DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aush

aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju

§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã

§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crishtin

crishtin (crish-tínŭ) sm, sf, adg crishtinã (crish-tí-nã), crishtinj (crish-tínjĭ), crishtini/crishtine (crish-tí-ni) – atsel tsi pistipseashti cã Hristolu easti hiljlu-al Dumnidzã, cari vinji pri loc sh-fu ncãrfusit pri crutsi, tra s-lu-ascapã omlu di prota amãrtii faptã di protslji oaminj, Adam shi Eva (shi easti pãtidzat tu-aestã pisti); tsi ari s-facã cu-aestã pisti (pistea crishtinã); crãshtin; (fig: crishtin (crishtinã) = om (muljare); om bun, dobru)
{ro: creştin}
{fr: chrétien}
{en: Christian}
ex: tini hii crishtin bun (om bun, di pistea crishtineascã) shi Dumnidzã va ti veadã; bãna tu mardzinea-a loclui un crishtin (fig: om, om bun) cu muljarea-a lui; cãtse nu badz, crishtinã (fig: muljare bunã), apã?; muzavir tsi poati sã mpartã nã crishtinã (fig: muljari) di bãrbat; easti om crishtin (fig: om bun, dobru); lu-astãlje un crishtin (fig: om, om bun) ãn cali; cara sh-amintã crishtina (fig: muljarea), tu treilji seri vinjirã mirili sã-lj bagã cãsmetea; nã plãndzem di turtsã, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm

§ crãshtin (crãsh-tínŭ) sm, sf, adg crãshtinã (crãsh-tí-nã), crãshtinj (crãsh-tínjĭ), crãshtini/crãshtine (crãsh-tí-ni) – (unã cu crishtin)
ex: lucrã cãt lucrã crãshtinlu (fig: omlu), ma prucuchii mari nu-adrã; mae bunã, tsi-nj pat io, vãrã crãshtinã (fig: muljari) s-nu sh-u patã!; tini, crãshtine, nu pari dit loclu aestu; du-ti acasã, crãshtine, shi ndreadzi measa, cã va s-tsin la tini astarã

§ crishtinami/crishtiname (crish-ti-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di crishtinj; laolu crishtin dit ntreaga lumi; crãshtinami, crishtinãtati, crãshtinãtati
{ro: mulţime de creştini}
{fr: nombre de chrétiens; l’ensemble des chrétiens}
{en: number of Christians}

§ crãshtinami/crãshtiname (crãsh-ti-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu crishtinami)

§ crishtinãtati/crishtinãtate (crish-ti-nã-tá-ti) sf crishtinãtãts (crish-ti-nã-tắtsĭ) – tuts crishtinjlji din lumi lugursits deadun ca unã mileti; crãshtinãtati, crishtinita-ticã, crãshtinitaticã; crishtinami, crãshtinami
{ro: creştinătate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrshirot

fãrshirot (fãr-shi-rótŭ) sm, sf fãrshiroatã (fãr-shi-rŭá-tã), fãrshi-rots (fãr-shi-rótsĭ), fãrshiroati/fãrshiroate (fãr-shi-rŭá-ti) – armãn tsi yini dit Notlu-ali Arbinishii, cari, tu chirolu veclju, bãna cu oili veara tu muntsã sh-earna tu cãmpu, sh-cari zburashti un grai armãnescu niheamã altã soi di-alantsã armãnj
{ro: fărşerot, aromân din sudul Albaniei}
{fr: aroumain du sud de l’Albanie}
{en: Aromanian from Southern Albania}
ex: fãrshirotlu-i fãr cripari, tutã dzua-i pri cãntari; ma gionj di armãnjlji ipirots sh-ma alumtãtori di fãrshirots pri lumi... sãnãtati!; o, lai Marco, fãrshi-roate!; fãrshirotslji pãstrarã cama curatã limba armãneascã

§ fãrshirutami/fãrshirutame (fãr-shi-ru-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di fãrshirots; ntreaga farã a fãrshirotslor
{ro: mulţime de fărşeroţi}
{fr: nombre de “fãrshirots”}
{en: number of “fãrshirots”}
ex: tu fãrshirutami s-tsãn multi adets di la strãaush

§ fãrshi-rutescu (fãr-shi-ru-tés-cu) adg fãrshiruteascã (fãr-shi-ru-teás-cã), fãrshiruteshtsã (fãr-shi-ru-tésh-tsã), fãrshiruteshti/fãrshiruteshte (fãr-shi-ru-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu fãrshirotslji; tsi tsãni di fãrshirots; di fãrshirot
{ro: fărşerotesc}
{fr: tenant de “fãrshirots”}
{en: having to do with the “fãrshirots”}
ex: cãntic fãrshirutescu (di fãrshirots); cãlivili fãrshiruteshti (di fãrshirots); portul fãrshi-rutescu (di fãrshirot); inatea fãrshiruteascã

§ fãrshiruteash-ti/fãrshiruteashte (fãr-shi-ru-teásh-ti) adv – ca fãrshirotslji
{ro: fărşeroteşte}
{fr: à la manière des “fãrshirots”}
{en: as done by the “fãrshirots”}
ex: adutsi zborlu ca fãrshãruteashti (ca fãrshirotslji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiush

ghiush (ghĭúshĭŭ) sm ghiush (ghĭúshĭ) –
1: tatãl a unui di doilji pãrintsã a omlui (dada i tatãl); pap, tot;
2: tatãl i un pãrinti, ti multi bãrni cu-arada, nãintea-a unui pap; strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti; propator; (fig: ghiush = om tricut tu anj; bitãrnu, veclju, mosh, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, prezvit)
{ro: bunic; strămoş}
{fr: grand-père; aïeul, ancêtre}
{en: grand-father; ancestor, forefather}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mari1/mare

mari1/mare (má-ri) adg mari/mare (má-ri), mãri (mắrĭ) shi mari (márĭ), mãri (mắrĭ) shi mari (márĭ) – tsi nãstreatsi unã boi (ilichii, numir, etc.) nolgicã (di-aradã, di mesi); tsi nu easti njic sh-necã di mesi;
(expr:
1: om mari = om cunuscut, di-anami;
2: ma marli = cap, cãpii;
3: s-tradzi (s-tsãni) mari = s-alavdã, s-mãreashti, s-cãmãruseashti, easti fudul;
4: a ma marilui, linti s-nu vindzã = s-nu ti-alavdzã la-atsel tsi easti ma mari di tini)
{ro: mare}
{fr: grand, gros, agé}
{en: big, older in age}
ex: shidzum sum aumbra-a arburlui atsel marli; nu marli, ma atsel njiclu s-cljamã Steryiu; unã mari, alantã mari, cu cupriili dupã ushi; easti mari di anj; cu ma marli (cu-atsel tsi-i ma mari di tini) s-nu ampaturi calu; nãinti s-fats un lucru, ntreabã sh-ma marli; doi oclji vinits, mari; ma marli
(expr: cãpia) a puljlor; chiprili di tsachilji mari; cu mari, cu njits; amãrtii mari (greauã); cãtritsli (cãrãyili) atseali mari; mãni easti Stã-Mãria-atsea Marea (15-li di Avgustu); ayilu Vasili atsel Marli; s-yinã Chichi cama marli; voi hits ma mãri (ma mãri tu ilichii) di el; mãrlji a hoarãljei
(expr: capitli, atselj di frãmti); a marilui nu-lj dzãsh, a mariljei va-lj scriu, a mãrilor va lã dau; ma marli cãndu sh-la fatsa; a ma marilui ãlj gioacã calu; demunlu atsel marli; amirãlu atsel mari; calea mari (lungã sh-largã), calea njicã; agiumsi om mari
(expr: cunuscut, cu-anami); dzãsi cu boatsi mari (vãrtoasã, analtã)

§ mãrimi/mãrime (mã-rí-mi) sf mãrinj (mã-rínjĭ) – harea tsi-aspuni cãt di mari easti un lucru (cãt di-analtu easti, cãt si ntindi, cãt ngreacã, tsi boi ari, cãt chiro tsãni, cãt lutseashti, etc.)
{ro: mărime}
{fr: grandeur}
{en: size}
ex: ca mãrimi nu-lj yini tu uiguni; oda ari mãrimi nimal

§ mãrishor (mã-ri-shĭórŭ) adg mãrishoari/mãrishoare (mã-ri-shĭŭá-ri), mãrishori (mã-ri-shĭórĭ), mãrishoari/mãrishoare (mã-ri-shĭŭá-ri) – cari easti mari ma nu sh-ahãt!
{ro: mărişor}
{fr: grandelet}
{en: big but not that big}
ex: easti ca mãrishor ficiorlu

§ mãricã (mã-rí-cã) adg (mash fiminin) mãritsi/mãritse (mã-rí-tsi) – tsi easti ma mari ma nu sh-ahãntu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pap1

pap1 (pápŭ) sm pachi (páchĭ) shi pãpãnj (pã-pắnjĭ) –
1: tatãl a unui di pãrintsãlj (dada i tatãl) a unui om; tot, ghiush;
2: tatãl i un pãrinti (ti multi bãrni cu-arada) nãintea-a unui pap; strãaush, strãush, straush, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti, propator; aush, bitãrnu, mosh, prezvit, veclju, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, geagi, ghiush, tot; (fig: pap; pap-aush = numã tsi-lj si da a unui om aush)
{ro: bunic; strămoş; moş}
{fr: grand-père; aïeul, ancêtre; vieux, vieillard}
{en: grand-father; ancestor, forefa-ther; old man}
ex: multu aush eshti, pap; pap-tu (totlu, ghiushlu a tãu) lu vãtãmarã, mai-ta muri; shideam la pap-nju (tot-nju) n cohi shi-nj beam ciubuchea; vinji trã axirea-a pãpãnjlor sh-a noastrã; s-murim sh-noi ca tuts pãpãnjlji?; mi lo di mãnã pap-nju; yini seara paplu di misuhori shi caftã measã; tut s-minduea mãratlu di pap, cum s-easã cu fatsa curatã!; avea avdzãtã cã gumarlu a paplui baligã flurii; lo paplu nipotlu mbratsã, l-bãshe shi nu-l sãtura di giucari; paplu, lji ca s-aspãrea ocljul s-nu lu nvirinã; si shteari paplu a vostru, cã tru casa-a lui v-aflats; li ari di la pãpãnj (strãpãpãnj); o, pap (fig: aush), shadi ca un pap (fig: aush); pap (fig: aush)!; pachi (fig: aushanj) sh-moashi veclji; treili sh-loarã bãrbats pachi (fig: aush); eara nãoarã un pap-aush
(expr: un om aush), om aflat, ma fãrã cãsmeti; du-ti la pap-aushlu atsel, tsi lucreadzã aclo; pap-aushlu, cã sh-li-aflã cãprili, li bagã nãinti cu cãrliglu; corbul di pap-aush, adunat gãdzãmolj, cu inima cãt un puric

§ strãpap (strã-pápŭ) sm strãpãpãnj (strã-pã-pắnjĭ) – tatãl (i un pãrinti, ti multi bãrni cu-arada) a unui pap; strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, stripãrinti, strãpãrinti, propator, ghiush
{ro: strămoş}
{fr: aïeul, ancêtre}
{en: ancestor, forefather}
ex: strãpãpãnjlji (strãaushlji) a noshtri bãnarã ghini; acshi apucãm di pap, strãpap (strãaush, propatori)

§ propator (pro-pá-torŭ) sm propatori (pro-pá-torĭ) – tatãl i un pãrinti (ti multi bãrni cu-arada) a unui pap, etc.; strãpãrinti, stripãrinti, strãpap, strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, ghiush
{ro: străbun}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrinti1/pãrinte

pãrinti1/pãrinte (pã-rín-ti) sm pãrintsã (pã-rín-tsã) – bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic; (fig:
1: Pãrinti = Dumnidzãlu;
2: pãrintsã = (i) tatãl sh-dada deadun; (ii) strãpãrintsã, strãaushanj, aushanj, pachi; expr:
3: un sh-tut la pãrintsã = singurlu ficior a pãrintsãlor)
{ro: tată; părinţi}
{fr: père; parents}
{en: father; parents}
ex: pãrintili-a meu (tatã-nju) nj-alãsã cu limbã di moarti aesti; nu vru s-easã dit grailu a pãrintsãlor (fig: dada sh-tata); nj-murirã pãrintsãlj (fig: dada sh-tata); agiumsi sãnãtos si-sh veadã pãrintsãlj; cãndu va s-u-aduts nveasta-ts la pãrintsã?; pãrintsãlj a lui eara aush sh-nu putea s-lucreadzã; ãlj vinji dorlu sã-sh veadã pãrintsãlj; eara nãoarã un pãrinti tsi-avea 40 di hilj; pãrintsãlj ali featã nu vrea s-avdã trã dari; armasi un sh-tut la pãrintsã; s-ljirtã cu pãrintsãlj shi cu fratslj-a lui; s-nu v-agãrshits pãrintsãlj (tãtãnjlji); strigã-a noashtri bunj pãrintsã (fig: strãaushanj, tãtãnj); easti-alãsatã di pãrintsã (fig: strãaushanj, tãtãnj)

§ pãrintescu (pã-rin-tés-cu) adg pãrinteascã (pã-rin-teás-cã), pãrinteshtsã (pã-rin-tésh-tsã), pãrin-teshti (pã-rin-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu un pãrinti; tsi tsãni di pãrinti; tsi easti ca un pãrinti; tsi dipuni (yini) di la pãrinti
{ro: părintesc}
{fr: paternel}
{en: paternal}
ex: dimãndarea pãrinteascã (tsi yini di la pãrintsã; fig: di la strãpãrintsã); casa pãrinteascã (a pãrintsãlor, iu bãnarã pãrintsãlj) lj-si ruzui, tutiputa lj-u zãptisirã burgiladzlji; neapiritã ninga s-aflarã la vatra pãrinteascã (di la pãrintsã; fig: di la strãpãrintsã); pãrinteshtili-nj zboarã (zboarã ca di la pãrintsã)

§ strãpãrinti/strãpãrinte (strã-pã-rín-ti) sm strãpãrintsã (strã-pã-rín-tsã) – pãrintili (ti multi bãrni cu-arada) a unui pãrinti, a unui pap; stripãrinti, strãpap, strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, propator
{ro: strămoş}
{fr: aïeul, ancêtre}
{en: ancestor, forefather}

§ stripãrinti/stripãrinte (stri-pã-rín-ti) sm stripãrintsã (stri-pã-rín-tsã) – (unã cu strãpãrinti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

strã

strã (strắ) prip – stã, stri, sti, pri, pi, pristi, pisti, prisuprã, pisuprã, ma nsus di, trã, ti, etc.;
(expr:
1: l-dau strã zvercã = ascap di el, ãl vindu, etc.;
2: mi aflu strã cicior = hiu etim s-fac un lucru, s-mi-alumtu, etc.)
{ro: deasupra, pe, peste}
{fr: sur, au-dessus}
{en: on, upon, over, towards}
ex: mãnãstirea eara strã hoarã (pristi, tu-un loc ma nsus di hoarã); agiumsi strã hoarã (prisuprã-a hoarãljei); sum cali shi strã (pristi) cali; borgi strã (pisti) borgi; va s-hibã strã (trã) noi mãrturii; strã (pisuprã di, ma nsus di) casa-a noastrã, easti a voastrã; tadi nu easti aush, ni strãaush (pristi misurã, multu aush); aushlu aestu easti strã (pristi misurã di, multu) avut; strã (ma nsus) turãshtili al Siferi; cuclu sh-cãntã strã (nsus la) fãntãnj; cãtã frãndzã-s strã (nsus tu) curii

§ stã2- (stắ) prip – (unã cu strã)
ex: hoara sã nvilea tu loc cu muntili stã (pristi) nãsã; vap! stã gãljinã vap!

§ stri (strí) prip – (unã cu strã)
ex: stri (pristi, ma nsus di) casa-a noastrã; suntu-atselj ma lailji dit stri (pisti) loc; stri (pi, pristi) tsi s-lji talj?; cu tuti hãrli stri (pi) nãsã; feata di stri (pisti) ushi

§ sti (stí) prip – (unã cu strã)
ex: s-alinã sti (pisti) ushi; s-alinã sti (pi) alun; cãntã un cuc sti (pi bisearica) Stã-Mãrii; cu coasa sti (pisti) anumir; moi, tini di sti (pri) cirdachi!; strigã di sti (pi) balconi; mushutetsli di sti (pristi) loc; stai sti (pi) cheatrã; s-moarã sti (ti, trã) nã chicã di apã; nimal shidzush sti (pi) apã aratsi; li deadi sti (pristi) zvercã a oilor
(expr: li vindu); s-aflarã sti cicior
(expr: etinj trã alumtã, si s-ducã, s-facã tsiva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã