DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ampihiur

ampihiur (am-pí-hĭurŭ) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hĭu-ráĭ), ampihiuram (am-pi-hĭu-rámŭ), ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) – trec un hir prit guva-a aclui; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; mpihiur, mpihior, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat; (fig: u-ampihiur = (i) u-arãd, u-aplãnãsescu, u-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc.; (ii) mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari tra s-u ciumulescu, s-u-ambair, s-u ncalic, s-nã agãchipsim)
{ro: înfira, străpunge}
{fr: enfiler (une aiguille); percer, transpercer}
{en: thread (needle); pierce, go through}
ex: ampihiur (trec) hirlu prit ac; grenda u-ampihiurarã (lj-featsirã guvi di-unã parti tu-alantã); u-ampihiurã (fig: u bãgã tu ashtirnut, u-ambãirã); lj-vidzui cã si-ampihiurarã (si-ambãirarã, s-bãgarã tu-ashtirnut deadun) tu plentsã

§ ampihior (am-pi-hĭórŭ) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hĭu-ráĭ), ampihiuram (am-pi-hĭu-rámŭ), ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) – (unã cu ampihiur, [bãgats oarã cã actsentul cadi pi-altã silabã])

§ ampihiurat (am-pi-hĭu-rátŭ) adg ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurats (am-pi-hĭu-rátsĭ), ampihiurati/ampihiurate (am-pi-hĭu-rá-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; (aclu) tsi-lj s-ari tricutã hirlu prit guvã; mpihiurat, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: înfirat, străpuns}
{fr: enfilé (aiguille); percé, transpercé}
{en: threaded (needle); pierced, gone through}

§ ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) sf ampihiurãri (am-pi-hĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ampihiurã; mpihiurari, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, spritundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a înfira, de a străpunge; înfirare, străpungere}
{fr: action d’enfiler (une aiguille); de percer, de transpercer}
{en: action of threading (needle); of piercing, of going through}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azvundzescu

azvundzescu (az-vun-dzés-cu) vb IV azvundzii (az-vun-dzíĭ), azvundzeam (az-vun-dzeámŭ), azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvun-dziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) – fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azundzescu, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}

§ azvundzit (az-vun-dzítŭ) adg azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvundzits (az-vun-dzítsĭ), azvundziti/azvundzite (az-vun-dzí-ti) – (lucru) tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; azundzit, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: găurit, perforat}
{fr: troué, perforé, percé}
{en: pierced, gone through}

§ azvundziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) sf azvundziri (az-vun-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azvundzeashti; azvundziri, azundziri, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a găuri, de a perfora; găurire, perforare}
{fr: action de percer, de trouer, de forer}
{en: action of piercing, of going through}

§ azundzescu (a-zun-dzés-cu) vb IV azundzii (a-zun-dzíĭ), azundzeam (a-zun-dzeámŭ), azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) – (unã cu azvundzescu)

§ azundzit (a-zun-dzítŭ) adg azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundzits (a-zun-dzítsĭ), azundziti/azundzite (a-zun-dzí-ti) – (unã cu azvundzit)

§ azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) sf azundziri (a-zun-dzírĭ) – (unã cu azvundziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrtelj

cãrtelj (cãr-téljĭŭ) sn cãrtealji/cãrtealje (cãr-teá-lji) shi cãrtelji/cãrtelje (cãr-té-lji) shi cãrtelj (cãr-téljĭ) –
1: nel (vãrtos, di metal) cu cari s-acatsã cãtinarli (alsidzli, singirli, etc.) tra sã ncljiadzã unã ushi (poartã, sinduchi, etc.); cãrchelj, cãrcheauã;
2: aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, cu cari s-acatsã oara di curauã, etc.); cadenã, catinã, chiustecã, chiustechi, alis, alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, brangã, prangã, heari (fig:
1: cãrtelj = guva di cur; cur, ghes, shidzut; expr:
2: lj-trec cãrteljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini, fac tsi voi cu el, canda-lj tricui un nel di nari ca la unã ursã;
3: sã-nj mãts cãrteljlu (curlu) = nu mi mealã dip, cã nu pots sã-nj fats tsiva)
{ro: belciug; lanţ}
{fr: anneau (de fer); chaîne}
{en: ring (of metal); chain}
ex: cãrteljlu (nelu) a cingheljlui; la ushi ari cãrtealji di her (catini); unã cheatrã mari cu patru cãrtelji (singiri); l-doari cãrteljlu (fig: curlu; icã expr: nu-l mealã); sã-nj mãts cãrteljlu
(expr: sã-nj mãts curlu, nu mi mealã dip); ducmenladzlji cu cãrtelji (neali njits) s-li bagã nveastili di veri

§ cãrtiljedz (cãr-ti-ljĭédzŭ) (mi) vb I cãrtiljai (cãr-ti-ljĭáĭ), cãrtiljam (cãr-ti-ljĭámŭ), cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljari/cãrtiljare (cãr-ti-ljĭá-ri) – acats (bag) un nel (cãrtelj) di her, di-asimi i di-un altu lucru; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azvundzescu, azundzescu, ampihiur, mpihiur, mpihior, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}
ex: ded s-cãrtiljadzã parãlu tsi-l didesh (s-lji facã guvã), ca s-lu spindzur di gushi; cãrtiljai (feci guvã tu) fluria ca s-u fac ver

§ cãrtiljat (cãr-ti-ljĭátŭ) adg cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljats (cãr-ti-ljĭátsĭ), cãrtiljati/cãrtiljate (cãr-ti-ljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un nel (un cãrtelj); (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; azvundzit, azundzit, ampihiurat, mpihiurat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chinisi/chinise

chinisi/chinise (chí-ni-si) sf fãrã pl – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; lucrul (mãcarea, yitria) tsi guleashti tuti matsãli di murdãrilja tsi easti nuntru; yitria tsi u lja omlu tra s-easã nafoarã cãndu easti astupat, cãndu easti cu capsi; catartic, chinitco; diarii, cufoari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: diaree; pugativ}
{fr: diarrhée; purgatif}
{en: diarrhea; purgative}
ex: bunã-i atumtsea shi unã chinisi (un chinitco)

§ chinitco (chi-nit-có) sm chinitcadz (chi-nit-cádzĭ) – lucrul (mãcarea, yitria) tsi, cu ishirea nafoarã, l-fatsi omlu si-sh guleascã pãntica (matsãli) di tuti tsi s-aflã nuntru; yitria tsi u lja tra s-easã nafoarã atsel tsi easti astupat, tsi easti cu capsi; catartic, chinisi
{ro: pugativ}
{fr: purgatif}
{en: purgative}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cufoari/cufoare

cufoari/cufoare (cu-fŭá-ri) sf cufori (cu-fórĭ) – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) dipriunã, multu moali i ca apa; diarii, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat
{ro: diaree}
{fr: diarrhée}
{en: diarrhea}
ex: am cufoari; u tãlje cufoarea (diaria) greauã

§ cufurescu (cu-fu-rés-cu) (mi) vb IV cufurii (cu-fu-ríĭ), cufuream (cu-fu-reámŭ), cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufuri-ri/cufurire (cu-fu-rí-ri) – hiu lãndzit di diarii (cufoari); es nafoarã multu moali, apos sh-multi ori cu-arada; nj-yini tra s-es nafoarã (s-mi cac) tut chirolu; urdin, surdisescu, spriimnu;
(expr: li cufurescu (zmeanili) = nj-easti multu fricã)
{ro: cufuri}
{fr: foirer}
{en: have diarrhea}
ex: njeljlji s-cufurescu; li cufurish zmeanili (ti-aspãreash multu)

§ cufurit (cu-fu-rítŭ) adg cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufurits (cu-fu-rítsĭ), cufuriti/cufurite (cu-fu-rí-ti) – tsi easti lãndzit di diarii; tsi-l talji cufoarea; tsi easi nafoarã tut chirolu (multu moali shi apos); urdinat, surdisit, spriimnat
{ro: cufurit}
{fr: foiré, maladif}
{en: sick with diarrhea}
ex: ti-adrash ca noatin cufurit

§ cufuriri/cufurire (cu-fu-rí-ri) sf cufuriri (cu-fu-rírĭ) – atsea tsi fatsi tut chirolu atsel tsi ari cufoari; urdinari, surdisiri, spriimnari, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, ishiri, diarii, urdinat, tartacutã
{ro: acţiunea de a cufuri; cufurire, cufureală}
{fr: action de foirer}
{en: action of having diarrhea}

§ cufuros (cu-fu-rósŭ) adg cufuroasã (cu-fu-rŭá-sã), cufurosh (cu-fu-róshĭ), cufuroasi/cufuroase (cu-fu-rŭá-si) – tsi ari (easti lãndzit di) cufoari (diarii); cufuryios, cufuryear, cãcãtos (fig: cufuros = tsi s-aspari lishor di itsi lucru; tsi nu para lj-u tsãni; tsi easti fricos, bishinos, etc.)
{ro: cufuros, fricos}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

diarii/diarie

diarii/diarie (dhi-ĭa-rí-i) sf diarii (dhi-ĭa-ríĭ) – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; cufoari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, urdinari, urdinat
{ro: diaree}
{fr: diarrhée}
{en: diarrhea}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

es1

es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pitrundu

pitrundu (pi-trún-du) (mi) vb III, II shi I pitrumshu (pi-trúm-shĭu) shi pitrundai (pi-trun-dáĭ), pitrundeam (pi-trun-deámŭ), pitrumtã (pi-trúm-tã) shi pitrumsã (pi-trúm-sã) shi pitrundatã (pi-trun-dá-tã), pitrundiri/pitrundire (pi-trún-di-ri) shi pitrundea-ri/pitrundeare (pi-trun-deá-ri) shi pitrundari/pitrundare (pi-trun-dá-ri) – trec prit tsiva; intru ahãndos tu tsiva; fac guvã tu-un lucru; bag unã hãlati cu mithcã (cãtsut, sãitã, etc.) tu truplu-a unui om (lucru) pãnã treatsi di partea-alantã; spitrundu, spritundu, intru, strãbat, stribat, cãrtiljedz, ampihiur, mpihiur, mpihior; (fig: mi pitrundi (njilã, dureari, vreari, etc.) = aduchescu multã njilã, dureari, vreari, etc.)
{ro: pătrunde, străpunge}
{fr: percer, pénétrer, trouer, traverser}
{en: pierce, enter, go through}
ex: pitrundãm grendzãli (fãtsem guvi tu grendzã); iu s-nu poatã s-pitrundã (intrã) vãrnu; pãdurea-aestã nu s-pitrundi (nu s-poati si sã strãbatã); gugoshlu di rivoli nu pitrundi (nu poati s-treacã prit) unã scãndurã; cu greu putea s-u pitrundã (s-intrã tu ea, s-u-acatsã, s-u strãbatã) foclu; cu zorea pitrumsi (intrã, tricu pãnã) la nãsã; mi pitrumsi (fig: aduchescu multu, nj-intrã) arcoarea; pitrumsi (tricu) apa; pitrumshu (feci guvã tu) scãndura; arcoarea-lj pitrumsi oasili (fig: lj-intrã tu oasi, u-aducheashti pãnã tu oasi)

§ pitrumtu (pi-trúm-tu) adg pitrumtã (pi-trúm-tã), pitrumtsã (pi-trúm-tsã), pitrumti/pitrumte (pi-trúm-ti) – tsi ari tricutã prit tsiva; tsi easti tricut di cariva; tsi ari intratã tu tsiva; tu cari ari intratã cariva; (lucru) tsi-lj s-ari faptã unã guvã; pitrumsu, pitrundat, spitrumtu, spitrumsu, spitrundat, spritumtu, spritumsu, spritundat, intrat, strãbãtut, stribãtut, cãrtiljat, ampihiurat, mpihiurat
{ro: pătruns, străpuns}
{fr: percé, pénétré, troué, traversé}
{en: pierced, entered, gone through}
ex: di jali him pitrumtsã (fig: aduchim multã jali); easti pitrumtã di-arãtsimi (fig: easti-arãtsitã)

§ pitrumsu (pi-trúm-su) adg pitrumsã (pi-trúm-sã), pitrumshi (pi-trúm-shi), pitrumsi/pitrumse (pi-trúm-si) – (unã cu pitrumtu)

§ pitrundat (pi-trun-dátŭ) adg pitrundatã (pi-trun-dá-tã), pitrundats (pi-trun-dátsĭ), pitrundati/pitrundate (pi-trun-dá-ti) – (unã cu pitrumtu)

§ pitrundiri/pitrundire (pi-trún-di-ri) sf pitrundiri (pi-trún-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pitrundi tsiva; pitrundeari, pitrundari, pitrundzeari, spitrundiri, spitrundeari, spitrundari, spritrundiri, spritundeari, spritundari, intrari, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, cãrtiljari, ampihiurari, mpihiurari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spreamit1

spreamit1 (spreá-mitù) sm spreamits (spreá-mitsĭ) – atsea tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã; cãcat, cacã, merdu, pãngãneatsã, pãngãnãtati
{ro: căcat}
{fr: merde}
{en: shit}

§ spreamit2 (spreá-mitù) (mi) vb I sprimitai (spri-mi-táĭ), sprimitam (spri-mi-támŭ), sprimitatã (spri-mi-tá-tã), sprimita-ri/sprimitare (spri-mi-tá-ri) – mi stringu s-fac tsiva (s-mi cac!); (fig: spreamit = fac copus mari trã un lucru)
{ro: (se) screme, face effort pentru…}
{fr: s’épreindre, faire des grands efforts pour…}
{en: make great efforts for…}
ex: si spreamitã (fig: fatsi ahãntu copus) trã un cacafingu

§ sprimitat (spri-mi-tátù) adg sprimitatã (spri-mi-tá-tã), sprimitats (spri-mi-tátsĭ), sprimitati/sprimitate (spri-mi-tá-ti) – ashi cum easti cariva tsi si spreamitã; tsi ari faptã un copus mari (strindzeari) tra s-easã nafoarã
{ro: scremut}
{fr: fait des grands efforts pour…}
{en: who has done great efforts for…}

§ sprimitari/sprimitare (spri-mi-tá-ri) sf sprimitãri (spri-mi-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu si spreamitã
{ro: acţiunea de a (se) screme; scremere}
{fr: action de faire des grands efforts pour…}
{en: action of making great efforts for…}

§ sprem (sprémù) (mi) vb I sprimai (spri-máĭ), sprimam (spri-mámù), sprimatã (spri-má-tã), sprimari/sprimare (spri-má-ri) – (unã cu spreamit2)

§ sprimat (spri-mátù) adg sprimatã (spri-má-tã), sprimats (spri-mátsĭ), sprimati/sprimate (spri-má-ti) – (unã cu sprimitat)

§ sprimari/sprimare (spri-má-ri) sf sprimãri (spri-mắrĭ) – (unã cu sprimitari)

§ splimari/splimare (spli-má-ri) sf splimãri (spli-mắrĭ) – (unã cu sprimari)

§ sprimea-ri/sprimeare (spri-meá-ri) sf sprimeri (spri-mérĭ) – (unã cu sprimari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

strãbat

strãbat (strã-bátŭ) vb III shi II strãbãtui (strã-bã-túĭ), strãbãteam (strã-bã-teámŭ), strãbãtutã (strã-bã-tú-tã), strãbatiri/strãbatire (strã-bá-ti-ri) shi strãbãteari/strãbãteare (strã-bã-teá-ri) – trec (imnu, alag) prit tsiva; intru ahãndos tu tsiva; fac guvã tu-un lucru; bag unã hãlati cu mithcã (cãtsut, sãitã, etc.) tu-un lucru pãnã treatsi di partea-alantã; stribat, pitrundu, spitrundu, spritundu, intru, cãrtiljedz, ampihiur, mpihiur, mpihior;
(expr: mi strãbati (njilã, dureari, vreari, etc.) = aduchescu multã njilã, dureari, vreari, etc.)
{ro: străbate}
{fr: traverser, pénétrer}
{en: traverse, go through}
ex: cu mintea tu-unã minutã stribãtem (tritsem prit) muntsã sh-vãljuri; cai poati sã stribatã (pitrundã) prit ahãtã ghimtã?; apa strãbãtu (tricu) prit mur; tsi jali-nj ti strãbati?
(expr: nj-ti pitrundi?); mi strãbãtu
(expr: aduchescu multu, mi pitrumsi) arcoarea

§ strãbãtut (strã-bã-tútŭ) adg strãbãtutã (strã-bã-tú-tã), strãbãtuts (strã-bã-tútsĭ), strãbãtuti/strãbãtute (strã-bã-tú-ti) – tsi ari tricutã prit tsiva; tsi easti tricut di cariva; tsi ari intratã ahãndos tu tsiva; tu cari ari intratã cariva; stribãtut, pitrumtu, pitrumsu, pitrundat, spitrumtu, spitrumsu, spitrundat, spritumtu, spritumsu, spritundat, cãrtiljat, intrat, ampihiurat, mpihiurat
{ro: străbătut}
{fr: pénétré, traversé}
{en: gone through}

§ strãbati-ri1/strãbatire (strã-bá-ti-ri) sf strãbatiri (strã-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pitrundi tsiva; stribatiri, strãbãteari, stribãteari, pitrundiri, pitrundeari, pitrundari, pitrundeari, spitrundiri, spi-trundeari, spitrundari, spritrundiri, spritundeari, spritundari, intrari, cãrtiljari, ampihiurari, mpihiurari
{ro: acţiunea de a străbate; străbatere}
{fr: action de traverser, de pénétrer}
{en: action of traversing, of going through}

§ strãbãtea-ri1/strãbãteare (strã-bã-teá-ri) sf strãbãteri (strã-bã-té-ri) – (unã cu strãbatiri)

§ strãbatiri2/strãbatire (strã-bá-ti-ri) sf strãbatiri (strã-bá-tirĭ) – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; strãbãteari, stribatiri, stribãteari, cufoari, diarii, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn