DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãstoacã1

arãstoacã1 (a-rãs-tŭá-cã) sf arãstots (a-rãs-tótsĭ) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) tu cari s-aflã di-aradã oili tra s-hibã mulsi; poarta di la-aestu loc pri iu trec oili ta s-hibã mulsi; arustoacã, strungã, strãgã, arugã, cutar, tsarcu, coardã, mandrã;
(expr: ãl bag tu arãstoacã = lu nvets, l-mãlãxescu)
{ro: strungă}
{fr: endroit où l’on trait les brebis}
{en: place where sheep are milked}
ex: l-bãgãm tu arãstoacã
(expr: lu nvitsãm, lu mãlãxim)

§ arustoacã1 (a-rus-tŭá-cã) sf arustots (a-rus-tótsĭ) – (unã cu arãstoacã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arugã1

arugã1 (a-rú-gã) sf arudz (a-rúdzĭ) – poarta di la un loc ngãrdit (strungã, cutar) prit cari trec oili cãndu suntu mulsi; rugã, strungã, strãgã, arãstoacã, arustoacã, cutar, tsarcu, coardã
{ro: strungă}
{fr: l’entrée dans un parc de moutons (par où on passe les brebis pour les faire traire)}
{en: gate through which the sheep are made to pass in order to milk them}
ex: la aruga (poarta)-a lui di la cutar; ncljidi-aruga

§ rugã1 (rú-gã) sf rudz (rúdzĭ) – (unã cu arugã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

astrag

astrag (as-trágŭ) (mi) vb III shi II astrapshu (as-tráp-shĭu), as-trãdzeam (as-trã-dzeámŭ), astraptã (as-tráp-tã), astradzi-ri/astradzire (as-trá-dzi-ri) shi astrãdzeari/astrãdzeare (as-trã-dzeá-ri) – dipãrtedz tsiva (i cariva) di ningã mini cu arcarea tsi lj-u fac; aruc, amin, azvãrlu, azvãrlescu; fac s-minã un lucru cu acãtsarea i pindzearea tsi lj-u fac tra si s-aflã tu-un altu loc tsi-l voi mini; trag, mpingu; (mi-)aruc cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; hiumusescu, himusescu, nhiumusescu, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu;
(expr:
1: lj-astrag unã = lj-dau unã pliscutã, bush;
2: mi-astrag pri cicior = ansar dinãoarã mprostu, mi ntreb cu fricã tsi s-fatsi)
{ro: trage, arunca, repezi}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, rejeter, (sur)sauter}
{en: throw, hurl, fling}
ex: trei ficiori tsi astrãdzea cu (aruca) chetrili; lj-astrapsi (lj-arcã, li pimsi) naparti; si s-astragã (si s-hiumuseascã) truoarã; s-astrapsi (ansãri) cumbarlu unãshunã mprostu; sh-astradzi cãmeasha di pi el (s-aleapidã di cãmeashi, sh-u scoati); s-astradzi (s-arucã) tu-arãu dinãcali; mi-astrapshu (ansãrii, mi hiumusii) nclo, ca unã fandazmã; pi mama u-astradzi (u tradzi, mpindzi) dorlu; mi-astradzi loclu (mi-arucã naparti, nu mi va, nu mi-aravdã); lj-astrapsi unã
(expr: lj-deadi unã plicutã) sh-bunã; cum avdzãrã tufechea, furlji s-astrapsirã pri cicior
(expr: ansãrirã mproshtsã)

§ astraptu (as-tráp-tu) adg astraptã (as-tráp-tã), astraptsã (as-tráp-tsã), astrapti/astrapte (as-tráp-ti) –
1: arucat, arcat, aminat, azvãrlit, traptu, pimtu, hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, lipidat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit; (fig:
1: astraptu = (i) arãchit, agunjisit, glarecicu; (ii) burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)
{ro: tras, aruncat, repezit}
{fr: jeté, lancé, rejeté, (sur)sauté}
{en: thrown, hurled, flung}
ex: shi cerga tut astraptã (arcatã di-unã parti); om astraptu (fig: agunjisit, glarecicu, tsi nu s-mindueashti ninti ca s-facã un lucru); earam ficior astraptu (fig: burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)

§ astradziri/astradzire (as-trá-dzi-ri) sf astradziri (as-tra-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astradzi tsiva i cariva; arucari, aminari, azvãrliri, trãdzeari, pindzeari, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bestraga

bestraga (bés-tra-ga) adv – di-aoa di-aclo, di naljurea; naljurea, cãtã iu veadi ocljul; si s-ducã la drats; s-lu lja neclu, etc.
{ro: la naiba, aiurea}
{fr: de-çi, de là; au diable; à l’écart}
{en: from here, from there; (go) to hell}
ex: u lo bestraga (u lo naljurea, cãtã iu-lj veadi ocljul, cãtã la drats)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

limãreauã

limãreauã (li-mã-reá-ŭã) sf limãrei (li-mã-réĭ) – partea di stranj tsi s-aflã tu mardzinea di nsus, deavãrliga di gushi (di-aradã ndu-plicatã); partea strimtatã a unui lucru (ca gusha di shishi, bunãoarã); yicã, yeacã, eacã, cular;
(expr:
1: lj-acats limãreaua = nu lu-alas si sta isih;
2: nj-acats limãreaua = mi-acatsã nã mari lãhtarã, fricã; lãhtãrsescu;
3: limãreaua s-da di nãs = s-lu-alash shi s-fudz, s-nu-l mata vedz; s-lu fats s-fugã shi s-ascachi di el, ileala; dau daboga di nãs)
{ro: gât, guler}
{fr: col, collet}
{en: neck, collar}
ex: l-loarã di limãreauã (yicã) s-lu-astragã nafoarã; nveasta sh-acãtsã limãreaua (cularlu), sh-lo perlu nãpoi ãnsus; lj-acãtsã limãreaua
(expr: nu lu-alasã si sta isih)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

strungã

strungã (strún-gã) sf strundzã (strún-dzã) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) tu cari s-aflã di-aradã oili tra s-hibã mulsi; poarta di la-aestu loc pri iu trec oili ta s-hibã mulsi; arãstoacã, arustoacã, strãgã, arugã, cutar, tsarcu, coardã, mandrã;
(expr: nu fac strungã cu tini = nu fac vãrã lucru (alishvirishi) cu tini cã nu va ved hãiri)
{ro: strungă}
{fr: endroit où l’on trait les brebis}
{en: place where sheep are milked}
ex: picurar criscut la strungã; trã tse plãndz cu boatsi n strungã?; nu adari strungã
(expr: nu va vedz hãiri ma s-fats lucru) cu nãs

§ strãgã (strắ-gã) sf strãdz (strắdzĭ) – (unã cu strungã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã