{ro: sărbătorit}
{fr: fêté}
{en: celebrated}

§ pãniyirsiri/pãniyirsire (pã-ni-yir-sí-ri) sf pãniyirsiri (pã-ni-yir-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi pãniyirseashti; sãrbãturiri, yiurtisiri
{ro: acţiunea de a sărbători; sărbătorire}
{fr: action de fêter}
{en: action of celebrating, of keeping a holiday (saint’s day, name day)}

{ro: pantof; papuc}
{fr: soulier; mule, pantoufle}
{en: shoe, slipper; house slipper}
ex: cu pandoflili tu cicior alãga n cali

ex: un lai pãputsar (curdilã); pãputsarlu (pãpugilu) a nostru nu lucreadzã ghini

§ pãputsãrii/pãputsãrie (pã-pu-tsã-rí-i) sf pãputsãrii (pã-pu-tsã-rí-i) – tehnea-a omlui tsi-adarã i mirimitiseashti pãputsã; ducheani iu s-fac, iu s-vindu sh-iu s-mirimitisescu pãputsã; cunduragilãchi, pantufãrii
{ro: meseria de cizmar; cizmărie}
{fr: métier du cordonnier; cordonnerie}
{en: shoe store; shoemaker’s trade; shoemaker’ shop}

§ mpãputs (mpã-pútsŭ) (mi) vb I mpãputsai (mpã-pu-tsáĭ), mpãputsam (mpã-pu-tsámŭ), mpãputsatã (mpã-pu-tsá-tã), mpãputsari/mpãputsare (mpã-pu-tsá-ri) – bag pãputsã n cicior; bag pãputsãli; ncaltsu
{ro: (se) încălţa}
{fr: (se) chausser}
{en: put shoes on}
ex: mpãputsã-ti (bagã-ts pãputsãli), s-nu imni cu cicioarili goali; ti Pahti si mpãputsã (sh-bagã pãputsãli) multã urfanji

§ mpãputsat (mpã-pu-tsátŭ) adg mpãputsatã (mpã-pu-tsá-tã), mpãputsats (mpã-pu-tsátsĭ), mpãputsati/mpãputsate (mpã-pu-tsá-ti) – tsi sh-ari bãgatã pãputsãli; ncãltsat
{ro: încălţat}
{fr: chaussé}
{en: with shoes on}

§ mpãputsari/mpãputsare (mpã-pu-tsá-ri) sf mpãputsãri (mpã-pu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mpãputsã
{ro: acţiunea de a (se) încălţa; încălţare}
{fr: action de (se) chausser}
{en: action of putting shoes on}

§ dispãputs (dis-pã-pútsŭ) (mi) vb I dispãputsai (dis-pã-pu-tsáĭ), dispãputsam (dis-pã-pu-tsámŭ), dispãputsatã (dis-pã-pu-tsá-tã), dispãputsari/dispãputsare (dis-pã-pu-tsá-ri) – scot pãputsã din cicior; discaltsu; lu dispãputsã ca s-nu alagã pi nafoarã
{ro: (se) descălţa}
{fr: (se) déchausser}
{en: take off one’s shoes}

§ dispãputsat (dis-pã-pu-tsátŭ) adg dispãputsatã (dis-pã-pu-tsá-tã), dispãputsats (dis-pã-pu-tsátsĭ), dispãputsati/dispãputsate (dis-pã-pu-tsá-ti) – (om) tsi sh-ari scoasã pãputsãli; (pãputsã) scoasã din cicior; discãltsat
{ro: descălţat}
{fr: déchaussé}
{en: (one with) shoes taken off}
ex: dispãputsats (cu pãputsãli scoasi) intrã tu odã ca s-hibã pastrã; imna pri-aoa, pri-aclo dispãputsat (fãrã pãputsã)

§ dispãputsari/dispãputsare (dis-pã-pu-tsá-ri) sf dispãputsãri (dis-pã-pu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãnu cariva shi scoati pãputsãli; discãltsari
{ro: acţiunea de a (se) descălţa; descălţare}
{fr: action de (se) déchausser}
{en: action of taking off shoes}

§ nstugari/nstugare (nstu-gá-ri) sf nstugãri (nstu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva adunã lucri stog; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã stog; nguzmuljari, cuculiri
{ro: acţiunea de a îngrămădi; de a (se) ghemui}
{fr: action d’empiler; de pelotonner}
{en: action of piling up; of curling up}
ex: dauã dzãli tsãnu nstugarea-a snochilor

§ distog (dis-tógŭ) (mi) vb I distugai (dis-tu-gáĭ), distugam (dis-tu-gámŭ), distugatã (dis-tu-gá-tã), distugari/distugare (dis-tu-gá-ri) – surpu (aspargu, scot lucri dit) un stog di lucri
{ro: da jos lucruri îngrămădite}
{fr: démolir une pile}
{en: demolish a pile}
ex: distugarã (scoasirã dit stoglu iu eara adunati) vilendzãli dit misandrã

§ distugat (dis-tu-gátŭ) adg distugatã (dis-tu-gá-tã), distugats (dis-tu-gátsĭ), distugati/distugate (dis-tu-gá-ti) – (stog) tsi esti surpat; (lucru) tsi easti scos dit un stog
{ro: (lucru dintr-o grămadă) dat jos}
{fr: (pile) démolie}
{en: (pile) demolished}

§ distugari/distugare (dis-tu-gá-ri) sf distugãri (dis-tu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stog s-surpã
{ro: acţiunea de a da jos lucruri îngrămădite}
{fr: action de démolir une pile}
{en: action of demolishing a pile}

§ nstog2 (nstógŭ) adv – ca stog, ca grãmadã, etc.
{ro: grămadă}
{fr: comme un tas, un amas}
{en: as a heap, as a pile}
ex: featsirã nstog (ca stoguri) snochilji; eara poami nstog (ca stoglu)

§ nstur (nstúrŭ) (mi) vb I nsturai (nstu-ráĭ), nsturam (nstu-rámŭ), nsturatã (nstu-rá-tã), nsturari/nsturare (nstu-rá-ri) – adun lucri stog (fãrã nitsiunã aradã, un pisti-alantu, ashi cum s-tihiseashti sã-nj cadã tu mãna); ãnstur, nstog
{ro: îngrămădi}
{fr: empiler}
{en: pile up}

§ nsturat (nstu-rátŭ) adg nsturatã (nstu-rá-tã), nsturats (nstu-rátsĭ), nsturati/nsturate (nstu-rá-ti) – tsi easti adunat stog (guzmolj)
{ro: îngrămădit}
{fr: empilé}
{en: piled up}

§ nsturari/nsturare (nstu-rá-ri) sf nsturãri (nstu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva adunã lucri stog
{ro: acţiunea de a îngrămădi}
{fr: action d’empiler}
{en: action of piling up}

§ ãnstur (ãn-stúrŭ) (mi) vb I ãnsturai (ãn-stu-ráĭ), ãnsturam (ãn-stu-rámŭ), ãnsturatã (ãn-stu-rá-tã), ãnsturari/ãnsturare (ãn-stu-rá-ri) – (unã cu nstur)
ex: ãnsturai leamnili tra s-dizbar uborlu

§ ãnsturat (ãn-stu-rátŭ) adg ãnsturatã (ãn-stu-rá-tã), ãnsturats (ãn-stu-rátsĭ), ãnstura-ti/ãnsturate (ãn-stu-rá-ti) – (unã cu nsturat)

§ ãnsturari/ãnstu-rare (ãn-stu-rá-ri) sf ãnsturãri (ãn-stu-rắrĭ) – (unã cu nsturari)

§ stufos (stu-fósŭ) adg stufoasã (stu-fŭá-sã), stufosh (stu-fóshĭ), stufoasi/stufoase (stu-fŭá-si) – (unã cu tufos)
ex: pãduri ahãt stufoasã (ndisatã), tsi nitsi un pulj nu putea s-azboairã pit nãsã; saltsea easti stufoasã; un arburi stufos (spes), aumbros s-tindea pri fãntãnã; barba lai shi stufoasã (speasã); sufrãntsealili lãi shi stufoasi (stuputoasi)

§ stufutos (stu-fu-tósŭ) adg stufutoasã (stu-fu-tŭá-sã), stufutosh (stu-fu-tóshĭ), stufutoa-si/stufutoase (stu-fu-tŭá-si) – (unã cu tufos)
ex: arburi stufutos (stufos)

§ stuputos (stu-pu-tósŭ) adg stuputoasã (stu-pu-tŭá-sã), stuputosh (stu-pu-tóshĭ), stuputoasi/stuputoase (stu-pu-tŭá-si) – (unã cu tufos)
ex: frãntsealili stuputoasi (ndisati, stufoasi); nuc stuputos (stufos)

§ stupã2 (stú-pã) sf stuchi (stúchĭ) – stog di lucri adunati tu-un loc; surii, suro, cupii, stog, stoc, stivã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule, quantité}
{en: crowd, quantity}
ex: oili s-adunã stupã (stog)

§ stupii/stupie (stu-pí-i) sf stupii (stu-píĭ) – (unã cu stupã2)

§ tufusescu (tu-fu-sés-cu) (mi) vb IV tufusii (tu-fu-síĭ), tufuseam (tu-fu-seámŭ), tufusitã (tu-fu-sí-tã), tufusiri/tufusire (tu-fu-sí-ri) – leg la un loc lilici tra s-fac unã tufã; (arburi) tsi s-fatsi tufos cã s-acoapirã cu multi frãndzã shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi sã ndeasã cu multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi crescu, sã ndeasã shi s-fac spesh shi stufosh; (arburi) s-acoapirã primuveara cu multi frãndzã verdzã; fundusescu, nvirdzãscu, nfrundzãscu
{ro: deveni tufos; înfrunzi}
{fr: devenir touffu; reverdir, se couvrir de feuilles}
{en: become thick and bushy; cover with leaves}
ex: coada lji si ngrãshe sh-tufusi (fundusi)

§ tufusit (tu-fu-sítŭ) adg tufusitã (tu-fu-sí-tã), tufusits (tu-fu-sítsĭ), tufusi-ti/tufusite (tu-fu-sí-ti) – (arburi, pãduri, per) tsi s-fatsi tufos; (arburi) tsi s-ari acupiritã cu multi frãndzã verdzã; fundusit, nvirdzãt, nfrundzãt
{ro: devenit tufos; înfrunzit}
{fr: devenu touffu; recouvert de feuilles}
{en: bushy; covered with leaves}

§ tufusi-ri/tufusire (tu-fu-sí-ri) sf tufusiri (tu-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (arburli, pãdurea, perlu) tufuseashti; acupiriri cu multi frãndzã; fãtseari tufos; fundusiri, nvirdzãri, nfrundzãri
{ro: acţiunea de a deveni tufos, de a înfrunzi; înfrunzire}
{fr: action de devenir touffu; de se couvrir de feuilles}
{en: action of becoming thick and bushy; of covering with leaves}

§ ntufusescu (ntu-fu-sés-cu) (mi) vb IV ntufusii (ntu-fu-síĭ), ntufuseam (ntu-fu-seámŭ), ntufusitã (ntu-fu-sí-tã), ntufusiri/ntufusire (ntu-fu-sí-ri) – (unã cu tufusescu)
ex: ntufusi (featsi nã tufã di) florili tsi adunã

§ ntufusit (ntu-fu-sítŭ) adg ntufusitã (ntu-fu-sí-tã), ntufusits (ntu-fu-sítsĭ), ntufusiti/ntufusite (ntu-fu-sí-ti) – (unã cu tufusit)

§ ntufusiri/ntufusire (ntu-fu-sí-ri) sf ntufusiri (ntu-fu-sírĭ) – (unã cu tufusiri)

§ distufusescu (dis-tu-fu-sés-cu) vb IV distufusii (dis-tu-fu-síĭ), distufuseam (dis-tu-fu-seámŭ), distufusitã (dis-tu-fu-sí-tã), distufusiri/distufusire (dis-tu-fu-sí-ri) – cu arupearea di frãndzã shi njits alumãchi, fac un arburi fundutos sh-hibã ma putsãn tufos; disfac un mãnuclju di-alumãchi di lãludz
{ro: rări o tufă; desface un buchet (mănunchi, tufă)}
{fr: raréfier (éclaircir) des buissons; défaire des bouquets (de fleurs)}
{en: thin out a bush (thicket); undo a bunch of flowers (branches)}
ex: lji si distufusirã lilicili (lj-si disfeatsirã lilicili dit vãndachi)

§ distufusit (dis-tu-fu-sítŭ) adg distufusitã (dis-tu-fu-sí-tã), distufusits (dis-tu-fu-sítsĭ), distufusiti/distufusite (dis-tu-fu-sí-ti) – tsi fu faptu s-hibã ma putsãn tufos; (lilici, alumachi) tsi s-ari disfaptã dit unã tufã (vãndachi)
{ro: (tufă) rărită; (buchet, mănunchi) desfăcut}
{fr: (buisson) raréfié ou éclairci; (bouquet de fleurs) défait}
{en: (bush, thicket) thinned out; (bunch of flowers, branches) undone}

§ distufusiri/distufusire (dis-tu-fu-sí-ri) sf distufusiri (dis-tu-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-distufuseashti tsiva
{ro: acţiunea de a rări o tufă; de a desface un buchet (mănunchi, tufă)}
{fr: action de raréfier (éclaircir) des buissons; de défaire des bouquets (de fleurs)}
{en: action of thinning out a bush (thicket); of undoing a bunch of flowers (branches)}