DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aush

aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju

§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã

§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghiush

ghiush (ghĭúshĭŭ) sm ghiush (ghĭúshĭ) –
1: tatãl a unui di doilji pãrintsã a omlui (dada i tatãl); pap, tot;
2: tatãl i un pãrinti, ti multi bãrni cu-arada, nãintea-a unui pap; strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti; propator; (fig: ghiush = om tricut tu anj; bitãrnu, veclju, mosh, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, prezvit)
{ro: bunic; strămoş}
{fr: grand-père; aïeul, ancêtre}
{en: grand-father; ancestor, forefather}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gugeabash

gugeabash (gu-gĭa-báshĭŭ) sm gugeabash (gu-gĭa-báshĭ) – ma marli dit unã hoarã i cãsãbã (bãgat di chivernisi i aleptu di lumea din hoarã i cãsãbã) cari chivirniseashti tuti lucrili tsi au s-facã cu hoara i cãsãbãlu; dimarhu
{ro: primar}
{fr: maire}
{en: mayor}
ex: tini hii bun trã gugeabash (dimarhu) ãn hoarã; earam gugeabash, ma caplu a meu trã gugeabash fatsi?; cari di aushlji shi straushlji a melj fu gugeabash, tra s-mi fac sh-io?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

murmintu

murmintu (mur-mín-tu) sm murmintsã (mur-mín-tsã) –
1: sing. shi pl.: loclu iu si ngroapã un mortu; mãrmintu, mirmintu, mirmit, groapã;
2: pl: loclu adrat shi tsãnut maxus trã ngruparea-a mortsãlor; chimitiryiu, chimitiriu, mãrmintsã, mirmintsã, gru-pishti, grochi;
(expr: nu plãndzi pi murmintu xen, s-nu ti doarã ocljilj = zbor tsi va s-dzãcã tra s-nu-adunj gailelu-a altor)
{ro: mormânt; cimitir}
{fr: tombe, sépulcre; cimetiére; ossuaire}
{en: tomb, grave; cemetery, graveyard}
ex: ca un mortu tru murmintu; murmintu ndzernu sh-fuviros; tu mardzinea a hoarãljei suntu murmintsãlj; yin di la murmintsã; cai cuteadzã s-njargã noaptea la murmintsã; aclo am murmintsãlj a straushlor; alaturi di murmintu; mushat murmintu

§ murminti (mur-mín-ti) sm murmintsã (mur-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: doauã trupuri tu-un murminti

§ mãrmintu (mãr-mín-tu) sn shi sm mãrmintsã (mãr-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: va s-mi-avinã pãnã tru mãrmintu

§ mãrmit (mãr-mítŭ) sm pl(?) – (unã cu murmintu)

§ mirmintu (mir-mín-tu) sm mirmintsã (mir-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: mirmintsãlj a noshtri

§ mirmit (mir-mítŭ) sm pl(?) – (unã cu murmintu)

§ mãrmintãtor (mãr-min-tã-tórŭ) adg mãrmintãtoa-ri/mãrmintãtoare (mãr-min-tã-tŭá-ri), mãrmintãtori (mãr-min-tã-tórĭ), mãrmintãtoari/mãrmintãtoare (mãr-min-tã-tŭá-ri) – (mortul) tsi s-aflã ngrupat tu murmintu; ngrupat, angrupat, ãngrupat, grupat
{ro: înmormântat}
{fr: (celui) qui se trouve dans la tombe}
{en: (one) that is buried}

§ murmintedz (mur-min-tédzŭ) (mi) vb I murmintai (mur-min-táĭ), murmintam (mur-min-támŭ), murmintatã (mur-min-tá-tã), murmintari/murmintare (mur-min-tá-ri) – bag mortul tu-un murmintu sh-lu-anvãlescu cu loc; bag un lucru tu-unã groapã sh-lu-acoapir; ngrop, angrop, ãngrop, grop; ngrupuljedz, ngrupiljedz; (fig: mi murmintedz = intru iuva sh-nu mata es di-aclo trã multu chiro)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pap1

pap1 (pápŭ) sm pachi (páchĭ) shi pãpãnj (pã-pắnjĭ) –
1: tatãl a unui di pãrintsãlj (dada i tatãl) a unui om; tot, ghiush;
2: tatãl i un pãrinti (ti multi bãrni cu-arada) nãintea-a unui pap; strãaush, strãush, straush, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti, propator; aush, bitãrnu, mosh, prezvit, veclju, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, geagi, ghiush, tot; (fig: pap; pap-aush = numã tsi-lj si da a unui om aush)
{ro: bunic; strămoş; moş}
{fr: grand-père; aïeul, ancêtre; vieux, vieillard}
{en: grand-father; ancestor, forefa-ther; old man}
ex: multu aush eshti, pap; pap-tu (totlu, ghiushlu a tãu) lu vãtãmarã, mai-ta muri; shideam la pap-nju (tot-nju) n cohi shi-nj beam ciubuchea; vinji trã axirea-a pãpãnjlor sh-a noastrã; s-murim sh-noi ca tuts pãpãnjlji?; mi lo di mãnã pap-nju; yini seara paplu di misuhori shi caftã measã; tut s-minduea mãratlu di pap, cum s-easã cu fatsa curatã!; avea avdzãtã cã gumarlu a paplui baligã flurii; lo paplu nipotlu mbratsã, l-bãshe shi nu-l sãtura di giucari; paplu, lji ca s-aspãrea ocljul s-nu lu nvirinã; si shteari paplu a vostru, cã tru casa-a lui v-aflats; li ari di la pãpãnj (strãpãpãnj); o, pap (fig: aush), shadi ca un pap (fig: aush); pap (fig: aush)!; pachi (fig: aushanj) sh-moashi veclji; treili sh-loarã bãrbats pachi (fig: aush); eara nãoarã un pap-aush
(expr: un om aush), om aflat, ma fãrã cãsmeti; du-ti la pap-aushlu atsel, tsi lucreadzã aclo; pap-aushlu, cã sh-li-aflã cãprili, li bagã nãinti cu cãrliglu; corbul di pap-aush, adunat gãdzãmolj, cu inima cãt un puric

§ strãpap (strã-pápŭ) sm strãpãpãnj (strã-pã-pắnjĭ) – tatãl (i un pãrinti, ti multi bãrni cu-arada) a unui pap; strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, stripãrinti, strãpãrinti, propator, ghiush
{ro: strămoş}
{fr: aïeul, ancêtre}
{en: ancestor, forefather}
ex: strãpãpãnjlji (strãaushlji) a noshtri bãnarã ghini; acshi apucãm di pap, strãpap (strãaush, propatori)

§ propator (pro-pá-torŭ) sm propatori (pro-pá-torĭ) – tatãl i un pãrinti (ti multi bãrni cu-arada) a unui pap, etc.; strãpãrinti, stripãrinti, strãpap, strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, ghiush
{ro: străbun}
{fr: aïeul, ancêtre}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrinti1/pãrinte

pãrinti1/pãrinte (pã-rín-ti) sm pãrintsã (pã-rín-tsã) – bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic; (fig:
1: Pãrinti = Dumnidzãlu;
2: pãrintsã = (i) tatãl sh-dada deadun; (ii) strãpãrintsã, strãaushanj, aushanj, pachi; expr:
3: un sh-tut la pãrintsã = singurlu ficior a pãrintsãlor)
{ro: tată; părinţi}
{fr: père; parents}
{en: father; parents}
ex: pãrintili-a meu (tatã-nju) nj-alãsã cu limbã di moarti aesti; nu vru s-easã dit grailu a pãrintsãlor (fig: dada sh-tata); nj-murirã pãrintsãlj (fig: dada sh-tata); agiumsi sãnãtos si-sh veadã pãrintsãlj; cãndu va s-u-aduts nveasta-ts la pãrintsã?; pãrintsãlj a lui eara aush sh-nu putea s-lucreadzã; ãlj vinji dorlu sã-sh veadã pãrintsãlj; eara nãoarã un pãrinti tsi-avea 40 di hilj; pãrintsãlj ali featã nu vrea s-avdã trã dari; armasi un sh-tut la pãrintsã; s-ljirtã cu pãrintsãlj shi cu fratslj-a lui; s-nu v-agãrshits pãrintsãlj (tãtãnjlji); strigã-a noashtri bunj pãrintsã (fig: strãaushanj, tãtãnj); easti-alãsatã di pãrintsã (fig: strãaushanj, tãtãnj)

§ pãrintescu (pã-rin-tés-cu) adg pãrinteascã (pã-rin-teás-cã), pãrinteshtsã (pã-rin-tésh-tsã), pãrin-teshti (pã-rin-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu un pãrinti; tsi tsãni di pãrinti; tsi easti ca un pãrinti; tsi dipuni (yini) di la pãrinti
{ro: părintesc}
{fr: paternel}
{en: paternal}
ex: dimãndarea pãrinteascã (tsi yini di la pãrintsã; fig: di la strãpãrintsã); casa pãrinteascã (a pãrintsãlor, iu bãnarã pãrintsãlj) lj-si ruzui, tutiputa lj-u zãptisirã burgiladzlji; neapiritã ninga s-aflarã la vatra pãrinteascã (di la pãrintsã; fig: di la strãpãrintsã); pãrinteshtili-nj zboarã (zboarã ca di la pãrintsã)

§ strãpãrinti/strãpãrinte (strã-pã-rín-ti) sm strãpãrintsã (strã-pã-rín-tsã) – pãrintili (ti multi bãrni cu-arada) a unui pãrinti, a unui pap; stripãrinti, strãpap, strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, propator
{ro: strămoş}
{fr: aïeul, ancêtre}
{en: ancestor, forefather}

§ stripãrinti/stripãrinte (stri-pã-rín-ti) sm stripãrintsã (stri-pã-rín-tsã) – (unã cu strãpãrinti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã