DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armã2

armã2 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushutsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stulii, stolizmã, stoluzmã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement}
{en: ornament}
ex: arma (stulia) a grambolui; nu-lj jilescu arma (stranjili stulsiti) a lui; armã (stranj mushat) di gambro; armã (stulii, stranj) shcodrãneascã; doamnã cu armã dumneascã (stranji shi giuvaricadz di muljari avutã); cari u vidzush, tsi armã poartã?

§ armatã (ar-má-tã) sf armati/armate (ar-má-ti) shi armãts (ar-mắtsĭ) [bãgats oarã iu cadi actsentul!] –
1: custumi di sãrbatoari (di dzãli pisimi), faptu sh-purtat multi ori di grambo i nveastã nauã;
2: pai, pricã, pirtsii, zestrã, doarã
{ro: costum de sărbătoare; zestre}
{fr: beau costume choisi pour le fiancé ou la fiancée; dot}
{en: beautiful suit selected specifically for someone engaged to be married (fiancé or fiancée); dowry}
ex: nã armatã (custumi stulsitã) cu tserlu mplin di steali; armasi cu armata (stranjili) di lãludz; lo mash aluna cu armata (custumea) di dzãnã; nu-lj jilesc armata-a lui; armata-a lui di Bituli, chiusteca-a lui di Ianina; armata s-nu u-armãtusits voi; tsi armatã nãsã sh-poartã?; di shi nvescu armatili (stranjili stulsiti); s-facã trei armati (custumi) di stranji; tuti cu nalili armati; armãtsli a tali io nu voi s-li cãntu; mutrea la stranji, ca om tsi nu sh-avea vidzutã altãoarã ahtari armatã

§ armãtusescu2 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – mi ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma livendu, ma pripsit, etc.); ndreg, stulsescu, susuescu
{ro: (se) împodobi, (se) îmbrăca frumos}
{fr: (se) parer, bien s’habiller, (s’)équiper}
{en: adorn, dress well, embellish}
ex: tuti nveastili s-armãtusescu (si stulsescu); shi eu s-mi-adar, s-mi-armãtusescu; io-nj cãdzui trã moarti shi ea s-armãtuseashti (sã ndreadzi s-aspunã mushatã)

§ armãtusit2 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusi-ti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi easti nviscut cu stranji mushati; ndreptu cu stulii tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, stulsit, susuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frapsin

frapsin (fráp-sinŭ) sm frapsinj (fráp-sinjĭ) – arburi mari di pãduri (cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 40m), cu truplu-analtu ndreptu, ghini curat di lumãchi, cu lumãchili ndriptati cãtrã nsus, cu frãndzã mãri sh-lundzã (fapti di ma multi frãndzã ma njits), cu lilici ca arapuni di hromã vinjitã (yioarã) tsi es nãintea frãndzãlor, cu fructi lundzi cu arpi, sh-cu lemnul dur shi mushat, albu-galbin, multu cãftat trã mobilã (stolizmã) di casã; trapsu
{ro: frasin}
{fr: frêne}
{en: ash tree}
ex: s-aflã la noi pãduri ãntredz di frapsinj; vãpsim cu coaji di frapsin (trapsu)

§ frãpsinami/frãpsiname (frãp-si-ná-mi) sf frãpsinãnj (frãp-si-nãnjĭ) – multimi di frapsinj
{ro: frăsinet, număr de frasini}
{fr: nombre de frênes}
{en: number of ash trees}

§ frãpsinet (frãp-si-nétŭ) sn frãpsineturi (frãp-si-né-turĭ) – pãduri di frapsinj; loc mplin di frapsinj
{ro: frăsinet, pădure de frasini}
{fr: bois de frênes, frênaie}
{en: forest of ash trees}

§ trapsu (thráp-su) sm trapshi (thráp-shi) – (unã cu frapsin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

measã

measã (meá-sã) sf measi (meá-si) –
1: momilã (stolizmã) din casa-a omlui cu-unã fatsã (multi ori di scãndurã) tsi sta pri patru cicioari sh-pri cari omlu poati s-lucreadzã, s-tsãnã lucri, s-bagã mãcãri icã s-mãcã; trapezã;
2: mãcarea (gustarea, prãndzul, tsina) tsi u fatsi omlu (ma multili ori la aestã stolizmã, ma nu totna); (fig:
1: measã = cutsarlu di fag i di chin (partea tsi-armãni tu loc dit truplu-a arburilui tãljat), ndreaptã maxus ca unã measã di-aradã tra s-poatã omlu s-mãcã; expr:
2: measa-ali Stã-Mãrii = measa tsi s-tindi dupã tsi s-amintã natlu;
3: tindu measa = bag mãcarea pri measã tra s-mãcã lumea;
4: shed pri (la) measã = shed tra s-mãc (la measã);
5: vinj analtu pri measã = vinj tamam atumtsea cãndu lumea sta la measã shi easti etimã trã mãcari;
6: lu-ashteptu pri/la measã = lu-aprochi ãn casã tra s-yinã s-mãcã (cu measa teasã);
7: yini pi measa teasã = yini cãndu tuti lucrili suntu etimi;
8: mut (scol) measa = ljau mãcarea di pri measã;
9: iu-i measã teasã, na-l sh-el (na-lj sh-nãsh, na-u sh-nãsã, na-li sh-nãsi) = lu (lji, u, li) vedz cã yini (yin) diunãoarã, aclo iu s-veadi nã measã teasã)
{ro: masă}
{fr: table; déjeuner}
{en: table; meal, lunch}
ex: n pãduri criscui, n pãduri mi cãlãrsii sh-acasã cum mi-adusirã, divarliga nji s-apusirã (angucitoari: measa); ãn pãduri faptã fui, tut ãn pãduri criscui; n casã cãnd nj-mi bãgarã, deavãrliga-nj s-adunarã (angucitoari: measa); measa mari tsi s-da trã oaminjlji mãri; measa njicã trã cili-meanj; bagã measa s-mãcãm; s-tindi measa ti tuts; trãsh cãndu shidzurã pri measã (shidzurã s-mãcã), scoasi un suschir amirãlu; mutats measa
(expr: dãnãsits, astãmãtsits cu mãcarea); vinjish analtu pri measã
(expr: vinjish tamam cãndu earam etinj s-mãcãm, earam cu measa teasã)

§ misicã (mi-sí-cã) sf misitsi/misitse (mi-sí-tsi) – measã njicã
{ro: masă mică}
{fr: petite table}
{en: small table}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

momilã

momilã (mó-mi-lã) sf momili/momile (mó-mi-li) – lucru din casã (ca measã, scamnu, pat, etc.) cari sta di-aradã (cu cicioarli) pi dushume; mobilã, stulizmã, stolizmã
{ro: mobilă}
{fr: meuble}
{en: furniture}
ex: ari buni momili tu casã

§ mobilã (mó-bi-lã) sf mobili/mobile (mó-bi-li) – (unã cu mobilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stulii/stulie

stulii/stulie (stu-lí-i) sf stulii (stu-líĭ) – lucru (nel, biligicã, min-ghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushu-tsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stolizmã, stoluzmã, armã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement, bijou}
{en: ornament, jewel}
ex: ti stulia-a ta nu-ari altã armãnã

§ stoli/stole (stó-li) sf fãrã pl – custumi, stranji; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, etc.) tsi easti purtat (bãgat) trã mushuteatsã; stulii, stolidã, stulidã, armã
{ro: îmbrăcăminte, costum de haine, podoabă, ornament}
{fr: vêtement; costume, parure, ornement}
{en: clothes, suit; ornament}

§ stulidã (stu-lí-dhã) sf stulidz (stu-lídzĭ) – (unã cu stulii)

§ stolidã (stó-li-dhã) sf stolidz (stó-lidzĭ) – (unã cu stulii)

§ stoluzmã (stó-luz-mã) sf pl(?) – lucru din casã (ca masã, scamnu, pat, etc.) cari sta di-aradã cu cicioarli pi dushume; momilã, stolizmã; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, etc.) tsi easti purtat (bãgat) trã mushuteatsã; stulii, stolidã, stulidã, armã
{ro: mobilă, podoabă, ornament}
{fr: meuble; parure, ornement}
{en: furniture; ornament}
ex: veadi stoluzma (momila, stulia) din casã

§ stolizmã (stó-liz-mã) sf pl(?) – (unã cu stoluzmã)

§ stulsescu (stul-sés-cu) (mi) vb IV stulsii (stul-síĭ), stulseam (stul-seámŭ), stulsitã (stul-sí-tã), stulsiri/stulsire (stul-sí-ri) – (mi) ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, susuescu
{ro: împodobi, îmfrumuseţa}
{fr: (se) parer, orner, embellir}
{en: adorn, embellish}
ex: si stulsi ghini feata shi s-dusi la bisearicã

§ stulsit (stul-sítŭ) adg stulsitã (stul-sí-tã), stulsits (stul-sítsĭ), stulsiti/stulsite (stul-sí-ti) – ndreptu (cu stulii) tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, armãtusit, susuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trapezã1

trapezã1 (trá-pezã) sf trapezi/trapeze (trã-pe-zi) –
1: momilã (stolizmã) din casa-a omlui cu-unã fatsã tsi sta pri patru cicioari sh-pri cari omlu poati s-bagã lucri icã mãcãri tra s-mãcã; measã;
2: unã soi di scamnu lungu (di lemnu, cheatrã, etc.) pri cari pot s-shadã doi i ma multsã oaminj sh-cari, di-aradã, nu-ari tsiva dinãpoi tra s-poatã omlu si sã ndrupascã; bancã, bangu
{ro: masă; bancă}
{fr: table; banc}
{en: table; bench}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã