|
|
strato
strato (stra-tó) sn stratevmati/stratevmate (stra-tév-ma-ti) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, ascheri
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
§ stratiot (stra-ti-ótŭ) sm stratiots (stra-ti-ótsĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit strato; aschirlã, ascherli, suldat, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}
§ stratigo (stra-ti-ghó) sm stratigadz (stra-ti-ghádzĭ) – cap di ma mãrlji dit strato
{ro: general}
{fr: général}
{en: general}
ascheri/aschere
ascheri/aschere (as-chĭé-ri) sf ascheri (as-chĭérĭ) shi ascheruri (as-chĭérurĭ) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, strato
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
ex: tu a Sãrunãljei cãdzu ascheri multã; nã mari ascheri s-avea adunatã tu padea di Ohrida; tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; divãrliga di-amari aviglja ascheri
§ ascherli (as-chĭer-lí) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit ascheri; aschirlã, suldat, stratiot, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}
ex: un ascherli dzãsi
§ aschirlã (as-chir-lắ) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – (unã cu ascherli)
§ aschirlãchi/aschirlãche (as-chir-lắ-chi) sf aschirlãchi (as-chir-lắchĭ) – bana shi tehnea-a oaminjlor dit ascheri; nizami
{ro: militărie}
{fr: militaire, service militaire}
{en: military}
§ serascher (se-ras-chĭérŭ) sm serascheri (se-ras-chĭérĭ) – atsel ma marli pristi tuti ascherli a unui stat
{ro: generalisim}
{fr: généralissime; comandant en chef de l’armée}
{en: generalissimo, commander in chief}
ex: multsã serascheri cu namã avu Turchia; filunichisea cai easti nai cama marlu serascher
§ serascherat (se-ras-chĭe-rátŭ) sm pl(?) – loclu (scamnul) di iu urseashti serascherlu; cumãndãrsiri di serascher
{ro: cartierul general; comanda supremă a unui generalisim}
{fr: le cartier général du généralissime; comandant en chef de l’armée; commande suprème}
{en: headquarters of a generalissimo, of a commander in chief; command of generalissimo}
ex: lu dusirã la serascherat (scamnul a serascerlui) cu ocljilj ligats; sum seras-cheratlu (cumãndãrsirea) al Edem Pasha, gretslji furã bãtuts
efur
efur (ĭé-fur) sm efuri (ĭé-furĭ) – omlu tsi nicuchirseashti avearea-a unei bisearicã (sculii, etc.); epitrup, epitrop
{ro: efor, tutore}
{fr: administrateur}
{en: administrator}
§ efurii/efurie (ĭe-fu-rí-i) sf efurii (ĭe-fu-ríĭ) – avearea (bisearica, sculia) nicuchirsitã di un efur; mushavireea di efuri tsi nicuchirsescu deadun unã bisearicã (sculii, etc.); efurlichi, epitrupii
{ro: eforie}
{fr: conseil des administrateurs}
{en: administration council}
ex: tuti miletsli au efurii, mash noi nu
§ efurlichi/efurliche (ĭe-fur-li-chi) sf efurlichi (ĭe-fur-líchĭ) – (unã cu efurii)
logotet
logotet (lo-gho-thétŭ) sm logotets (lo-gho-thétsĭ) – omlu tsi chivirniseashti unã ciuflichi (di-aradã, trã nicuchirlu-a ciuflichiljei)
{ro: logofăt}
{fr: logothète}
{en: (farm) administrator}
oasti/oaste
oasti/oaste (ŭás-ti) sf oshti (ósh-ti) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); strato, ascheri
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
ex: oastea (ascherea) a lui da cap ãn dzeanã; tricu multã oasti tu calea mari, s-dutsea tu Grãtsii; mini trag la oasti (ascheri); mash cu oastea-a lui s-nu s-batã; apoea tru oasti chiru; oshtili dit loc nu s-minã; fudzi multã oasti
stratigo
stratigo (stra-ti-ghó) sm – vedz tu strato
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: stratostratiot
stratiot (stra-ti-ótŭ) sm – vedz tu strato
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: stratozapitã
zapitã (za-pi-tắ) sm zapitadz (za-pi-tádzĭ) – om tsi lucreadzã trã chivernisi; soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); zaptie, zaptiu, zãptie, zãbit, zãpit; pulits, pulitsã
{ro: ofiţer administrator, prefect}
{fr: officier administrateur}
{en: government administrator}
ex: trapsirã ndreptu la zapitãlu (omlu-ali chivernisi)
§ zãpit (zã-pítŭ) sm zãpits (zã-pítsĭ) – (unã cu zapitã)
§ zãbit (zã-bítŭ) sm zãbits (zã-bítsĭ) – (unã cu zapitã)
ex: easti nviscut ca un zãbit; nã vinji un zãbit nou
§ zãptie (zãp-ti-ĭé) sm zãptiedz (zãp-ti-ĭédzĭ) – unã soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); omlu-ali chivernisi a curi lucru easti tra s-veadã cã ledzli-a statlui suntu tsãnuti tu hori shi cãsãbadz sh-cari, atumtsea cãndu suntu cãlcati, lj-acatsã oaminjlji tsi li calcã sh-lji leagã; geandar, jandar, gindãrmã, strãjar; pulits, pulitsã, zãbit, zãpit, zapitã, zaptie, zaptiu
{ro: jandarm, poliţist}
{fr: gendarme, policier}
{en: gendarme, soldier of the militia, policeman}
§ zaptie (zap-ti-ĭé) sm zaptiedz (zap-ti-ĭédzĭ) – (unã cu zãptie)
§ zaptiu (zap-tíŭ) sm zaptii (zap-tíĭ) – (unã cu zãptie)
ex: lu cãftã un zaptiu (gindar); doi zãptii (gindãrmadz) lu scularã
§ zabitlãcã (za-bit-lắ-cã) sf zabitlãts(?) (za-bit-lắtsĭ) – binaea (casa) iu sta sh-lucreadzã zapitadzlji shi pulitslji; gindãrmãrii, chivernisi
{ro: autoritate, poliţie}
{fr: autorité, police}
{en: autoritty, police}
§ zãptãsescu (zãp-tã-sés-cu) (mi) vb IV zãptãsii (zãp-tã-síĭ), zãptãseam (zãp-tã-seámŭ), zãptãsitã (zãp-tã-sí-tã), zãptãsiri/zãptãsire (zãp-tã-sí-ri) – astãmãtsescu pri cariva di la lucrul tsi-l fatsi; lu-arãd pri cariva sh-lji ljau (pi nindreptu) bunurli tsi ari (un ãndreptu, scamnul a unui vãsilje, etc.); tsãn pri cariva (lu stãpuescu) sum putearea-a mea; zãptisescu, stãpuescu