DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cup

cup (cúpŭ) sm cuchi (cúchĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; culeu, grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, monceau}
{en: heap, pile}

§ culeu2 (cu-léŭ) sm culei (cu-léĭ) – (unã cu cup)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grãmadã

grãmadã (grã-má-dã) sf grãmãdz (grã-mắdzĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, amoncellement; ruine}
{en: heap, pile, cluster}
ex: grãmãdzli (stogurli) mash di chetri grescu; dit aryi njirdzeam tu grãmadã; pãnã tu-apiritã, grãnuts di grãnuts ãl curarã, grãmãdz-grãmãdz

§ gumaradã (gu-ma-rá-dã) sf gumarãdz (gu-mã-rắdzĭ) – (unã cu grãmadã)

§ grumbã (grúm-bã) sf grumburi/grumbure (grúm-bu-ri) – (unã cu grãmadã)
ex: aveam tu agru unã gumaradã mari (stog mari di chetsrã)

§ grumbur (grúm-burŭ) sf grumbi/grumbe (grúm-bi) – (unã cu grãmadã)

§ grumur (grú-murŭ) sn grumuri (grú-murĭ) –
1: multimi di pulj tsi-azboairã deadun; bandã, gãrdelj, surii, trãmbã, tãbãbii, tubãbii;
2: multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, suro, sumãreauã
{ro: cârd; grămadă}
{fr: volée; tas, amas}
{en: flock (of birds, animals); heap, pile, cluster}
ex: sfinduchili adunati grumur (stog); u vãtãmai… mutrii grumurlu moali; di frica a lor, grumur (stog) di leamni; gãili imnã ãn grumuri (surii, trãmbi), multi deadun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

murmani/murmane

murmani/murmane (mur-má-ni) murmãnj (mur-mắnjĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã (multili ori fãrã aradã, cãtivãrãoarã cu-aradã); stog, stoc, stivã, grãmadã, gumaradã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: morman, grămadă}
{fr: tas, amas}
{en: heap, pile, cluster}
ex: catiun arucã cãti un brats di leamni shi s-featsi nã murmani (stog, grãmadã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãnãyir

pãnãyir (pã-nã-yírŭ) sn pãnãyiri/pãnãyire (pã-nã-yí-ri) – yiurti-sirea tsi s-fatsi ti numa-a unui ayi; adunari mari m pãzari (tu misu-hori i mardzinea di cãsãbã) iu oaminjlji vindu sh-acumpãrã lucri, yiurtisescu sh-glindisescu, fac chefi (cu mãcari, beari sh-cãntari), etc.
{ro: sărbătoare patronală; bâlci}
{fr: fête patronale; foire}
{en: patronal festival; fair}
ex: s-fatsi pãnãyir mari la Ayiu-Naunj; trã Stã-Vinjiri shi trã Stã-Mãria-Atsea Marea, armãnjlji au pãnãyiri; prãmãteftul ishi la pãnãyiri; tatã-nju-i la pãnãyir; mi duc la pãnãyir; di la pãnãyir acumpãrai cãprinã eftinã; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; nu tricurã multu-putsãni dzãli shi prãmãteftul ishi la pãnãyiri

§ pãniyir (pã-ni-yírŭ) sn pãniyiri/pã-niyire (pã-ni-yí-ri) – (unã cu pãnãyir)
ex: fui tu pãniyir

§ pãnã-yirescu (pã-nã-yi-rés-cu) adg pãnãyireascã (pã-nã-yi-reás-cã), pãnãyireshtsã (pã-nã-yi-résh-tsã), pãnãyireshti/pãnãyireshte (pã-nã-yi-résh-ti) – tsi ari s-facã cu pãnãyirlu; (ca) di (la) pãnãyir
{ro: de sărbătoare, de bâlci}
{fr: de foire, forain}
{en: of fair}
ex: dugãnjli pãnãyireshti (di la pãnãyir) suntu nviliti cu pãndzã sh-rãgoazi

§ pãniyirescu (pã-ni-yi-rés-cu) adg pãniyireascã (pã-ni-yi-reás-cã), pãniyireshtsã (pã-ni-yi-résh-tsã), pãniyireshti/pãni-yireshte (pã-ni-yi-résh-ti) – (unã cu pãnãyirescu)

§ pãniyirsescu (pã-ni-yir-sés-cu) vb IV pãniyirsii (pã-ni-yir-síĭ), pãniyirseam (pã-ni-yir-seámŭ), pãniyirsitã (pã-ni-yir-sí-tã), pãniyirsiri/pãniyirsire (pã-ni-yir-sí-ri) – yiurtisescu dzua-a unui ayi; nj-yiurtisescu numa; aspun haraua tsi u-aduchescu unã dzuã di sãrbãtoari cu ziafetea tsi u fac; yiurtisescu, sãrbãturescu
{ro: sărbători, celebra}
{fr: fêter}
{en: celebrate; keep a holiday (saint’s day, name day)}
ex: casa-a noastrã pãniyirsea Ayiu-Nicola

§ pãniyirsit (pã-ni-yir-sítŭ) adg pãniyirsitã (pã-ni-yir-sí-tã), pãniyirsits (pã-ni-yir-sítsĭ), pãniyirsiti/pãniyirsite (pã-ni-yir-sí-ti) – (dzua di sãrbãtoari) tsi easti tsãnutã sh-yiurtisitã; (omlu) tri cari s-fatsi unã ziafeti ti numa-a lui; sãrbãturit, pãniyirsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pantofã

pantofã (pan-tó-fã) sf pantofi/pantofe (pan-tó-fi) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã, puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.
{ro: pantof}
{fr: soulier}
{en: shoe}
ex: ncaltsã-ts pantofili (pãputsãli)

§ pantufar (pan-tu-fárŭ) adg pantufarã (pan-tu-fá-rã), pantufari (pan-tu-fárĭ), pantufari/pantufare (pan-tu-fá-ri) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pantofi; pãputsar, pãpugi, pupugi, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}
ex: cai pantufar (pãputsar), cai araftu s-featsi

§ pantufãrii/pantufãrie (pan-tu-fãrí-i) sf pantufãrii (pan-tu-fã-riĭ) – tehnea-a omlui tsi-adarã i mirimitiseashti pãputsã; ducheani iu s-fac, iu s-vindu shi iu s-mirimitisescu pantofi; pãputsãrii, cunduragilãchi
{ro: meseria de cizmar; cizmărie}
{fr: métier du cordonnier; cordonnerie}
{en: shoe store; shoemaker’s trade; shoemaker’ shop}

§ pantufãra-mi/pantufãrame (pan-tu-fã-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di pantufari
{ro: mulţime de cizmari}
{fr: multitude de cordonniers}
{en: multitude of shoemakers}
ex: sh-pantufãramea ari un sãmtu tsi-l pãniyirescu

§ pantufãrescu (pan-tu-fã-rés-cu) adg pantu-fãreascã (pan-tu-fã-reás-cã), pantufãreshtsã (pan-tu-fã-résh-tsã), pantufãreshti (pan-tu-fã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu pantofili (cu pantufarlji, etc.)
{ro: de cizmar}
{fr: de cordonnier}
{en: of shoe-maker}
ex: hãlãtsli pantufãreshti (di cari ari ananghi pantufarlu) nu suntu scumpi

§ pandoflã (pan-dóf-lã) sf pandofli/pandofle (pan-dóf-li) – atseali (soi di pãputsã) tsi poartã omlu tu cicior tra s-imnã prit cãljuri; curdelji lishoari tsi s-poartã nafoarã di casã; curdelji, pãputsã, cundurã; unã soi di curdelji fãrã tãcunj tsi s-poartã mash ãn casã; mestrã, mesti, pãtichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãputsã

pãputsã (pã-pú-tsã) sf pãputsã (pã-pú-tsã) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.;
(expr:
1: pãputsã cu gushi = pãputsã analti (cu partea di nsus ma lungã tra s-poatã s-acoapirã ciciorlu ma multu);
2: aflu pãputsã turnati = mi-arãdi (cu altu), mi-aplãniseashti, nj-tradzi cãlupea, nj-bagã pirde la oclji, etc.;
3: l-bãgai sum pãputsã = lu-am tu mãnã, pot s-fac tsi voi cu el)
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: dauã feati, tutã dzua-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); imnã sh-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); tini tsã shtii, iu ti strãndzi pãputsa; nu shtiu cari ãnj lo pãputsãli; lj-intrã apã tu pãputsã; sh-mutreashti pãputsãli sh-li veadi arupti; di imnari va s-arupã pãputsãli-ts di her; scoasirã preagalea pãputsãli, li loarã tu mãnã, sh-aoa ti-am frãtic!; va s-aflji pãputsã turnati
(expr: va ti-arãdã cu altu) cara s-nu ljai armãnã; nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli
(expr: s-ti-arãd cu altu/altã); purtam pãputsã cu gushi

§ puputsã (pu-pú-tsã) sf puputsã (pu-pú-tsã) – (unã cu pãputsã)

§ popã2 (pó-pã) sf popi/pope (pó-pi) – pãputsã (tu zborlu-a njitslor)
{ro: gheată (în limbajul copiilor)}
{fr: botte (dans le language des enfants)}
{en: shoe (in the language of children)}
ex: njiclu-nj caftã popi (pãputsã) nali; nj-tsã bagã popili (pãputsãli)

§ pãpugi (pã-pu-gí) sm pãpugeadz (pã-pu-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pãputsã; pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}

§ pupugi (pu-pu-gí) sm pupugeadz (pu-pu-gĭádzĭ) – (unã cu pãpugi)

§ pãputsar (pã-pu-tsárŭ) sm pãputsari (pã-pu-tsárĭ) – (unã cu pãpugi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stivalji/stivalje

stivalji/stivalje (sti-vá-lji) sf stivãlj (sti-vắljĭ) – pãputsã cu gushi; curdelji di lustrinji; stivaletã, stifaletã, shtiflã; pudimatã, pudu-matã, podimã, cizmã, cijmã, gãmashi, shtiflã; curdelji, pãputsã, puputsã, etc.
{ro: tuzluc, gheată cu gât, cizmuliţă}
{fr: soulier, botte, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: cu stivãlj shi saricã lai

§ stifaletã (sti-fa-lé-tã) sf stifaleti/stifalete (sti-fa-lé-ti) – (unã cu stivalji)
ex: dauã eara cu stifaleti (curdelji di lustrinji)

§ stivaletã (sti-va-lé-tã) sf stivaleti/stivalete (sti-va-lé-ti) – (unã cu stivalji)

§ shtiflã (shtíf-lã) sf shtifli/shtifle (shtíf-li) – (unã cu stivalji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã