shĭú-lji) sf shulji/shulje (shĭú-lji) – (unã cu shilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stricor

stricor (stri-córŭ) (mi) vb I stricurai (stri-cu-ráĭ), stricuram (stri-cu-rámŭ), stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurari/stricurare (stri-cu-rá-ri) – scot muljitura (apa, dzama, etc.) tsi s-aflã tu-un lucru cu-astoartsirea (apitrusirea, strindzearea, etc.) a lui; alas s-curã apa dit un lucru ud (stranj, bunãoarã) cu spindzurarea-a lui; acats un lucru di dauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã, tra s-fac s-lji easã nafoarã muljitura; lu calcu un lucru cu puteari (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) tra s-lu gulescu di muljitura tsi s-aflã tu el; astorcu, tornu, shuts, gulescu, stringu, trec, etc.;
(expr:
1: si stricoarã = (i) treatsi prit un loc strimtu icã njic (guvã, lucru, multimi, etc.); (ii) s-dutsi, s-cheari, easi, s-sudzi, etc. dip cum si stricoarã apa;
2: nj-si stricoarã ocljilj dupã... = aspun mari mirachi sh-vreari cu mutrita dupã...; nj-es ocljilj din cap mutrindalui dupã...;
3: altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli = un fatsi tut lucrul sh-altu-lj veadi hãirea; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji)
{ro: strecura, stoarce, filtra}
{fr: filtrer, tordre, presser, passer à travers, s’écouler à travers}
{en: strain, filter, squeeze out, press out}
ex: stricoarã cãmeasha udã; dada stricoarã (l-fatsi s-treacã) laptili prit un dulben curat; lu stricurai (lu-astorshu) sfungul di la sculii; hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti; nu-am vãrtuti tra s-li stricor stranjili ghini; mizi putui di mi stricurai
(expr: tricui) prit firida-atsea njica; mi stricor prit lumea adunatã la bisearicã; ãnj si stricurarã
(expr: nj-si dusirã, chirurã) puterli din trup; ãlj cura balili shi-lj si stricura ocljilj
(expr: lj-insha ocljilj mutrindalui) pri nãsi di dupã-un pom; ti stricor
(expr: ti sug), lea, di bãshari

§ stricurat (stri-cu-rátŭ) adg stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurats (stri-cu-rátsĭ), stricurati/stricurate (stri-cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoarã muljitura cu astoartsirea (cãlcarea, spindzurarea, ndisarea, etc.); astorsu, turnat, shutsãt, gulit, strimtu, tricut, etc.
{ro: strecurat, stors, filtrat}
{fr: filtré, tordu, pressé, passé à travers, écoulé à travers}
{en: strained, filtered, squeezed out, pressed out}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãndani/zãndane

zãndani/zãndane (zãn-dá-ni) sf zãndãnj (zãn-dắnjĭ) – binai (casã, loc, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori, tu catoyi sum loc) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); zundani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, pudrumi, budrumi, bãdrumi; (fig: zãndani = scutidi, loc scutidos shi ncljis, tsi sh-u-adutsi cu-unã zãndani)
{ro: închisoare întunecoasă}
{fr: prison; cachot}
{en: prison, dungeon}
ex: lu-arucarã tu zãndani (hãpsani); bana-i moartã tru zãndani (hãpsani); lu bãgarã ti shapti anj tu zãndani; canda escu tu zãndani tu casa-aestã; lã deadi-a atsilor tsi aviglja la zãndani cãti unã mãnatã di flurii; va s-intru tu zãndani tu loclu-a tãu

§ zundani/zundane (zun-dá-ni) sf zundãnj (zun-dắnjĭ) – (unã cu zãndani)
ex: ditu ponda di zundani (hãpsani), scoati-nj om, tsi-i ca fidani

§ sãndani/sãndane (sãn-dá-ni) sf sãndãnj (sãn-dắnjĭ) – (unã cu zãndani)
ex: udai ca sãndani (ncljisoari); ti stricori ascumtã prit sãndanea (fig: scutidea ca dit zãndani) a noaptiljei

§ zãndãnisescu (zãn-dã-ni-sés-cu) (mi) vb IV zãndãnisii (zãn-dã-ni-síĭ), zãndãniseam (zãn-dã-ni-seámŭ), zãndãnisitã (zãn-dã-ni-sí-tã), zãndãnisiri/zãndãnisire (zãn-dã-ni-sí-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu zãndani; ncljid, flucusescu, hãpsãnescu; (fig: zãndãnisescu = ncljid ca tu-unã zãndani)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: lu zãndãnisirã cã lu-aflarã cu cãrtsã

§ zãndãnisit (zãn-dã-ni-sítŭ) adg zãndãnisitã (zãn-dã-ni-sí-tã), zãndãnisits (zãn-dã-ni-sítsĭ), zãndãnisiti/zãndãnisite (zãn-dã-ni-sí-ti) – tsi easti ncljis tu zãndani; ncljis, hãpsãnit, flucusit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}
{en: imprisoned}
ex: dzatsi zãdãnipsit di dzatsi anj

§ zãndãnisiri/zãndãnisire (zãn-dã-ni-sí-ri) sf zãndãnisiri (zãn-dã-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ncljis tu zãndani; ncljidiri, ncljideari, hãpsãniri, flucusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn