DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bair

bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã

§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii

§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dizmal

dizmal (diz-málŭ) (mi) vb I dizmãlai (diz-mã-láĭ), dizmãlam (diz-mã-lámŭ), dizmãlatã (diz-mã-lá-tã), dizmãlari/dizmãlare (diz-mã-lá-ri) – ãlj scot hirili di cari easti faptã unã tsãsãturã; hirili es dit tsãsãturã cãndu s-arupi (cãndu s-mãcã di nvicljari, etc.); disfac (dishuts) hirili dit cari easti faptã unã cioarã (i ciorli dit cari easti faptã unã funi); dizmalj, distram, distrãmedz, strãmedz, dizbairu (fig: mi dizmal = duc unã banã arushinoasã, iu mutrescu sã-nj fac mash chefea sh-atseali tsi mi-arãsescu (fãrã s-mi minduescu cã pot s-fac arãu la altsã), multi ori banã di purnilji shi pãnghii; distorcu, dishuts, disbrãnedz, distsingu)
{ro: destrăma; destrăbăla}
{fr: (s’)effilocher, (s’)effiloquer; dérégler, débaucher}
{en: unweave, tease, unravel; become depraved, go astray}
ex: ficiorlji s-dizmãljarã (fig: duc unã banã di purnilji, s-distoarsirã) multu; s-dizmãljarã (fig: duc unã banã di purnilji, s-dishutsãrã) dicutot oaminjlji

§ dizmãlat (diz-mã-látŭ) adg dizmãlatã (diz-mã-lá-tã), dizmãlats (diz-mã-látsĭ), dizmãlati/dizmãlate (diz-mã-lá-ti) – (tsãsãturã) tsi-lj ishirã hirili di cari easti faptã (di-arupeari, di mãcari, di nvicljari, etc.); (cioarã) tsi-lj es hirili; dizmãljat, distrã-mat, strãmat, dizbãirat
{ro: destrămat; destrăbălat, desfrânat}
{fr: (s’)effilocher, (s’)effiloquer; dérégler, débaucher}
{en: unweave, tease, unravel; become depraved, go astray}

§ dizmãlari/diz-mãlare (diz-mã-lá-ri) sf dizmãlãri (diz-mã-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-dizmalã; dizmãljari, distrãmari, strãmari, dizbãirari
{ro: acţiunea de a destrăma, de a se destrăbăla; destrămare, destrăbălare}
{fr: action de (s’)effilocher, de (s’)effiloquer; de dérégler, de débaucher}
{en: action of unweaving, of teasing, of unraveling; of becoming depraved, of going astray}

§ dizmãlãrat (diz-mã-lã-rátŭ) adg dizmãlãratã (diz-mã-lã-rá-tã), dizmãlãrats (diz-mã-lã-rátsĭ), dizmãlãrati/diz-mãlãrate (diz-mã-lã-rá-ti) – tsi dutsi unã banã arushinoasã, cã-sh mutreashti mash chefea (fãrã ca si s-mindueascã cã poati s-facã arãu la altsã), multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii; distrãmat, dishutsãt, curvar, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pasto

pasto (pas-tó) sm fãrã pl – grãsimea tsi s-aflã namisa di carnea shi chealea-a porcului; fãshii di carni tãljatã cu aestã grãsimi, nsãratã sh-afumatã tra s-tsãnã multu chiro (shi si s-mãcã ashi cum easti afumatã, si s-hearbã niheamã tra si s-moalji icã si s-tucheascã tu tigani pi foc); pãsto, usãndzã, axunghi, lãrdii
{ro: slănină}
{fr: lard}
{en: lard, bacon}

§ pãsto (pãs-tó) sm fãrã pl – (unã cu pasto)

§ pãstusescu (pãs-tu-sés-cu) (mi) vb IV pãstusii (pãs-tu-síĭ), pãstuseam (pãs-tu-seámŭ), pãstusitã (pãs-tu-sí-tã), pãstusiri/pãstusire (pãs-tu-sí-ri) – bag multã sari tra s-li fac mãcãrli (carnea, pescul, etc.) s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro; pispilescu sari tu mãcari tra s-u fac ma nostimã; ansar, nsar
{ro: săra}
{fr: saler}
{en: salt}

§ pãstusit (pãs-tu-sítŭ) adg pãstusitã (pãs-tu-sí-tã), pãstusits (pãs-tu-sítsĭ), pãstusiti/pãstusite (pãs-tu-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã sari (tu mãcari, tra s-u facã s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro, tra s-u facã ma nostimã, etc.); ansãrat, nsãrat
{ro: sărat}
{fr: salé}
{en: salted}

§ pãstusi-ri/pãstusire (pãs-tu-sí-ri) sf pãstusiri (pãs-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pãstuseashti tsiva; ansãrari, nsãrari
{ro: acţiunea de a săra}
{fr: action de saler}
{en: action of salting}

§ pãstrãmã (pãs-trã-mắ) sm pãstrãmadz (pãs-trã-mádzĭ) – carni nsãratã sh-uscatã la soari; pãsturmã
{ro: pastrama}
{fr: viande salée et dessechée au soleil}
{en: salted meat dried in the sun}
ex: cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; pãstrãmãlu mputsãt, cari lu-arucã?; nj-adusi prãvdzã grasi trã pãstrãmadz; cãmila u-adrã pãstrãmã

§ pãsturmã (pãs-tur-mắ) sm pãsturmadz (pãs-tur-mádzĭ) – (unã cu pãstrãmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tramã

tramã (trá-mã) sf trãnj (trắnjĭ) – hirlu tsi s-treatsi prit hirili teasi tu-arãzboi (prisuprã i sum usturã), cãndu s-tsasi tu-arãzboi
{ro: tramă}
{fr: trame}
{en: woof, weft}
ex: ne tramã, ne usturã nu s-aleadzi

§ trãmedz (trã-médzŭ) vb I trãmai (trã-máĭ), trãmam (trã-mámŭ), trãmatã (trã-má-tã), trãmari/trãmare (trã-má-ri) – trec trama prit hirili teasi (ustura) ditu-arãzboi; tsas; (fig: trãmedz = chindisescu)
{ro: pune tramă, ţese}
{fr: tramer, tisser}
{en: weave}

§ trãmat (trã-mátŭ) adg trãmatã (trã-má-tã), trãmats (trã-mátsĭ), trãmati/trãmate (trã-má-ti) – (hirlu) tsi easti tricut prit hirili teasi (urdzãtura) tu arãzboi; tsãsut
{ro: cu trama pusă, ţesut}
{fr: tramé, tissé}
{en: weaved}

§ trãmari/trãmare (trã-má-ri) sf trãmãri (trã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-trãmeadzã; tsãseari
{ro: acţiunea de a pune tramă; de a ţese}
{fr: action de tramer, de tisser}
{en: action of weaving}

§ trimedz (tri-médzŭ) vb I trimai (tri-máĭ), trimam (tri-mámŭ), trimatã (tri-má-tã), trimari/trimare (tri-má-ri) –
1: fac trama s-treacã prit hirili teasi tu-arãzboi (ustura); trãmedz;
2: stulsescu unã pãndzã (tsãsãturã) cu cusuturi fapti cu aclu sh-cu hiri di tuti bueili; chindisescu
{ro: pune trama; broda}
{fr: tisser la trame; broder}
{en: weave; embroider}
ex: cu veardi li trimam (chindiseam)

§ trimat (tri-mátŭ) adg trimatã (tri-má-tã), trimats (tri-mátsĭ), trimati/trimate (tri-má-ti) – tsi easti trãmat, tsãsut; tsi easti chindisit
{ro: ţesut; brodat}
{fr: tissé; brodé}
{en: weaved; embroidered}

§ trimari/trimare (tri-má-ri) sf trimãri (tri-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-trimeadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsas

tsas (tsásŭ) vb III shi II tsãsui (tsã-súĭ), tsãseam (tsã-seámŭ), tsãsutã (tsã-sú-tã), tsasiri/tsasire (tsá-si-ri) shi tsãseari (tsã-seá-ri) – trec cu suvalnitsa unã multimi di hiri (di tramã) prit altã multimi di hiri (di urdzãturã, di usturã) tra s-fac tu-arãzboi unã pãndzã (veshtu, adimtu, pustavi, etc.);
(expr:
1: tsi s-tsasi = tsi si zburashti, tsi s-fatsi, tsi sã ndreadzi, etc.;
2: s-tsasi multu pri-aoatsi = si-anvãrteashti multu lumea pri-aoatsi, yini sh-fudzi, tut alagã)
{ro: ţese}
{fr: tisser, ourdir}
{en: weave, warp}
ex: si shtibã s-tsasã; lãna dã-nj-u s-u tsas tu-arãzboi doauã vilendzã flucati; muljarea-aestã tsasi troarã sh-ghini; eara un arãzboi tsi tsãsea sin-gur; aclo iu tsãsea, na iu intrã n casã un mostru; bãgarã arãzboi, tsãsurã, cusurã cãmeasha cu hir ninudat; s-cãntã cãntic din tser shi s-tsasã nã pãndzã di ljin; tsãs unã chilimi tru patru litsã; tsi s-tsasi n hoarã, nu shtim
(expr: tsi shi zburashti lumea, tsi mindueashti s-facã; tsi s-fatsi n hoarã, tsi sã ndreadzi, etc.)

§ tsãsut (tsã-sútŭ) adg tsãsutã (tsã-sú-tã), tsãsuts (tsã-sútsĭ), tsãsuti/tsãsute (tsã-sú-ti) – (multimi di hiri, tramã) tsi easti tricutã cu suvalnitsa prit altã multimi di hiri (usturã); (pãndzã) tsi s-ari faptã la arãzboi
{ro: ţesut}
{fr: tissé, ourdi}
{en: woven, warped}
ex: eara tsãsutã cu buringicã; ninviscut tru cãmeasha tsãsutã di nauãli surãri

§ tsasi-ri/tsasire (tsá-si-ri) sf tsasiri (tsá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu mujarea tsasi la-arãzboi; tsãseari
{ro: acţiunea de a ţese}
{fr: action de tisser, d’ourdir}
{en: action of weaving, of warping}

§ tsãseari/tsãseare (tsã-seá-ri) sf tsãseri (tsã-sérĭ) – (unã cu tsasiri)
ex: bitisish di tsãseari?

§ tsãsãtor (tsã-sã-tórŭ) adg tsãsãtoari/tsãsãtoare (tsã-sã-tŭá-ri), tsãsãtori (tsã-sã-tórĭ), tsãsãtoa-ri/tsãsãtoare (tsã-sã-tŭá-ri) – (omlu, muljari i bãrbat) tsi tsasi la arãzboi
{ro: ţesător}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn