DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

sterpu

sterpu (stér-pu) sm, sf, adg stearpã (steár-pã), sterchi (stér-chi), stearpi/stearpe (steár-pi) – muljari (oai, pravdã, prici, etc.) tsi nu-ari i nu poati s-facã njits; oai tsi nu-ari fitatã vãrnãoarã; marmarã;
(expr: loc sterpu = loc tsi nu poati s-da multã (icã s-da vãrnã) biricheti)
{ro: sterp, (oaie) stearpă}
{fr: sterile, bréhaigne}
{en: sterile, barren}
ex: easti stearpã sh-nu fatsi ficiori; alãsash doi anj ahãt loc sterpu
(expr: fãrã s-creshti tsiva); tritsea pri-aclo un stirpar cu stearpili (oili tsi nu pot s-facã njelj); amirãroanja eara stearpã (nu putea s-facã njits), nu-aminta fumealji; shi-l tsãnu priningã stearpi, tr-agiutor

§ stirpar (stir-párŭ) sm stirpari (stir-párĭ) – picurar di oi stearpi
{ro: cioban de oi sterpe}
{fr: berger qui fait paître les brebis bréhaignes}
{en: shepherd for the sterile sheep}
ex: tritsea pri-aclo un stirpar (picurar di oi stearpi) cu stearpili; stirparlu li pashti ghini

§ stirpeatsã (stir-peá-tsã) sf stirpets (stir-péts) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru (hiintsã, loc) s-hibã sterpu
{ro: sterilitate}
{fr: sterilité}
{en: sterility}
ex: stirpeatsa nu ari yitrii

§ stirpuret (stir-pu-rétŭ) sn stirpureturi (stir-pu-ré-turĭ) – multimi (buluchi) di stearpi (oi i cãpri)
{ro: turmă de oi sau capre sterpe}
{fr: troupeau ou nombre de brebis ou chèvres bréhaignes}
{en: flock of sterile sheep}
ex: noi avem mash stirpuret

§ stirpuriu (stir-pu-ríŭ) sn stirpuriuri (stir-pu-rí-urĭ) – (unã cu stirpuret)
ex: pashti mash stirpuriulu

§ stirpuescu (stir-pu-ĭés-cu) vb IV stirpuii (stir-pu-íĭ), stirpueam (stir-pu-ĭámŭ), stirpuitã (stir-pu-í-tã), stirpuiri/stirpuire (stir-pu-í-ri) – u fac oaea (pravda, muljarea, etc.) s-hibã stearpã; stirpescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn