DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aprochi

aprochi (a-próchĭŭ) (mi) vb IV aprucheai (a-pru-chĭaĭ), apru-cheam (a-pru-chĭamŭ), aprucheatã (a-pru-chĭa-tã), apruchea-ri/aprucheare (a-pru-chĭa-ri) – prochi;
1: min tsiva tra s-hibã (icã mi min tra s-hiu; mi fac) cama aproapea di cariva i di tsiva;
2: lu-agiungu di dinãpoi pri cariva tra s-mi-adun cu el; agiungu;
3: lu-alas s-intrã (ãl ljau, l-strãxescu, hiu sinfuni ta s-yinã) cu mini iuva (acasã, la measã, etc.); ljau, dixescu, adixescu, strixescu, strãxescu, ashteptu;
(expr: nu pots s-ti-aprochi di-un lucru = nu pots s-lu-acumpri lucrul, di scumpu tsi easti)
{ro: apropia; ajunge (din urmă); primi, lua}
{fr: (s’)approcher; (re)joindre; atteindre; recevoir, accueillir}
{en: aproach; rejoin, receive}
ex: n-apruchem di muntili-atsel albul; aproachi-ti (yinu cama aproapea) di mini; lamnja s-avea aprucheatã (s-avea minatã tra s-hibã cama aproapea) di nãsh; aprucheash (agiumsish) la nã pãduri; lu-apruchearã (lu-agiumsirã); cãnjlji lu-avea aprucheatã (vinjirã aproapea di el) ca di-aoa pãnã acloea; avea aprucheatã (loatã) unã telegramã; fãrã ca duljatslji di pãrintsã s-aproachi (s-lja, s-dixeascã) vãrnu grai di la hiljlu-a lor; atsea gimii apruche (lo, ãlj si deadi) unã ahtari numã; aestu ficior s-lu-aprucheats (s-lu ash-tiptats, s-lu loats ãn casã) multu ghini; aprucheats-mi (alãsats-mi s-yin, si stau cu voi) aestã searã; nu tsã-l apruchea (nu lu-ashtipta, nu tsã-l loa n casã) vãrnu; apruchem (dhixim) ashi cum dzãts, oaspe Cotu; easti mari scumpeati, nu pots s-ti-aprochi di
(expr: s-acumpri) tsiva; apruche (eara multu aproapea) s-lu batã; lu-aprucheai (agiumshu) ningã casã

§ aprucheat (a-pru-chĭatŭ) adg aprucheatã (a-pru-chĭa-tã), aprucheats (a-pru-chĭatsĭ), apruchea-ti/aprucheate (a-pru-chĭa-ti) – cari s-ari minatã tra s-hibã cama-aproapea di tsiva i cariva; agiumtu (di dinãpoi); alãsat (dixit) tra s-intrã (si sta) n casã; prucheat, agiumtu, loat, dixit, adixit, strixit, strãxit, ashtiptat
{ro: apropiat; ajuns (din urmă); primit, luat}
{fr: approché; (re)joint; atteint; reçu, accueilli}
{en: aproached; rejoined, received}
ex: ficiorlu aestu nã easti multu-aprucheat (multu di-proapea, l-vrem multu)

§ aprucheari/aprucheare (a-pru-chĭa-ri) sf aprucheri (a-pru-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aproachi tsiva (icã easti aprucheat di cariva i tsiva); prucheari, agiundzeari, loari, dixiri, adixiri, strixiri, strãxiri, ashtiptari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpsescu

cãpsescu (cãp-sés-cu) vb IV cãpsii (cãp-síĭ), cãpseam (cãp-seámŭ), cãpsitã (cãp-sí-tã), cãpsiri/cãpsire (cãp-sí-ri) – aprochi (hiu sinfuni) s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; strãxescu tra si s-facã un lucru (ashi cum mi-am aduchitã cu cariva); sinfunipsescu, strãxescu, astrãxescu, strixescu, aprochi
{ro: consimţi, conveni, fi de acord}
{fr: être d’accord, consentir, convenir}
{en: agree, consent}
ex: cãpsirã (s-featsirã sinfuni) fratslji, ma vidzurã ashi

§ cãpsit (cãp-sítŭ) adg cãpsitã (cãp-sí-tã), cãpsits (cãp-sítsĭ), cãpsi-ti/cãpsite (cãp-sí-ti) – tsi easti sinfuni tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; sinfunipsit, strãxit, astrãxit, strixit, aprucheat
{ro: care este de acord; consimţit, convenit}
{fr: mis d’accord, consenti, convenu}
{en: agreed, consented}

§ cãpsiri/cãpsire (cãp-sí-ri) sf cãpsiri (cãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãpseashti; sinfunipsiri, strãxiri, astrãxiri, strixiri, aprucheari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a conveni; consimţire, convenire}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of consenting; consent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtã3-

cãtã3- (cã-tã-) prifixu – yini dit limba grãtseascã shi s-bagã nãin-tea-a unor zboarã (ma multu verbi) cu idyea noimã, icã zboarã a curi lã da unã noimã niheam alãxitã. Bunãoarã ashi avem (i) zborlu “cãtãstrãpsescu” tsi ari idyea noimã cu zborlu “sutrup-sescu” shi (ii) zborlu “cãtãdixescu” tsi ari noima di “mi-ariseashti s-fac tsiva cu vreari trã cariva (ma njic, ma slab, etc.); mi tãpinu-sescu n fatsa-a unui (nj-scad tinjia, nj-adun coada, etc.) cãndu fac tsiva” shi zborlu “dixescu” tsi ari noima “ljau (tsiva tsi-nj si da); escu sinfuni cu-atsealj tsi-nj si dzãc; adixescu, aprochi, strãxescu, ahsteptu (ca oaspi, n casã)”; [bãgats oarã cã: (i) prifixul armãni idyiul (cãtã) ti tuti zboarãli; (ii) prifixul va-l bãgãm nãintea-a zborlui fãrã semnul “-“; shi (iii) va dãm aoatsi mash ndauã zboarã cu-aestu prifixu]
{ro: prefix, care menţine sau schimbă puţin sensul cuvântului}
{fr: prefixe, qui garde le même, ou change un peu, le sens du mot}
{en: prefix, that maintains or changes a little the meaning of the word}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dixescu

dixescu (dhic-sés-cu) vb IV dixii (dhic-síĭ), dixeam (dhic-seámŭ), dixitã (dhic-sí-tã), dixiri/dixire (dhic-sí-ri) – ljau (tsiva tsi-nj si da, aprochi); escu sinfuni cu-atsealj tsi-nj si dzãc; adixescu, aprochi, prochi, strãxescu, ahsteptu (ca oaspi, n casã)
{ro: primi, accepta, admite}
{fr: recevoir, accepter, agréer, admettre; accueillir}
{en: receive, accept, agree, admit}
ex: avdzãi cã dixish (loash) hãbari; dixeshti (aprochi, strãxeshti, eshti sinfuni cu) tsi tsã spuni el?; dixits-lu (aprucheats-lu, ursits-lu, ashtiptats-lu) n casã; l-dixii (lu-aprucheai) ghini

§ dixit (dhic-sítŭ) adg dixitã (dhic-sí-tã), dixits (dhic-sítsĭ), dixiti/dixite (dhic-sí-ti) – tsi easti aprucheat; u ari atsel tsi lja tsiva tsi-lj si da; adixit, aprucheat, prucheat, strãxit, ashtiptat (ca oaspi, n casã)
{ro: primit, acceptat, admis}
{fr: reçu, accepté, admis, agréé, accueilli}
{en: received, accepted, agreed, admitted}

§ dixiri/dixire (dhic-sí-ri) sf dixiri (dhic-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu lja atsea tsi-lj si da (cãndu easti sinfuni cu cariva); adixiri, aprucheari, prucheari, strãxiri, ashtiptari (ca oaspi, n casã)
{ro: acţiunea de a primi, de a admite, de a accepta; primire, acceptare, admitere}
{fr: action de recevoir, d’accepter, d’agréer, d’admettre, d’accueillir; reception, acception, accueil}
{en: action of receiving, of accepting, of agreing, of admitting; reception, acceptance, admission}

§ adixescu (a-dhic-sés-cu) vb IV adixii (a-dhic-síĭ), adixeam (a-dhic-seámŭ), adixitã (a-dhic-sí-tã), adixi-ri/adixire (a-dhic-sí-ri) – (unã cu dixescu)

§ adixit (a-dhic-sítŭ) adg adixitã (a-dhic-sí-tã), adixits (a-dhic-sítsĭ), adixiti/adixite (a-dhic-sí-ti) – (unã cu dixit)

§ adixiri/adixire (a-dhic-sí-ri) sf adixiri (a-dhic-sírĭ) – (unã cu dixiri)

§ apodixescu (a-po-dhic-sés-cu) vb IV apodixii (a-po-dhic-síĭ), apodixeam (a-po-dhic-seámŭ), apodixitã (a-po-dhic-sí-tã), apodixiri/apodixire (a-po-dhic-sí-ri) – (unã cu dixescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muchialef

muchialef (mu-chi-ĭá-lefŭ) adg muchialefã (mu-chi-ĭá-le-fã) pl(?) – (om) tsi s-aducheashti cã ari hãri (i ari faptã lucri) trã cari ahãrzeashti s-hibã tinjisit shi alãvdat di dunjai; dai, daitcu, fudul, pirifan, fãlos, sirbes, fãndãxit
{ro: orgolios}
{fr: orgueilleux}
{en: arrogant}
ex: nu pot s-lu astrãxescu cã easti muchialef (daitcu, sirbes)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scandal

scandal (scándalŭ) sn scandali/scandale (scán-da-li) – purtari (catastasi) arushinoasã tsi fatsi lumea sã zburascã di ea; zboarãli tsi es tu dunjai cãndu cariva fatsi un lucru urut, di-arshini; cãvgãlu tsi s-fatsi shi shimãtãlu tsi s-avdi cãndu lumea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; shimãtã, cãvgã, ceamaunã
{ro: scandal}
{fr: scandal, intrigue}
{en: scandal}
ex: eara un scandal mari cu-aestã muljari tu sculii; tutã dzua, scandala-mandala (shimãtã dipriunã)

§ scandaljar (scan-da-ljĭárŭ) adg scandaljarã (scan-da-ljĭá-rã), scandaljari (scan-da-ljĭárĭ), scandaljari/scandaljare (scan-da-ljĭá-ri) – (omlu) tsi fatsi un scandal; cãvgãgi
{ro: scandalagiu}
{fr: qui occasionne des scandales, turbulent}
{en: who makes a scandal}

§ scandzohir (scan-dzó-hirŭ) adg scandzohirã (scan-dzó-hi-rã), scandzohiri (scan-dzó-hirĭ), scandzohiri/scandzohire (scan-dzó-hirŭ) – (om) tsi nu easti vãrãoarã ifhãrãstisit di tsi ari; tsi caftã totna cãvgãlu; tsi fatsi multi ori shimãtã ti nai ma njitsli lucri; cãv-gãgi, scandaljar
{ro: cârcotaş}
{fr: qui s’accroche; aigre; mutin}
{en: roguish, unruly}

§ scandalos (scan-da-lósŭ) adg scanda-loasã (scan-da-lŭá-sã), scandalosh (scan-da-lóshĭ), scandaloa-si/scandaloase (scan-da-lŭá-si) – (purtari, catastasi) tsi easti ahãntu-arushinoasã cã fatsi lumea si scoatã zboarã uruti trã ea; lucru arushinos tsi apãrnjashti un scandal, un shimãtã, un cãvgã
{ro: scandalos}
{fr: scandaleux}
{en: scandalous}
ex: scandaloasi (arushinoasi) lucri suntu aesti, mini nu va s-pot s-li astrãxescu

§ scandalizedz (scan-da-li-zédzŭ) (mi) vb I scandalizai (scan-da-li-záĭ), scandalizam (scan-da-li-zámŭ), scandalizatã (scan-da-li-zá-tã), scandalizari/scandalizare (scan-da-li-zá-ri) – scot zboari greali sh-uruti trã un lucru tsi easti multu-arushinos; (lucru arushinos) fatsi s-easã zboarã uruti shi shãmitadz di la lumi
{ro: scandaliza}
{fr: scandaliser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shupãr1

shupãr1 (shĭú-pãrŭ) sn shupãri/shupãre (shĭú-pã-ri) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); shupur, shupir, rizili, arizili, arizilji, mãitapi, pezã, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri
{ro: batjocură}
{fr: moquerie, raillerie}
{en: mockery, scoffing}
ex: aesti trã shupãr (tr-arãdeari, trã arizilji) sh-trã pezã li dzãtsea

§ shupãr2 (shĭú-pãrŭ) vb I shupãrai (shĭu-pã-ráĭ), shupãram (shĭu-pã-rámŭ), shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicadz) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; nj-arãd, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz, pizuescu, mpizuescu, rizilescu, rizilipsescu
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: se moquer, railler}
{en: moke, jeer, make fun of}
ex: el nu vru s-njargã, cã-l shupãrã (cã sh-arã) ficiorlji shi-lj dzãc, cã tatã-su eara piscar; tuts acãtsarã sã-sh arãdã shi s-lu shupãrã shi s-lji cãntã sum nari cama laea; ficiorlji, ca ficiori, cãt isha di sculii nafoarã, shi-l shupãra; acãtsarã s-lu shupãrã (sh-arãdã di el); totna sh-shupãreadzã di el

§ shupãredz (shĭu-pã-rédzŭ) vb I shupãrai (shĭu-pã-ráĭ), shupãram (shĭu-pã-rámŭ), shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) – (unã cu shupãr2)

§ shupãrat (shĭu-pã-rátŭ) adg shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrats (shĭu-pã-rátsĭ), shupãrati/shupãrate (shĭu-pã-rá-ti) – di cari sh-arãdi (sh-pizueashti) cariva; shupirat, shupurat, pizuit, mpizuit, rizilit, rizilipsit
{ro: batjocorit}
{fr: moqué, raillé}
{en: moked, jeered, made fun}

§ shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) sf shupãrãri (shĭu-pã-rắrĭ) – shupirari, shupurari, pizuiri, pizuiri, mpizuiri, riziliri, rizilipsiri
{ro: acţiunea de a batjocori; batjo-corire}
{fr: action de se moquer (railler)}
{en: action of jeering (making fun)}

§ shupãrãtor (shĭu-pã-rã-tórŭ) adg shupãrãtoa-ri/shupãrãtoare (shĭu-pã-rã-tŭá-ri), shupãrãtori (shĭu-pã-rã-tórĭ), shupãrãtoari/shupãrãtoare (shĭu-pã-rã-tŭá-ri) – tsi sh-arãdi (sh-pizueashti) di cariva, shupãronj, mãitãpci, mpizuitor, pizuitor, pizuearic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn