§ aspartu (as-pár-tu) adg aspartã (as-pár-tã), aspartsi (as-pár-tsi), asparti/asparte (as-pár-ti) –
1: tsi s-ari faptã cumãts (tsivali; tsi ari cripatã (plãscãnitã, stricatã, zdãngãnitã, etc.); tsi nu mata easti bun;
2: tsi s-ari bitisitã (adunari, numtã, cor, bi-searicã, etc.) sh-lumea ari vgatã (s-ari arãspãnditã, arãitã, scrup-sitã, etc.);
3: (paradz) tsi s-au datã trã lucri acumpãrati (tsi s-au xudipsitã, hãrgiuitã, etc.);
4: (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tsi s-ari surpatã (azvãrnuitã, bãstisitã, prãpãditã, cãtãstrãpsitã, afãnisitã, etc.);
5: (om, pravdã, yeatsã, etc.) tsi fu vãtãmat (tãljat, spãstrit, etc.);
6: (paradz) cu tinjii ma mari (liri) alãxits trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: (lucru bun trã mãcari ca, bunãoarã, lapti, carni, ghelã, etc.) tsi s-ari faptã nibun trã mãcari (s-ari astãljatã, aludzãtã, etc.);
8: (purtarea-a unui om) tsi s-ari alãxitã shi s-ari faptã (di bunã tsi eara) lai (arushinoasã, di purnilji, etc.); palju-om, fatigei, dizmãlat, dizmãlãrat;
9: tsi sh-ari chirutã mintea, tsi ari glãritã;
10: tsi s-ari alãxitã la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.) shi sh-ari chirutã hroma (tsi featsi sufri, ari aushitã, ari vishtidzãtã, ari mãrãnghisitã, etc.)
{ro: spart, stricat, terminat, dispersat, cheltuit, distrus, omorât, schimbat, corupt, înnebunit, ofilit}
{fr: cassé, brisé, dispersé, achevé, dépensé, détruit, tué, échangé, corrompu, toqué, fané}
{en: broken, finished, ended, dispersed, spent, distroyed, killed, exchanged, corrupted, who has lost his mind, faded, withered}
ex: casa-atsea asparta easti armasã di la pãrintsã; gardul eara aspartu (surpat); da di nã moarã aspartã, apãrghisitã; vedz un mãnãstir aspartu (surpat, azvãrnuit); aspartu om ishi (urut, dizmãlat, cu purtari arushinoasã); capra fu aspartã (vãtãmatã, disicatã) di ursã; sh-prit crãpiturã, s-ts-azboairi, aspartã gurã

§ aspardziri/aspardzire (as-pár-dzi-ri) sf aspardziri (as-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi tsiva i cariva; cripari, plãscãniri, stricari, zdãngãniri; arãspãndiri, arãiri, scrupsiri; xudipsiri (paradz), hãrgiuiri (paradz); surpari (casã, gardu), azvãrnuiri (hoarã), bãstisiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, afãnisiri; vãtãmari (om), tãljari (om), spãstriri (om); alãxiri (di paradz), astãljari (di lapti), aludzãri (di carni); chireari (di minti), glãriri; aushiri, vishtidzãri (la fatsã), mãrãnghisiri (la fatsã), etc.
{ro: acţiunea de a sparge, de a strica, de a termina, de a dispersa, de a cheltui, de a distruge, de a omorî, de a schimba, de a corupe, de a înnebuni, de a ofili}
{fr: action de casser, de briser, de disperser, d’achever, de dépenser, de détruire, de tuer, d’échanger, de corrompre, de se toquer, de se faner}
{en: action of breaking, of finishing, of ending, of dispersing, of spending, of distroying, of killing, of exchanging, of corrupting, of losing one’s mind, of fading, of withering}
ex: tu-aspardzirea (bitisirea) a beariljei tsi-amintã un ciuciu nveasta noauã, ca un pilister

§ aspãrdzeari/as-pãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) sf aspãrdzeri (as-pãr-dzérĭ – (unã cu aspardziri)

§ aspartã (as-pár-tã) sf fãrã pl – spartã, stricatã, bitisitã (pãzarea), etc.
{ro: spart, spart (de târg)}
{fr: fin, terminaison (d’un marché)}
{en: end, end (of the market)}
ex: tu asparta (ishita) a pãzariljei fudzim acasã

§ aspãrgãciuni/aspãr-gãciune (as-pãr-gã-cĭú-ni) sf aspãrgãciunj (as-pãr-gã-cĭúnjĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi, s-azvãrnueashti tsiva; aspãrgã-mintu, azvãrnuiri, aspãrdzeari, aspardziri, cãtãstrãpsiri, afãnsiri, prãpãdiri, etc.
{ro: distrugere; dezastru}
{fr: action de détruire; désastre}
{en: destruction; disaster}
ex: oaminj faptsã ti arãu shi aspãrgãciuni (aspãrdzeari, cãtãstrãpsiri); itsi aspãrgãciuni s-fãtsea n casã

§ neaspartu (neas-pár-tu) adg neaspartã (neas-pár-tã), neaspartsi (neas-pár-tsi), neasparti/neasparte (neas-pár-ti) –
1: tsi nu easti aspartu; tsi nu s-ari aspartã
{ro: nespart, nestricat, etc.}
{fr: qui n’est pas cassé, qui n’est pas détruit, etc.}
{en: which is not broken, distroyed, etc.}

§ neaspardziri/neaspardzire (neas-pár-dzi-ri) sf neaspardziri (neas-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aspardzi tsiva
{ro: acţiunea de a nu sparge, de a nu strica, etc.}
{fr: action de ne pas casser, de ne pas détruire, etc.}
{en: action of not breaking, of not distroying}

§ neaspãrdzea-ri/neaspãrdzeare (neas-pãr-dzeá-ri) sf neaspãrdzeri (neas-pãr-dzérĭ – (unã cu neaspardziri)

§ neaspartã (neas-pár-tã) sf fãrã pl – tsi nu easti aspartã, nibitisitã (pãzarea), etc.
{ro: nespart, nespart (de târg)}
{fr: qui n’est pas fini}
{en: that has not ended}
ex: tu asparta (ishita) a pãzariljei fudzim acasã

§ neaspãrgã-ciuni/neaspãrgãciune (neas-pãr-gã-cĭú-ni) sf neaspãrgãciunj (neas-pãr-gã-cĭúnjĭ) – (unã cu neaspardziri)

§ aspãrgãturã (as-pãr-gã-tú-rã) sf aspãrgãturi (as-pãr-gã-túrĭ) – loclu iu un lucru easti aspartu (aruptu, tãljat, stricat, frãmtu, etc.); cumatã dit un lucru aspartu
{ro: spargere}
{fr: brisure, rupture, débris}
{en: break, crack, fragment}

§ aspãrgãtor (as-pãr-gã-tór) adg aspãrgãtoari/aspãrgãtoare (as-pãr-gã-tŭá-ri), aspãrgãtori (as-pãr-gã-tórĭ), aspãrgãtoari/aspãrgãtoare (as-pãr-gã-tŭá-ri) – atsel tsi-aspardzi un lucru; atsea cu cari s-aspardzi un lucru
{ro: spărgător}
{fr: briseur, destructeur, corrupteur}
{en: breaker, cracker, destroyer}

§ spargu (spár-gu) (mi) vb III shi II sparshu (spár-shĭu), spãrdzeam (spãr-dzeámŭ), spartã (spár-tã), spardzi-ri/spardzire (spár-dzi-ri) shi spãrdzeari/spãrdzeare (spãr-dzeá-ri) – (unã cu aspargu)
ex: va s-u spardzi

§ spartu (spár-tu) adg spartã (spár-tã), spartsi (spár-tsi), sparti/sparte (spár-ti) – (unã cu aspartu)
ex: canda easti spartã, ashi mãcã

§ spardzi-ri/spardzire (spár-dzi-ri) sf spardziri (spár-dzirĭ) – (unã cu aspardziri)

§ spãrdzeari/spãrdzeare (spãr-dzeá-ri) sf spãr-dzeri (spãr-dzérĭ – (unã cu aspardziri)

§ spãrgãmintu (spãr-gã-mín-tu) sn spãrgãmintu (spãr-gã-mín-turĭ) – (unã cu aspãrgã-ciuni)

§ spãrturã (spãr-tú-rã) sf spãrturi (spãr-túrĭ) – loclu iu s-ari aspartã un lucru
{ro: spărtură}
{fr: brèche}
{en: breach}
ex: tricum pit spãrtura-a murlui

§ apuaspargu (a-pŭas-pár-gu) (mi) vb III shi II apuasparshu (a-pŭas-pár-shĭu), apuaspãrdzeam (a-pŭas-pãr-dzeámŭ), apuaspartã (a-pŭas-pár-tã), apuaspardzi-ri/apuaspardzire (a-pŭas-pár-dzi-ri) shi apuaspãrdzeari/apuas-pãrdzeare (a-pŭas-pãr-dzeá-ri) – lu-aspargu (l-frãngu) lucrul aproapea ntreg
{ro: sparge aproape de tot}
{fr: briser (presque) intégralement}
{en: break (almost) entirely}

§ apuaspartu (a-pŭas-pár-tu) adg apuaspartã (a-pŭas-pár-tã), apuaspartsi (a-pŭas-pár-tsi), apuasparti/apuasparte (a-pŭas-pár-ti) – tsi easti dip aspartu (frãmtu)
{ro: spart aproape de tot}
{fr: brisé (presque) intégralement}
{en: broken (almost) entirely}

§ apuaspardzi-ri/apuaspardzire (a-pŭas-pár-dzi-ri) sf apuaspardziri (a-pŭas-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aspardzi (s-frãndzi) aproapea ntreg
{ro: acţiunea de a sparge aproape integral}
{fr: action de briser (presque) intégralement}
{en: action of breaking (almost) entirely}

§ apuaspãrdzeari/apuaspãrdzeare (a-pŭas-pãr-dzeá-ri) sf apuaspãrdzeri (a-pŭas-pãr-dzérĭ – (unã cu apuaspardziri)

4: (lapti, supã, etc.) tsi s-ari aspartã, acãtsatã, etc.
{ro: întâlnit, încrucişat; depăşit, scurtat; supărat, certat; stricat}
{fr: rencontré, entrecroisé; dépassé, passé au delà, raccourci; fâché; gâté, caillé}
{en: met, intersected, crossed; passed beyond, shortened; angry; spoiled, curdled}
ex: tu-astãljati (ncrutsiljati) cãljuri; aflu sotslji astãljats (cãrtits, chicusits); supa eara astãljatã (aspartã)

§ astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) sf astãljeri (as-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-astalji; andãmusiri, alãhãiri, astãhisiri, stãvrusiri, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari; tritseari di, nãstritseari, stãljari, shcurtari (calea); artisiri, njicshurari; cãrtiri, chicusiri, etc. etc. etc.
{ro: acţiunea de a întâlni, de a încrucişa; de a depăşi, de a scurta; de a supăra, de a se certa; de a strica}
{fr: action de rencontrer, de entrecroiser; de dépasser, de passer au delà, de raccourcir; de se fâcher; de gâter, de cailler}
{en: action of meeting, of intersecting, of crossing; of passing beyond, of shortening; of getting angry; of spoiling, of curdling}
ex: lu-aflai la astãljarea (stãvrusirea) a cãljurlor

§ neastãljat (neas-tã-ljĭátŭ) adg neastãljatã (neas-tã-ljĭá-tã), neastãljats (neas-tã-ljĭátsĭ), neastãljati/neastãljate (neas-tã-ljĭá-ti) – tsi nu easti astãljat
{ro: întâlnit, încrucişat, stricat, etc.}
{fr: qui n’est pas rencontré, entrecroisé, dépassé, caillé, etc.}
{en: who is not met, not intersected, not spoiled, etc.}
ex: calu-aesti neastãljat (nintricut) di vãrnu dit cãrvani

§ neastãljari/neastãljare (neas-tã-ljĭá-ri) sf neastãljeri (neas-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-astalji
{ro: acţiunea de a nu întâlni, de a nu încrucişa; de a nu se strica, etc.}
{fr: action de ne pas rencontrer, de ne pas entrecroiser; de ne pas dépasser, de ne pas se cailler, etc.}
{en: action of not meeting, of not intersecting, of not spoiling, etc.}

§ astãljiturã (as-tã-lji-tú-rã) sf astãljituri (as-tã-lji-túrĭ) – atsea tsi au atselj tsi s-adunã; andamusi, adunari, ncrutsiljari; chicusiri, etc.
{ro: întâlnire, încrucişare, supărare}
{fr: rencontre, carrefour, entrecroisement}
{en: meeting, intersection, crossing}

§ stalj (stáljĭŭ) vb I stãljai (stã-ljĭáĭ), stãljam (stã-ljĭámŭ), stãljatã (stã-ljĭá-tã), stãljari/stãljare (stã-ljĭá-ri) – (unã cu astalj)
ex: lji stãlje calea (lj-inshi ninti) a featãljei

§ stãljat (stã-ljĭátŭ) adg stãljatã (stã-ljĭá-tã), stãljats (stã-ljĭátsĭ), stãljati/stãljate (stã-ljĭá-ti) – (unã cu astãljat)
ex: avem mash lapti stãljat; pita stãljatã (cu peturli frimintati cu umtu) tsi-u mãcai aseara mi-arisi

§ stãljari/stãljare (stã-ljĭá-ri) sf stãljeri (stã-ljĭérĭ) – (unã cu astãljari)

§ stãljiturã (stã-lji-tú-rã) sf stãljituri (stã-lji-túrĭ) – (unã cu astãljiturã)

{fr: dégénéré, pourri, gâté}
{en: degenerated, rotten, spoiled}

§ ciurutipsiri/ciurutipsire (cĭu-ru-tip-sí-ri) sf ciurutipsiri (cĭu-ru-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva ciurutipseashti; aspãrdzeari, putridzãri
{ro: acţiunea de a degenera, de a putrezi, de a (se) strica; degenerare, putrezire, stricare}
{fr: action de dégénérer, de pourrir, de gâter}
{en: action of degenerating, of rotting, of spoiling}

2: un lucru s-cluceashti = un lucru si ndreadzi, s-aprindi, s-acreadzã, s-aspardzi)
{ro: cloci}
{fr: couver}
{en: hatch (eggs)}
ex: tu pãhnii cluceashti gãljina; gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi, tsi cluceshti tu ashtirnut
(expr: tsi stai ca unã cloci sh-mindueshti ahãndos) pãnã ti prãndzu?; shadi sh-cluceashti n casã (sta dipriunã n casã, nu fatsi tsiva shi mash s-mindueashti); sã ncljisi n casã s-cluceascã plãngul
(expr: si sta shi s-plãngã dipriunã)

§ clucit (clu-cítŭ) adg clucitã (clu-cí-tã), clucits (clu-cítsĭ), cluciti/clucite (clu-cí-ti) – (ou) pri cari ari shidzutã unã cloci, cari ari scoasã pulj; cari s-ari amputsãtã (di cãldurã, di soari); culcit, cucit, cluvyisit
{ro: clocit}
{fr: qui est (devenu) couvé}
{en: hatched (eggs)}
ex: acumprai oauã cluciti (oauã mputsãti, asparti); s-cluci moarea
(expr: s-acri, s-featsi)

§ cluciri/clucire (clu-cí-ri) sf cluciri (clu-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gãljina cluceashti; culciri, cuciri, cluvyisiri
{ro: acţiunea de a cloci; clocire}
{fr: action de couver}
{en: (for hen) action of hatching eggs}

§ culcescu (cul-cĭés-cu) vb IV culcii (cul-cíĭ), culceam (cul-cĭámŭ), culcitã (cul-cí-tã), culciri/culcire (cul-cí-ri) – (unã cu clucescu)
ex: biba vãrnãoarã nu culceashti; nu-nj para eara boilj-acasã shi tutã dzua culcii tu ashtirnut
(expr: shidzui, dzãcui tu crivati)

§ culcit (cul-cítŭ) adg culcitã (cul-cí-tã), culcits (cul-cítsĭ), culciti/culcite (cul-cí-ti) – (unã cu clucit)
ex: ou culcit (aspartu, mputsãt)

§ culciri/culcire (cul-cí-ri) sf culciri (cul-círĭ) – (unã cu cluciri)

§ cucescu2 (cu-cĭés-cu) vb IV cucii (cu-cíĭ), cuceam (cu-cĭámŭ), cucitã (cu-cí-tã), cuciri/cucire (cu-cí-ri) – (unã cu clucescu)

§ cucit2 (cu-cítŭ) adg cucitã (cu-cí-tã), cucits (cu-cítsĭ), cuciti/cucite (cu-cí-ti) – (unã cu clucit)

§ cuci-ri2/cucire (cu-cí-ri) sf cuciri (cu-círĭ) – (unã cu cluciri)

§ cluvyiu (clúv-yĭu) adg cluvyi/cluvye (clúv-yi), cluvyi (clúv-yi), cluvyi/cluvye (clúv-yi) – (ou) tsi easti clucit; clucit; (fig: cluvyiu = (i) (mãcari, ou) tsi easti aspartu sh-amputãt; (ii) (lucru) tsi nu-ari tsiva nuntru, tsi easti gol, cufchiu)
{ro: clocit, stricat}
{fr: couvé, gâté, vide}
{en: sat by a hen, spoiled, empty}
ex: ari un cap cluvyiu (fig: gol, sec, cufchiu, fãrã minti, etc.)

§ cluvyisescu (cluv-yi-sés-cu) vb IV cluvyisii (cluv-yi-síĭ), cluvyiseam (cluv-yi-seámŭ), cluvyisitã (cluv-yi-sí-tã), cluvyisiri/cluvyisire (cluv-yi-sí-ri) – (unã cu clucescu)
(expr:
1: (ou, mãcari, lucru) cluvyiseashti = (ou, mãcari, lucru) s-aspardzi, s-amputi;
2: (aranã) cluvyiseashti = (arana) adunã, fatsi pronj, coatsi)

§ cluvyisit (cluv-yi-sítŭ) adg cluvyisitã (cluv-yi-sí-tã), cluvyisits (cluv-yi-sítsĭ), cluvyisi-ti/cluvyisite (cluv-yi-sí-ti) – (unã cu clucit)

§ cluvyisiri/cluv-yisire (cluv-yi-sí-ri) sf cluvyisiri (cluv-yi-sírĭ) – (unã cu cluciri)

§ disclots (dis-clótsŭ) vb I disclutsai (dis-clu-tsáĭ), disclutsam (dis-clu-tsámŭ), disclutsatã (dis-clu-tsá-tã), disclutsari/disclutsare (dis-clu-tsá-ri) – (trã gãlinj, pulj) astãmãtseashti cu starea pri oauã tra s-li facã si scoatã pulj; (soarili) astãmãtseashti cu ncãldzãrea-a unui ou, cu amputsãrea-a lui
{ro: înceta de a cloci}
{fr: cesser de couver}
{en: stop hatching eggs}

§ disclutsat (dis-clu-tsátŭ) adg disclutsatã (dis-clu-tsá-tã), disclutsats (dis-clu-tsátsĭ), disclutsa-ti/disclutsate (dis-clu-tsá-ti) – (ou) tsi easti scos di sum cloci
{ro: ou care nu mai este clocit}
{fr: (oeuf) qui n’est plus couvé}
{en: (egg) that is no longer hatched}

§ disclutsari/disclutsare (dis-clu-tsá-ri) sf disclutsãri (dis-clu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gãljina si scoalã di pi oauã ninti ca s-easã puljlji
{ro: acţiunea de a înceta cu clocitul}
{fr: action de cesser à couver}
{en: action of stopping to hatch eggs}

{ro: cuscrie}
{fr: sorte de parentée qui se crée entre les beaux-parents et les plus proches du marié et de la mariée}
{en: in-law relationship; the kind of relationship created between the parents and the other close relatives of the groom and the bride}
ex: sã shtii, cã di-aoa sh-ninti, s-asparsi cuscrilja (fig: uspitsãlja); muri nveasta, dusi cuscrilja; nu avem vãrnã vinã icã cuscrilji cu gretslji

§ para-cuscru (pá-ra-cús-cru) sm, sf paracuscrã (pá-ra-cús-crã), paracuscri (pá-ra-cús-cri), paracuscri/paracuscre (pá-ra-cús-cri) – frati i sorã di-unã soi prit ncurunari
{ro: frate sau soră a unei rude prin căsătorie}
{fr: frère ou soeur d’un parent ou d’une parente par affinité}
{en: brother or sister of a relative by marriage}
ex: paracuscri vãrã sutã

§ ncuscredz (ncus-crédzŭ) (mi) vb I ncus-crai (ncus-cráĭ), ncuscram (ncus-crámŭ), ncuscratã (ncus-crá-tã), ncuscrari/ncuscrare (ncus-crá-ri) – (mi) fac cuscru cu cariva dãnda-lj feata ti nveastã (i ficiorlu trã gambro); (fig: nã ncuscrãm = nã fãtsem oaspits bunj)
{ro: încuscri}
{fr: s’apparenter, s’allier}
{en: become related (in-laws)}
ex: si ncuscrãm (s-nã fãtsem cuscri) easti-a noastrã vreari; nã ncuscrãm (nã featsim cuscri) cu nãs

§ ncuscrat (ncus-crátŭ) adg ncuscratã (ncus-crá-tã), ncuscrats (ncus-crátsĭ), ncuscrati/ncuscrate (ncus-crá-ti) – tsi s-ari faptã cuscru cu cariva
{ro: încuscrit}
{fr: apparenté, allié}
{en: who became related (in-laws)}

§ ncuscrari/ncuscrare (ncus-crá-ri) sf ncuscrãri (ncus-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncuscreadzã lumea
{ro: acţiunea de a se încuscri; încuscrire}
{fr: action de s’apparenter, de s’allier}
{en: action of becoming related (in-laws)}

§ ncuscrescu (ncus-crés-cu) (mi) vb IV ncuscrii (ncus-críĭ), ncuscream (ncus-creámŭ), ncuscritã (ncus-crí-tã), ncuscriri/ncuscrire (ncus-crí-ri) – (unã cu ncuscredz)
ex: dupã ahãtã cachi tsi sh-avurã, si ncuscrirã (s-featsirã cuscri)

§ ncuscrit (ncus-crítŭ) adg ncuscritã (ncus-crí-tã), ncuscrits (ncus-crítsĭ), ncuscriti/ncuscrite (ncus-crí-ti) – (unã cu ncuscrat)

§ ncuscri-ri/ncuscrire (ncus-crí-ri) sf ncuscriri (ncus-crírĭ) – (unã cu ncuscrari)

§ discuscrescu (dis-cus-crés-cu) (mi) vb IV discuscrii (dis-cus-críĭ), discuscream (dis-cus-creámŭ), discuscritã (dis-cus-crí-tã), discuscriri/discuscrire (dis-cus-crí-ri) – aspargu cuscrilja tsi-aveam cu cariva (cã tinirlji tsi sh-avea datã zborlu si sã ncurunã, li-asparsirã)
{ro: strica încuscrirea}
{fr: annuler les plans d’apparentement}
{en: cancel plans for becoming in-laws}

§ discuscrit (dis-cus-crítŭ) adg discuscritã (dis-cus-crí-tã), discuscrits (dis-cus-crítsĭ), discuscriti/discuscrite (dis-cus-crí-ti) – tsi-lj s-asparsi cuscrilja cu cariva
{ro: care a stricat încuscrirea}
{fr: qui a annulé les plans d’apparentement}
{en: who has cancelled the plans for becoming in-laws}

§ discuscriri/discuscrire (dis-cus-crí-ri) sf discuscriri (dis-cus-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi nã cuscrilji
{ro: acţiunea de a strica încuscrirea}
{fr: action de annuler les plans d’apparentement}
{en: action of cancelling plans for becoming in-laws}