stringu (strín-gu) (mi) vb III shi II stresh (stréshĭŭ) shi strimshu (strím-shĭu), strindzeam (strin-dzeámŭ), streasã (streá-sã) shi strimtã (strím-tã), strindziri/strindzire (strín-dzi-ri) shi strindzea-ri/strindzeare (strin-dzeá-ri) – trag vãrtos di dauãli capiti, unã cioarã (spangu, funi, curauã, etc.) tsi s-aflã bãgatã deavãrliga di-un lucru (cioara di la pãputsã, curaua di mesi, etc.) faptã i nifaptã nod; ncljid vãrtos un lucru deavãrliga di-un altu lucru (mãna deavãrliga di-unã altã mãnã, bratsãli deavãrliga-a unui om vrut, dzeaditli cãndu s-acatsã di-un lucru, etc.); (fig:
1: mi stringu = mi fac multu shcljinciu, mi shcljinciuescu;
2: mi stringu (dupã cariva) = alag, mi duc iurushi dupã cariva;
3: lu stringu (s-facã tsiva) = ãlj bag zori, l-pingu, l-sãlnãescu, ãlj bag sula n coasti; expr:
4: nj-stringu inima cu dintsãlj = nj-fac gãireti, nj-ljau curailu, nj-ljau inima tu dintsã;
5: strindzi-ti draclu = zbor tsi va s-aspunã cãt agonja poati s-alagã cariva, agonja cum poati s-alagã mash draclu!;
6: hiu stres = (i) hiu strimturat; (ii) hiu scljinciu)
{ro: strânge, îmbrăţişa, forţa, obliga, constrânge, deveni zgârcit}
{fr: serrer, étreindre; tendre; faire des efforts; contreindre; devenir avare}
{en: tighten, embrace, hug; stretch; force; become avaricious (miserly, stingy)}
ex: si strimsi cu curaua (sh-trapsi curaua vãrtos di mesi) di mizi adilja; nu-apucã sã stringã dzeaditli; sã sh-u stringã mbratsã (mbrãtsiteadzã vãrtos); lu strimsi (mbrãtsitã, adunã) la sinlu-a ljei; leagã-l shi strindzi-l vãrtos; mi stringu curdeljili; nã streasim (fig: alãgãm ampatrulea) s-agiundzem domnjilj; si strimsirã sh-elj tu-apalã (fig: nchisirã s-alagã iurushi) tra s-lj-agiungã; fudzi feata cu ficiorlu, strindzi-ti draclu
(expr: sh-alagã draclu!); lu streasirã dip nãs (fig: (i) apãrnjirã s-alagã iurushi dupã nãs; icã (ii) lj-bãgarã multã zori); lu strimshu (fig: lj-bãgai zori, lj-bãgai sula n coasti) s-aspunã cai li ari furatã shi cai li ari ascumtã; cara u streasi (fig: cara-lj bãgã zori) multu foamea; streasi un frig shi un dzer (fig: s-alãsã unã arcoari) di s-alichea mãna di her; lu streasi (fig: lj-bãgã zori, l-sãlnui) cãroarea; amirãlu lji streasi (fig: lã bãgã zori, lã bãgã sula n coasti, lj-pimsi) picurarlji s-aspunã alihea; mi stresh ahãt multu (fig: avui ahãtã zori, cilãstisii ahãt), cã vrea nj-ansarã ocljilj; multu si streasi (fig: s-featsi multu shcljinciu): cã nitsi pãni nu mãca; strãndzi-ts inima cu dintsãlj
(expr: fã-ts gãireti, lja curai, lja-ts inima tu dintsã)
§ streg (strégŭ) (mi) vb III shi II stresh (stréshĭŭ) shi strimshu (strím-shĭu), strindzeam (strin-dzeámŭ), streasã (streá-sã) shi strimtã (strím-tã), strindziri/strindzire (strín-dzi-ri) shi strindzeari/strindzeare (strin-dzeá-ri) – (unã cu stringu)
ex: lu stresh s-nji pãlteascã tsi nj-avea ti dari; nã streasi s-dãm hãracea
§ stres (strésŭ) adg streasã (streá-sã), stresh (stréshĭ), streasi/strease (streá-si) – (cioarã, funi, curauã, etc.) tsi easti traptã vãrtos di dauãli capiti (deavãrliga di-un lucru); tsi easti ncljis vãrtos deavãrliga di-un lucru; (fig:
1: stres = (i) scljinciu; (ii) apufãsit; (iii) tsi-lj s-ari bãgatã zori; expr:
2: u ved streasã = li ved lucrili mintiti; u ved zori;
3: u ljau (la) streasã = fug ampatrulea)
{ro: strâns, îmbrăţişat, forţat, constrâns, obligat; zgârcit; grav, categoric}
{fr: serré, étreint; tendu; qui fait des efforts;obligé, forcé, contreint; avare; grave, catégorique}
{en: tightened, embraced, hugged; stretched; forced; avaricious, miserly, stingy; sober, categorical}
ex: nodlu easti ghini stres; cu nolgiclu ca stres (cu mesea ca tsimtã ghini); u loai la streasã (fudzii ampatrulea); furã stresh
(expr: lã s-ari bãgatã zori, furã pimtsã) s-dzãcã; cãsharlu, cara u vidzu luguria streasã
(expr: cara u vidzu zorea, cara li vidzu lucrili mintiti); cara u vidzurã streasã
(expr: cara u vidzurã zori) fratslji; cu un grai ligat shi stres (fig: apufãsit); streslu (scljinciul, filaryirlu) s-lja shtii, nu shi s-da; streslu (fig: scljinciul) u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; eara stres-stres (fig: scljinciu-scljinciu), cljaea-a draclui
§ strimtu2 (strím-tu) adg strimtã (strím-tã), strimtsã (strím-tsã), strimti/strimte (strím-ti) – (unã cu stres)
§ strindziri/strindzire (strín-dzi-ri) sf strindziri (strín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strãndzi tsiva
{ro: acţiunea de a strânge, de a îmbrăţişa, de a forţa, de a obliga, de a constrânge, de a deveni zgârcit; strângere, îmbrăţişare, forţare, obligare, constrângere, etc.}
{fr: action de serrer, d’étreindre; de tendre; de faire des efforts; de contreindre; de devenir avare}
{en: action of tightening, of embracing, of hugging; of stretching; of forcing; of becoming avaricious (miserly, stingy)}
§ strindzeari/strindzeare (strin-dzeá-ri) sf strindzeri (strin-dzérĭ) – (unã cu strindziri)
§ stringãturã (strin-gã-tú-rã) sf stringãturi (strin-gã-túrĭ) – strindzeari, strimtari
{ro: strânsătură}
{fr: rétrécissement}
{en: shrinking, narrowing}
§ strãngu (strắn-gu) (mi) vb III shi II strãmshu (strắm-shĭu), strãndzeam (strãn-dzeámŭ), strãmtã (strắm-tã), strãndzi-ri/strãndzire (strắn-dzi-ri) shi strãndzeari/strãndzeare (strãn-dzeá-ri) – (unã cu stringu)
§ strãmtu2 (strắm-tu) adg strãmtã (strắm-tã), strãmtsã (strắm-tsã), strãmti/strãmte (strắm-ti) – (unã cu strimtu2)
§ strãndziri/strãndzire (strắn-dzi-ri) sf strãndziri (strắn-dzirĭ) – (unã cu strindziri)
§ strãndzeari/strãndzeare (strãn-dzeá-ri) sf strãndzeri (strãn-dzérĭ) – (unã cu strindzeari)
§ distringu (dis-trín-gu) (mi) vb III shi II distresh (dis-tréshĭŭ) shi distrimshu (dis-trím-shĭu), distrindzeam (dis-trin-dzeámŭ), distreasã (di-streá-sã) shi distrimtã (dis-trím-tã), distrindzi-ri/distrindzire (dis-trín-dzi-ri) shi distrindzeari/distrindzeare (dis-trin-dzeá-ri) – disfac (slãghescu) un lucru tsi easti stres; disfac
{ro: des-strânge, destinde}
{fr: desserrer, relâcher, détendre}
{en: loosen, unscrew, release, slacken}
ex: yingla a calui easti multu streasã, distrindzi-u niheamã; io li distresh shi li disfeci; mi stresh cãt putui sh-distresh stringljili di oclji
§ distres (di-strésŭ) adg distreasã (di-streá-sã), distresh (di-stréshĭ), distreasi/distrease (di-streá-si) – tsi s-ari disfaptã cã eara multu stres; tsi nu para easti stres; tsi easti alãsat; disfãcut
{ro: des-strâns, care nu este strâns, destins}
{fr: qui n’est pas serré, desserré, relâché, détendu}
{en: loosened, unscrewed, released, slackened}
§ distrimtu (dis-trím-tu) adg distrimtã (dis-trím-tã), distrimtsã (dis-trím-tsã), distrim-ti/distrimte (dis-trím-ti) – (unã cu distres)
§ distrindzi-ri/distrindzire (dis-trín-dzi-ri) sf distrindziri (dis-trín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-distrindzi; disfãtseari
{ro: acţiunea de a des-strânge, de a destinde; des-strângere, destindere}
{fr: action de desserrer, de relâcher, de détendre; relâchement}
{en: action of loosening, of unscrewing, of releasing, of slackening}
§ distrindzeari/distrindzeare (dis-trin-dzeá-ri) sf distrindzeri (dis-trin-dzérĭ) – (unã cu distrindziri)
