DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aush

aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju

§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã

§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

veclju1

veclju1 (vé-cljĭu) adg veaclji/veaclje (veá-clji), veclji (vé-clji), veclji (vé-clji) – tsi easti di multu chiro; tsi nu easti nou; tsi nu easti bun (cã lj-ari tricutã chirolu sh-ari alti lucri nali, ma buni, tsi ishirã); vlechi, aush, behlu, bitãrnu, burhonj
{ro: vechi}
{fr: ancien, vieux}
{en: old}
ex: hiu multu veclju (aush); s-adarã cu stranji veclji, tiptili, shi tradzi la tatã-su; suntu veclji stranjli-aesti, nu li poartã; oaspi veclju (di multu chiro), cãni veclju (bitãrnu, aush); mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju (bitãrnu); la vecljul a lor hãngi (hãngilu tsi eara n hoarã di multu chiro); pradz veclji nu trec (paradz di-aoa sh-un chiro; paradz tsi l-ari tricutã chirolu sh-nu mata suntu bunj); easi nãpoi ãn cali ca-aush veclju (bitãrnu); om aush, barber veclju (di multu chiro); pãnã si s-curã urutetsli dit adeturli veclji (di-aoa sh-un chiro) a oaminjlor; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; nu-alasã vecljul oaspi, cã noulu nu-l shtii cum va hibã

§ vlechi (vléchĭŭ) adj vlechi/vleche (vlé-chi), vlechi (vléchĭ), vlechi/vleche (vléchĭ) – (unã cu veclju1)
ex: tãmbarea vlechi (veaclji)

§ vicljiturã (vi-clji-tú-rã) sf vicljituri (vi-clji-túrĭ) – lucrul tsi s-ari faptã (icã easti) veclju
{ro: vechitură}
{fr: vieillerie}
{en: old stuff, old thing}

§ strãveclju (strã-vé-cljĭu) adg strãvea-clji/strãveaclje (strã-veá-clji), strãveclji (strã-vé-clji), strãveclji (strã-vé-clji) – tsi easti multu veclju; (lucru) tsi lj-ari tricutã di multu chirolu
{ro: străvechi}
{fr: très ancien, archi-vieux}
{en: very old}
ex: aesti suntu adets strãveclji alãsati di aushatic

§ viclji-mi/vicljime (vi-cljí-mi) sf vicljinj (vi-cljínjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã veclju; aushatic
{ro: vechime}
{fr: vétusté}
{en: decay, decrepitude}

§ vicljedz (vi-cljĭédzŭ) (mi) vb I vicljai (vi-cljĭáĭ), vicljam (vi-cljĭámŭ), vicljatã (vi-cljĭá-tã), vicljari/vicljare (vi-cljĭá-ri) – trec anjlji sh-mi fac veclju (sh-nu mata escu sh-ahãntu bun, icã nu escu dip bun, ca ma ninti); aushescu, vicljescu, nvicljescu, nvicljedz, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn