DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

birbec

birbec (bir-bécŭ) sm birbets (bir-bétsĭ) – mascurlu a oailjei; areati
(expr:
1: earba-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
2: birbec strif = birbec di trei anj)
{ro: berbec}
{fr: bélier}
{en: ram, buck}
ex: patru imnã, patru sta, dauã s-bat, mpadi nu cad (angucitoari: birbeclu i tsaplu); turma njardzi dupã birbec; nu au nits noatinj, ni birbets; lu-arucuti ca birbeclu; cloputli-a birbetslor suntu di tuci, earã a tsachilor suntu di bãcãri; a unui birbec bun lj-yin treidzãts pãnã la tsindzãts di oi; ea mutrits-lu di pi cheptu, s-pari ca birbec aleptu; oi, oi, grambolu-a meu, oi, oi, birbeclu-a meu; birbeclu di doi anj easti mljor; tu Machidunii s-mãcã cãndutsido carnea di birbec

§ birbeatsi/bir-beatse (bir-beá-tsi) sm birbets (bir-bétsĭ) – (unã cu birbec)

§ birbeacã (bir-beá-cã) sf birbeatsi/birbeatse (bir-beá-tsi) – oai tsi sh-u-adutsi cu un birbec (fig: birbeacã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni ca un bãrbat; bãrbatã, biroanji, bãrbãtoanji)
{ro: oaie care seamănă cu un berbec}
{fr: brebis qui ressemble à un bélier}
{en: sheep resembling a ram}
ex: muljari ca birbeacã; iu dats feata ca birbeacã (mushatã shi gioni)

§ birbicush (bir-bi-cúshĭŭ) sm [birbicushã (bir-bi-cú-shã)], birbicush (bir-bi-cúshĭ), [birbicushi/birbicushe (bir-bi-cú-shi)] – tinir, njic birbec
{ro: berbecuş}
{fr: jeune bélier}
{en: young ram, young buck}
ex: ari un ficior ca un birbicush; l-durea birbicusha di oai (oaea ca un birbicush)

§ birbicar (bir-bi-cárŭ) sm birbicari (bir-bi-cárĭ) – picurar tsi pashti birbetslji
{ro: cioban de berbeci}
{fr: berger gardeur de béliers}
{en: shepherd of rams}
ex: birbicarlji, nutinarlji shi stirparlji pascu tu muntsã ma-analtsã di atselj iu pascu cãprarlji, mãtricarlji shi muldzarlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mulgu

mulgu (múl-gu) (mi) vb III shi II mulshu (múl-shĭu), muldzeam (mul-dzeámŭ), mulsã (múl-sã), muldziri/muldzire (múl-dzi-ri) shi muldzeari/muldzeare (mul-dzeá-ri) – scot cu mãna i cu machina laptili dit sinlu (tsãtsa) a muljerlor icã udzirlu a prãvdzãlor; lãptuescu, murgu;
(expr:
1: l-mulgu = lu-arãd, l-dispolj;
2: mi mulgu = slãghescu;
3: muldzi tsaplu = va dzãcã, fatsi un lucru tsi nu s-poati)
{ro: mulge}
{fr: traire}
{en: milk}
ex: muldzi cãprili; oara iu muldzea (lãptuea) oili; parabagilji mulgu mãtritsili; cãpãrli tsi nu li-aveats mulsã voi, li mulsim noi; di dauã ori pi dzuã s-mulgu vãtsli la noi; muldzi-u oaea, ma nu-i scoati sãndzili; nu shtiu tsi-ari di s-mulsi
(expr: slãghi) ashi; lu mulshu ghini
(expr: lu-arãsh sh-lu dispuljai di multi lucri tsi-avea); acatsã, muldzi tsaplu
(expr: fã un lucru tsi nu s-poati)

§ mulsu (múl-su) adg mulsã (múl-sã), mulshi (múl-shi), mulsi/mulse (múl-si) – (tsãtsa, udzirlu, pravda) tsi easti lãptuitã; lãptuit, mursu
{ro: muls}
{fr: trait}
{en: milked}
ex: oi mulsi, lapti multu; oaminj mulshi
(expr: arãsh, dispuljats; icã slaghi)

§ muldziri/muldzire (múl-dzi-ri) sf muldziri (múl-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-muldzi; lãptuiri, muldzeari, murdziri, murdzeari
{ro: acţiunea de a mulge; mulgere}
{fr: action de traire}
{en: action of milking}
ex: dzatsi stringu, patru plãngu (angucitoari: dzatsi dzeaditi stringu shi patru tsãtsi plãngu tu muldziri)

§ muldzeari/muldzeare (mul-dzeá-ri) sf muldzeri (mul-dzé-ri) – (unã cu muldziri)
ex: cur pi cheatrã sh-cap pi cur (angucitoari: muldzearea), dzatsi-astringu sh-dauã plãngu (angucitoari = dzatsi dzeaditi sh-dauã udziri di oai i di caprã tsi suntu mulsi: muldzearea)

§ mulgãtor (mul-gã-tór) sm, sf, adg mulgãtoari/mulgãtoare (mul-gã-tŭá-ri), mulgãtori (mul-gã-tórĭ), mulgãtoari/mulgãtoare (mul-gã-tŭá-ri) – picurarlu tsi muldzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sterpu

sterpu (stér-pu) sm, sf, adg stearpã (steár-pã), sterchi (stér-chi), stearpi/stearpe (steár-pi) – muljari (oai, pravdã, prici, etc.) tsi nu-ari i nu poati s-facã njits; oai tsi nu-ari fitatã vãrnãoarã; marmarã;
(expr: loc sterpu = loc tsi nu poati s-da multã (icã s-da vãrnã) biricheti)
{ro: sterp, (oaie) stearpă}
{fr: sterile, bréhaigne}
{en: sterile, barren}
ex: easti stearpã sh-nu fatsi ficiori; alãsash doi anj ahãt loc sterpu
(expr: fãrã s-creshti tsiva); tritsea pri-aclo un stirpar cu stearpili (oili tsi nu pot s-facã njelj); amirãroanja eara stearpã (nu putea s-facã njits), nu-aminta fumealji; shi-l tsãnu priningã stearpi, tr-agiutor

§ stirpar (stir-párŭ) sm stirpari (stir-párĭ) – picurar di oi stearpi
{ro: cioban de oi sterpe}
{fr: berger qui fait paître les brebis bréhaignes}
{en: shepherd for the sterile sheep}
ex: tritsea pri-aclo un stirpar (picurar di oi stearpi) cu stearpili; stirparlu li pashti ghini

§ stirpeatsã (stir-peá-tsã) sf stirpets (stir-péts) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru (hiintsã, loc) s-hibã sterpu
{ro: sterilitate}
{fr: sterilité}
{en: sterility}
ex: stirpeatsa nu ari yitrii

§ stirpuret (stir-pu-rétŭ) sn stirpureturi (stir-pu-ré-turĭ) – multimi (buluchi) di stearpi (oi i cãpri)
{ro: turmă de oi sau capre sterpe}
{fr: troupeau ou nombre de brebis ou chèvres bréhaignes}
{en: flock of sterile sheep}
ex: noi avem mash stirpuret

§ stirpuriu (stir-pu-ríŭ) sn stirpuriuri (stir-pu-rí-urĭ) – (unã cu stirpuret)
ex: pashti mash stirpuriulu

§ stirpuescu (stir-pu-ĭés-cu) vb IV stirpuii (stir-pu-íĭ), stirpueam (stir-pu-ĭámŭ), stirpuitã (stir-pu-í-tã), stirpuiri/stirpuire (stir-pu-í-ri) – u fac oaea (pravda, muljarea, etc.) s-hibã stearpã; stirpescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn