DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

clir4

clir4 (clírŭ) sm pl(?) – un di tuts-atselj oaminj tsi dipun (tsi s-trag) dit un bãrbat (muljari) ca, bunãoarã, hilj, hilji, nipots, strãnipots, etc.
{ro: descendent}
{fr: descendant}
{en: descendent}

§ clirunu-mii/clirunumie (cli-ru-nu-mí-i) sf clirunumii (cli-ru-nu-míĭ) –
1: hãrli (cusurili, videarea, haractirlu, etc.) tsi li lja cariva di la pãrintsãlj shi pãpãnjlji a lui; adetsli armasi di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: lucrili (avearea) alãsati cu dyeatã di un om, ca dupã moarti s-armãnã la un clir di-a lui (hilj, nipot, soi, etc.) icã la un oaspi, la unã bisearicã, etc.; avearea armasã di la un tsi moari fãrã dyeatã ma, dupã leadzi, s-dutsi la unã soi di-aproapea; clironomilji, clironomii, mirazi
{ro: moştenire}
{fr: succession, héritage}
{en: inheritance}
ex: di iuva nu-avui vãrnã clirunumii (mirazi); lj-armasi di la mã-sa clirunumii

§ clirunumilji/clirunumilje (cli-ru-nu-mí-lji) sf clirunumilj (cli-ru-nu-míljĭ) – (unã cu cliru-numii)

§ clirunumsescu (cli-ru-num-sés-cu) vb IV clirunumsii (cli-ru-num-síĭ), clirunumseam (cli-ru-num-seámŭ), clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsiri/clirunumsire (cli-ru-num-sí-ri) – ljau unã hari di la un pãrinti (di la pãpãnj-strãpãpãnj); ljau un lucru (aveari) di la un tsi moari, cu dyeatã i fãrã dyeatã; clironum-sescu, clirunomisescu
{ro: moşteni}
{fr: hériter, succéder}
{en: inherit}

§ clirunumsit (cli-ru-num-sítŭ) adg clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsits (cli-ru-num-sítsĭ), clirunumsiti/cliru-numsite (cli-ru-num-sí-ti) – tsi ari aprucheatã (loatã) unã clirunumii di la cariva i di iuva; clironumsit, clirunomisit
{ro: moştenit}
{fr: hérité, succédé}
{en: inherited}

§ clirunumsiri/cli-runumsire (cli-ru-num-sí-ri) sf clirunumsiri (cli-ru-num-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva clirunumseashti tsiva; clironumsiri, clirunomisiri
{ro: acţiunea de a moşteni; moştenire}
{fr: action d’hériter, de succéder}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cusurin

cusurin (cu-su-rínŭ) sm, sf cusurinã (cu-su-rí-nã), cusurinj (cu-su-rínjĭ), cusurini/cusurine (cu-su-rí-ni) – soea-a atsilor tsi dipun dit un om i muljari (njits, nipots shi strãnipots) cu-atselj tsi dipun di la un frati i sorã di-a lui (di-a ljei); ver (vearã);
(expr:
1: cusurin-ver, cusurin-vearã, prot(ã) cusurin(ã), cusurin(ã) bun(ã) = ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi frats, di dauã surãri i di-un frati sh-unã sorã;
2: cusurin(ã) di-andoilea, defturu-cusurin(ã) = ver di-andoilea; ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi prots cusurinj i cusurini)
{ro: văr, verişoară}
{fr: cousin, cousine}
{en: cousin}
ex: plãngu sh-laili cusurini; nj-suntu cusurinj-veri (prots cusurinj); easti cusurin-ver a ljirtatlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nipot

nipot (ni-pótŭ) sm, sf nipoatã (ni-pŭá-tã), nipots (ni-pótsĭ), nipoa-ti/nipoate (ni-pŭá-ti) –
1: ashi cum lj-ari cariva, cilimeanjlji a fratilui i a sorãljei a lui (a ljei);
2: ashi cum lj-ari cariva cilimeanjlji a ficiorlu i a featãljei a lui (a ljei); (fig: nipot, nipoate = zbor cu cari un om cama tu ilichii lj-greashti a unui om cama tinir)
{ro: nepot}
{fr: neveu, nièce; petit enfant (garçon, fille)}
{en: nephew, niece; grand child (son, daughter)}
ex: lu-am nipot di frati; yini-astã searã nipot-nju; nipoate, s-ti fats mari; dã-lj a nipoatã-meai; cu nipotlu-nj mi ncãceai; nu-nj poati nipoata

§ niputsãmi/ni-putsãme (ni-pu-tsắ-mi) sf fãrã pl – multimi di nipots sh-nipoati; niputsãlji
{ro: mulţime de nepoţi}
{fr: nombre de neveux, nièces ou petits enfants}
{en: number of nephews, nieces or grand children}
ex: tutã niputsãmea-lj vinji; ari multã niputsãmi tsi-lj bãneadzã, ma tuts suntu vgats din hoarã

§ niputsãlji/niputsãlje (ni-pu-tsắ-lji) sf fãrã pl – (unã cu niputsãmi)

§ paranipot (pá-ra-ni-pótŭ) sm, sf paranipoatã (pá-ra-ni-pŭá-tã), paranipots (pá-ra-ni-pótsĭ), paranipoati/paranipoate (pá-ra-ni-pŭá-ti) – nipot (nipoatã) tsi fu loat di suflit (ti fumealji)
{ro: nepot adoptiv}
{fr: neveu ou petit enfant adoptif}
{en: adopted nephew or grand child}
ex: paranipotslj-a noshti va bãneadzã ghini

§ strãnipot (strã-ni-pótŭ) sm, sf strãnipoatã (strã-ni-pŭá-tã), strãnipots (strã-ni-pótsĭ), strãnipoati/strãnipoate (strã-ni-pŭá-ti) – ashi cum lu-ari cariva un cilimean tsi dipuni dit un nipot i nipoatã (di frati, sorã, hilj shi hilji)
{ro: strănepot}
{fr: arrière-neveu (nièce), petit-neveu (nièce), arrière-petit enfant (fille, garçon)}
{en: great-nephew (niece), or great-grandchild (son, daughter)}
ex: un nipot di strãnipot; unã strãnipoatã di strãnipoatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ver1

ver1 (verŭ) sm, sf vearã (veá-rã), veri (vérĭ), veari/veare (veá-ri) – soea-a atsilor tsi dipun dit un om i muljari (njits, nipots shi strãnipots) cu-atselj tsi dipun dit un frati i sorã di-a lui (di-a ljei); cusurin;
(expr:
1: cusurin-ver, cusurin-vearã, ver bun, vearã bunã = cusurin bun, prot cusurin; ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi frats, di dauã surãri i di un frati sh-di-unã sorã;
2: ver (vearã) di-andoilea = cusurin di-andoilea, defturu-cusurin(ã); ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi prots cusurinj i cusurini)
{ro: văr, verişoară}
{fr: cousin, cousine}
{en: cousin}
ex: un frati, ver, nipot; easti-un cusurin-ver a ljei; nveasta nj-u am soi, nj-u am vearã (cusurinã); nj-easti ver bun; suntu cusurinj-veri, tãtãnjlji frats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã