|
|
strãjar
strãjar (strã-jĭárŭ) sm – vedz tu strajã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: strajãstrajã
strajã (stra-jĭã) sf strãji (strắjĭ) – un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã-ayinji, etc.); atsea tsi fatsi omlu tsi aveaglji tsiva; avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, caraulã, cãrãulã, cãrãuli, cãrãulgi, caracoli, nubici; avigljari
{ro: strajă, sentinelă}
{fr: garde, sentinelle}
{en: guard, sentry}
ex: njarsi pãn di straja-a lui; va si-lj shadã strajã (va shi-lj shadã cãrãuli, va lu-aveaglji); strajã (avigljari) la oclji shi la gurã
§ strãjar (strã-jĭárŭ) sm strãjari (strã-jĭárĭ) – unã soi di stratiot tsi aveaglji ledzli-a statlui shi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); gindar, geandar, jandar, gindãrmã
{ro: sergent de oraş}
{fr: gendarme gardien}
{en: policeman, militiaman}
aveglju
aveglju (a-vé-gljĭu) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – l-pãzescu un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); nj-bag ghini mintea cãndu mutrescu un lucru; u trec noaptea dishtiptat la un mortu; stau dishtiptat (di-aradã noaptea) la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; avigljedz, vigljedz, veglju, priveglju, pizescu, pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu
{ro: veghea, păzi}
{fr: veiller, garder}
{en: guard, watch, watch over}
ex: elj aveaglji tu coacã; meslu-aestu aveaglji-ti (ai-tsã mintea, afirea-ti); cãtse s-nu-aveglji?; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; eara lãndzit arãu, avigljem tutã noaptea (shidzum dishtiptats la caplu-a lui); cãnili aveaglji casa (pãdzeashti casa); aveaglji-l (mutrea-l) s-nu cadã; vor s-lu vatãmã ma s-aveaglji (s-afireashti); s-nu s-avea avigljatã putsãn (s-nu s-avea afiritã) va lu-agudea n cap; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji (s-ti-afireshti) di nãsh; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?
§ avigljedz (a-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), aviglja-ri/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)
§ avigljat (a-vi-gljĭátŭ) adg avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljats (a-vi-gljĭátsĭ), aviglja-ti/avigljate (a-vi-gljĭá-ti) – (lucru) tsi easti pãzit; (om) tsi-lj sta noaptea cariva la cap s-lu-aveaglji, s-lu mutreascã; tsi easti afirit; vigljat, privigljat, pizit, pãzit, pãdzit, afirit, firit
{ro: vegheat, păzit}
{fr: veillé, gardé}
{en: guarded, watched, watched over}
§ avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) sf avigljeri (a-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aveaglji tsiva; vigljari, privigljari, piziri, pãziri, pãdziri, afiriri, firiri
{ro: acţiunea de a veghea, de a păzi; veghere, păzire; veghe, pază}
{fr: action de veiller, de garder}
{en: action of guarding, of watching, of watching over}
§ veglju (vé-gljĭu) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)
cãrãtor
cãrãtor (cã-rã-tórŭ) adg cãrãtoari/cãrãtoare (cã-rã-tŭá-ri), cãrãtori (cã-rã-tórĭ), cãrãtoari/cãrãtoare (cã-rã-tŭá-ri) – avigljitor (pãndar, dãrgat, puljac, pãdzitor, strajã) di noapti; omlu tsi dishteaptã dit somnu atselj tsi-l bãgarã tu lucru (crishtinjli tra s-ducã la bisearicã, etc.); crahtu, pãzvan, pãzvandu
{ro: păzitor de noapte}
{fr: guarde (crieur) de nuit}
{en: night watchman}
§ crahtu (cráh-tu) sm crahtsi (cràh-tsi) – omlu (avigljitorlu di noapti) tsi-lj dishteaptã crishtinjli dit somnu sh-lj-acljamã si s-ducã la bisearicã; cãrãtor
{ro: păzitorul de noapte care trezeşte creştinii din somn şi-i invită la biserică}
{fr: crieur de nuit qui éveille les chrétiens et les invite à l’église}
{en: night watchman who wakes up the Christians to go to church}
cãrãuli/cãrãule
cãrãuli/cãrãule (cã-rã-ú-li) sf cãrãulj (cã-rã-úljĭ) – om i ceatã di oaminj (stratiots) tsi alagã tu locuri (cãljuri) tra s-veadã tsi s-fatsi (ma s-aibã dushmanj, furi, etc.); un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã casã, etc.); atsea tsi fatsi atsel tsi aveaglji; caraulã, cãrãulã, cãrãulgi, caracoli, culuchi, avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, strajã, nubici
{ro: patrulă; strajă, sentinelă}
{fr: patrouille; garde, sentinelle}
{en: patrol; guard, sentry}
ex: shadi Costa cãrãuli (caracoli, di-aveaglji); cãrãulea (straja) mi-aduchi
§ caraulã (ca-ra-ú-lã) sf carauli/caraule (ca-ra-ú-li) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi caraula (caracolea)
§ cãrãulã (cã-rã-ú-lã) sf cãrãuli/cãrãule (cã-rã-ú-li) – (unã cu cãrãuli)
ex: aveaglji cãrãulã (fatsi strajã); cãrãula (straja) nu mi vidzu
§ caracoli/caracole (ca-ra-có-li) sf caracolj (ca-ra-cóljĭ) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi caracolea; easti caracoli di gindãrmadz
§ culuchi/culuche (cu-lú-chi) sf culuchi (cu-lúchĭ) – (unã cu cãrãuli)
ex: treatsi culuchea (caracolea); mi-acãtsã culuchea (cãrãulea) noaptea; ti lja culuchea cara s-ti veadã noaptea fãrã fineri
§ cãrãulgi (cã-rã-ul-gí) sm cãrãulgeadz (cã-rã-ul-gĭádzĭ) – om tsi fatsi parti dit unã ceatã di oaminj tsi-alagã cãrãulã (caracoli); om (stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã casã, etc.); cãrãulã, cãrãuli, caracoli, avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, strajã, nubici
{ro: strajă, sentinelă}
{fr: garde, sentinelle}
{en: guard, sentry}
§ cãrãulsescu (cã-rã-ul-sés-cu) (mi) vb IV cãrãulsii (cã-rã-ul-síĭ), cãrãulseam (cã-rã-ul-seámŭ), cãrãulsitã (cã-rã-ul-sí-tã), cãrãulsiri/cãrãulsire (cã-rã-ul-sí-ri) – stau di-aveglju tsiva; fac strajã; stau (shed, fac, etc.) cãrãuli
cavaz
cavaz (ca-vázŭ) sm cavaji (ca-vájĭ) – un (multi ori un stratiot) tsi easti bãgat s-aveaglji locuri di-a chivernisiljei, a cunsulatilor xeani, etc.; cafas, avigljitor, strajã, etc.
{ro: cavas, gardian}
{fr: garde (attaché aux services des missions et des consulats étrangers, des écoles étrangères, etc.)}
{en: guard (attached to foreign embassies, consulates, foreign schools, etc.)}
§ cafas (ca-fásŭ) sm cafash (ca-fáshĭ) – (unã cu cavaz)
ex: cafaslu-aestu easti turcu
§ gãvaz (gã-vázŭ) sm gãvaji (gã-vájĭ) – (unã cu cavaz)
ex: consulu pitricu gãvazlu (straja) s-lu cljamã
§ gãvãzlãchi (gã-vãz-lắ-chi) sf gãvãzlãchi (gã-vãz-lắchĭ) – tehnea sh-lucrul tsi-l fatsi un gãvaz (cavaz)
{ro: meseria de cavas}
{fr: métier de garde}
{en: profession of a guard}
ex: gãvãzlãchea easti urfanji curatã
gindar
gindar (gin-dárŭ) sm gindari (gin-dárĭ) – unã soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); geandar, jandar, gindãrmã, strãjar, zãptie, zaptie, zaptiu; (fig: gindar = fanti, la giocurli di cãrtsã)
{ro: jandarm}
{fr: gendarme}
{en: policeman, militiaman}
ex: ti spun la gindar; lja cu gindarlu (fig: cu fantili, la-agioclu di cãrtsã)
§ geandar (gĭan-dárŭ) sm geandari (gĭan-dárĭ) – (unã cu gindar)
§ jandar (jĭan-dárŭ) sm jandari (jĭan-dárĭ) – (unã cu gindar)
ex: un jandar s-turnã shi-lj gri
§ gindãrmã (gin-dãr-mắ) sm gindãrmadz (gin-dãr-mádzĭ) – (unã cu gindar)
ex: pitricu gindãrmãlu s-lu scoalã
§ gindãrmãrii/gindãrmãrie (gin-dãr-mã-rí-i) sf gindãrmãrii (gin-dãr-mã-ríĭ) –
1: adãrãmintul (casa, binaea) iu sta shi sh-fac lucrul gindarlji; zabitlãcã;
2: multimi di gindari
{ro: jandarmerie; mulţime de jandarmi}
{fr: gendarmerie; multitude de gendarmes}
{en: militia, multitude of militiamen}
ex: multã gindãrmãrii tricu pri-aoa
nubeti1/nubete
nubeti1/nubete (nu-bé-ti) sf nubets (nu-bétsĭ) – atsea tsi fatsi lumea tsi-aveaglji (di-aradã noaptea, un loc, unã casã, un lãndzit, un mortu, etc.); avigljari, vigljari, piziri, pãziri, pãdziri
{ro: supraveghere}
{fr: surveillance; service de sentinelle}
{en: surveillance}
ex: trã nubetea (vigljarea) a caljlor, noaptea; noaptea aestã elj va facã nubeti
§ nubici (nu-bi-cí) sm nubiceadz (nu-bi-cĭádzĭ) – om tsi fatsi nubeti; un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã-ayinji, etc.); avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, strajã, caraulã, cãrãulã, cãrãuli, cãrãulgi, caracoli
{ro: strajă, sentinelă}
{fr: garde, sentinelle}
{en: guard, sentry}
ex: yinea s-alãxeascã nubicilu (avigljitorlu)
pizescu
pizescu (pi-zés-cu) (mi) vb IV pizii (pi-zíĭ), pizeam (pi-zeámŭ), pizitã (pi-zí-tã), piziri/pizire (pi-zí-ri) – lu-aveglju un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu, aveglju, avigljedz, veglju, vigljedz
{ro: păzi}
{fr: garder, surveiller}
{en: guard, watch over}
ex: pizindalui (avigljindalui) nã flamburã
§ pizit (pi-zítŭ) adg pizitã (pi-zí-tã), pizits (pi-zítsĭ), piziti/pizite (pi-zí-ti) – tsi easti avigljat tra s-nu hibã loat di cariva; tsi easti afirit di tsiva; pãzit, pãdzit, afirit, firit, avigljat, vigljat
{ro: păzit}
{fr: gardé, surveillé}
{en: guarded, watched over}
ex: pizitã (avigljatã) si shtii di noi-nã
§ piziri/pizire (pi-zí-ri) sf piziri (pi-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pizeashti (aveaglji) tsiva; pãziri, pãdziri, afiriri, firiri, avigljari, vigljari
{ro: acţiunea de a păzi; păzire}
{fr: action de garder, de surveiller}
{en: action of guarding, of watching over}
§ pãzescu (pã-zés-cu) (mi) vb IV pãzii (pã-zíĭ), pãzeam (pã-zeámŭ), pãzitã (pã-zí-tã), pãziri/pãzire (pã-zí-ri) – (unã cu pizescu)
§ pãzit (pã-zítŭ) adg pãzitã (pã-zí-tã), pãzits (pã-zítsĭ), pãziti/pãzite (pã-zí-ti) – (unã cu pizit)
§ pãziri/pãzire (pã-zí-ri) sf pãziri (pã-zírĭ) – (unã cu piziri)
§ pãdzescu (pã-dzés-cu) (mi) vb IV pãdzii (pã-dzíĭ), pãdzeam (pã-dzeámŭ), pãdzitã (pã-dzí-tã), pãdziri/pãdzire (pã-dzí-ri) – (unã cu pizescu)
ex: pãdzea-ts (afirea-ts, aveaglji-ts) dintsãlj
§ pãdzit (pã-dzítŭ) adg pãdzitã (pã-dzí-tã), pãdzits (pã-dzítsĭ), pãdziti/pãdzite (pã-dzí-ti) – (unã cu pizit)
§ pãdziri/pãdzire (pã-dzí-ri) sf pãdziri (pã-dzírĭ) – (unã cu piziri)
zapitã
zapitã (za-pi-tắ) sm zapitadz (za-pi-tádzĭ) – om tsi lucreadzã trã chivernisi; soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); zaptie, zaptiu, zãptie, zãbit, zãpit; pulits, pulitsã
{ro: ofiţer administrator, prefect}
{fr: officier administrateur}
{en: government administrator}
ex: trapsirã ndreptu la zapitãlu (omlu-ali chivernisi)
§ zãpit (zã-pítŭ) sm zãpits (zã-pítsĭ) – (unã cu zapitã)
§ zãbit (zã-bítŭ) sm zãbits (zã-bítsĭ) – (unã cu zapitã)
ex: easti nviscut ca un zãbit; nã vinji un zãbit nou
§ zãptie (zãp-ti-ĭé) sm zãptiedz (zãp-ti-ĭédzĭ) – unã soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); omlu-ali chivernisi a curi lucru easti tra s-veadã cã ledzli-a statlui suntu tsãnuti tu hori shi cãsãbadz sh-cari, atumtsea cãndu suntu cãlcati, lj-acatsã oaminjlji tsi li calcã sh-lji leagã; geandar, jandar, gindãrmã, strãjar; pulits, pulitsã, zãbit, zãpit, zapitã, zaptie, zaptiu
{ro: jandarm, poliţist}
{fr: gendarme, policier}
{en: gendarme, soldier of the militia, policeman}
§ zaptie (zap-ti-ĭé) sm zaptiedz (zap-ti-ĭédzĭ) – (unã cu zãptie)
§ zaptiu (zap-tíŭ) sm zaptii (zap-tíĭ) – (unã cu zãptie)
ex: lu cãftã un zaptiu (gindar); doi zãptii (gindãrmadz) lu scularã
§ zabitlãcã (za-bit-lắ-cã) sf zabitlãts(?) (za-bit-lắtsĭ) – binaea (casa) iu sta sh-lucreadzã zapitadzlji shi pulitslji; gindãrmãrii, chivernisi
{ro: autoritate, poliţie}
{fr: autorité, police}
{en: autoritty, police}
§ zãptãsescu (zãp-tã-sés-cu) (mi) vb IV zãptãsii (zãp-tã-síĭ), zãptãseam (zãp-tã-seámŭ), zãptãsitã (zãp-tã-sí-tã), zãptãsiri/zãptãsire (zãp-tã-sí-ri) – astãmãtsescu pri cariva di la lucrul tsi-l fatsi; lu-arãd pri cariva sh-lji ljau (pi nindreptu) bunurli tsi ari (un ãndreptu, scamnul a unui vãsilje, etc.); tsãn pri cariva (lu stãpuescu) sum putearea-a mea; zãptisescu, stãpuescu