DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alatus

alatus (a-lá-thusŭ) sn alatusi (a-lá-thusĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la forma tu cari easti lugursit ca ndreptu (di cum lipseashti s-hibã); alat, latus, ftexim, hãtai, cãbati, stepsu, sfalmã, eanglãshi
{ro: greşeală, eroare; vină}
{fr: faute, erreur}
{en: mistake, error, fault}
ex: alatus s-nu fãtseam

§ alat1 (a-láthŭ) sn alaturi (a-lá-thurĭ) – (unã cu alatus)

§ latus (lá-thusŭ) sn latusuri (lá-thu-surĭ) – (unã cu alatus)

§ alãtipsescu (a-lã-thip-sés-cu) vb IV alãtipsii (a-lã-thip-síĭ), alãtipseam (a-lã-thip-seámŭ), alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtip-siri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) – fac alathus; escu (am) cãbati; lãtipsescu, lãtãsescu, ftixescu, ftisescu, stipsescu
{ro: greşi}
{fr: faire une faute}
{en: make error, fail}

§ alãtipsit (a-lã-thip-sítŭ) adg alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtipsits (a-lã-thip-sítsĭ), alãtipsiti/alãtipsite (a-lã-thip-sí-ti) – tsi fatsi (ari) alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; ftixit, ftisit, stipsit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a fait une faute, fautif, coupable}
{en: who made an error, guilty}

§ alãtipsiri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) sf alãtipsiri (a-lã-thip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftiseashti (easti di vinã, ari cãbati); lãtipsiri, lãtãsiri, ftixiri, ftisiri, stipsiri
{ro: acţiunea de a greşi, greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute}
{en: action of making an error, of failing}

§ lãtipsescu (lã-thip-sés-cu) vb IV lãtipsii (lã-thip-síĭ), lãtipseam (lã-thip-seámŭ), lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtipsiri/lãtipsire (lã-thip-sí-ri) – (unã cu alãtip-sescu)

§ lãtipsit (lã-thip-sítŭ) adg lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtip-sits (lã-thip-sítsĭ), lãtipsiti/lãtipsite (lã-thip-sí-ti) – (unã cu alã-tipsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anghil

anghil (án-ghilŭ) sm anghilj (án-ghiljĭ) – hiintsã din tser tsi fatsi ligãtura-a omlui cu Dumnidzãlu, vidzutã di crishtinj cu arpiti sh-cu hãri buni di mushuteatsã shi bunãtati; (fig: anghil = om nistipsit, tsi ari hãrli-a unui anghil)
{ro: înger}
{fr: ange}
{en: angel}
ex: s-dipusi din tser un anghil; ari un ficior, ca anghil (mushat); tsi shtii nãs? easti un anghil (om ca anghil, tsi ari hãrli-a unui anghil, nistipsit)

§ anghilush (an-ghi-lúshĭŭ) sm anghilush (án-ghi-lúshĭ) – anghil njic
{ro: îngeraş}
{fr: petit ange}
{en: little angel}
ex: anghilushlu-a nostru (njiclu-a nostru anghil)

§ anghilescu (an-ghi-lés-cu) adg anghileascã (an-ghi-leás-cã), anghileshtsã (an-ghi-lésh-tsã), anghileshti (an-ghi-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu anghilj; tsi ari hãri di anghil; tsi sh-u-adutsi cu-un anghil; di anghil
{ro: îngeresc}
{fr: angélique}
{en: angelic}

§ arhanghil (ar-hán-ghilŭ) sm arhanghilj (ar-hán-ghiljĭ) – cãpii di anghilj
{ro: arhanghel}
{fr: archange}
{en: archangel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apã

apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayi

ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã

§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!

§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir

§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}

§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}

§ ayiudimã (a-yĭu-dhí-mã) sf ayiudimi (a-yĭu-dímĭ) – loc ma-analtu dit un templu (nao) pãngãn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjamã, s-fac curbãnj, etc. adusi al Dumnidzã; measã dit bisearica crishtinã iu s-fac arãdzli sãmti dit lituryii; ayeavimã, ayeadimã, trapezã, vimã, altar, altari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtãdicãtsescu

cãtãdicãtsescu (cã-tã-di-cã-tsés-cu) vb IV cãtãdicãtsii (cã-tã-di-cã-tsíĭ), cãtãdicãtseam (cã-tã-di-cã-tseámŭ), cãtãdicãtsitã (cã-tã-di-cã-tsí-tã), cãtãdicãtsiri/cãtãdicãtsire (cã-tã-di-cã-tsí-ri) – (ca giudicãtor, sh-cãndu s-tsãni unã crisi la huchiumati) ljau unã apofasi shi-l giudic pi-atsel tsi lu-aflu stipsit, tra (i) s-facã chiro ncljis tu filichii, (ii) s-pãlteascã ghizai, i (iii) sã-lj da tsiva a atsilui a curi lj-ari faptã stepsu
{ro: condamna}
{fr: condamner}
{en: sentence, condemn}

§ cãtãdicãtsit (cã-tã-di-cã-tsítŭ) adg cãtã-dicãtsitã (cã-tã-di-cã-tsí-tã), cãtãdicãtsits (cã-tã-di-cã-tsítsĭ), cãtã-dicãtsiti/cãtãdicãtsite (cã-tã-di-cã-tsí-ti) – (omlu) cari la giudicatã easti aflat cu stepsu shi pidipsit s-facã chiro ncljis tu filichii i s-pãlteascã unã ghizai
{ro: condamnat}
{fr: condamné}
{en: sentenced, condemned}

§ cãtãdicãtsiri/cãtãdicãtsire (cã-tã-di-cã-tsí-ri) sf cãtãdicãtsiri (cã-tã-di-cã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cãtãdicãtsit
{ro: acţiunea de a condamna; condamnare}
{fr: action de condamner}
{en: action of sentencing, of condemning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cred

cred (crédŭ) (mi) vb III shi II cridzui (cri-dzúĭ), crideam (cri-deámŭ), cridzutã (cri-dzú-tã), creadiri/creadire (creá-di-ri) shi crideari/crideare (cri-deá-ri) – pistipsescu cã tu lumi easti un Dumnidzã tsi nã featsi, cari-alãsã nomuri pri loc tsi lipseashti s-li ascultãm; nj-u am (pistipsescu) cã un lucru easti dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum s-aspun; dau (lj-fac) besã a unui; ncred, ãncred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu
{ro: crede}
{fr: croire}
{en: believe}
ex: el nu s-minã, nu cãrleadzã, cã i mort s-u facã s-creadã (s-pistipseascã); mama, cridzãndalui (pistipsindalui) cã dormu, si sculã; creadi (pistipseashti) nãs cã nu-a s-lu-alas arihati?

§ cridzut (cri-dzútŭ) adg cridzutã (cri-dzú-tã), cridzuts (cri-dzútsĭ), cridzuti/cridzute (cri-dzú-ti) – (lucru) tsi easti lugursit di cariva cã easti (s-featsi, s-dzãsi, etc.) dealihea; pistipsit, pistupsit, pistusit, ncridzut, ãncridzut
{ro: crezut}
{fr: cru}
{en: believed}

§ creadiri/creadire (creá-di-ri) sf creadiri (creá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva creadi (tu) tsiva
{ro: acţiunea de a crede}
{fr: action de croire}
{en: action of believing}

§ crideari/crideare (cri-deá-ri) sf crideri (cri-dérĭ) – (unã cu creadiri)
ex: aveam mari crideari (pisti) pi omlu aestu; s-nu-ai crideari pi cati om

§ ncred (ncrédŭ) (mi) vb III shi II ncridzui (ncri-dzúĭ), ncrideam (ncri-deámŭ), ncridzutã (ncri-dzú-tã), ncreadiri/ncreadire (ncreá-di-ri) shi ncrideari/ncrideare (ncri-deá-ri) – pistipsescu atseali tsi-nj si dzãc; lj-dau (lj-fac) besã-a atsilui tsi-nj dzãtsi tsiva; am pisti pri zboarãli tsi-nj si dzãc; nj-u am cã un lucru easti dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum dzãtsem; lj-dzãc a unui atseali tsi-am tu minti; ãncred, cred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu
{ro: încrede}
{fr: (se) fier, (se) confier}
{en: trust, confide in}
ex: nu-lj yinea si sã ncreadã (s-aibã pisti); sta, l-mutreashti sh-nu sã ncreadi (sh-nu pistipseashti); s-mi ncred (s-dau besã) ali Pirushanã?; eu multu mi ncred (nj-pistipsescu, am pisti); tsi veadi nu sã ncreadi (nu-lj si pistipseashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fatsã

fatsã (fá-tsã) sf fãts (fắtsĭ) shi fatsi/fatse (fá-tsi) –
1: partea di nãinti dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gurã, etc.); prosupã, asuretã, sureti, surati, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
2: partea (vidzuta) cu cari s-aspuni un lucru (fig:
1: fatsã = (i) ashi cum aspuni shi s-veadi fatsa-a omlui (opsea, galbinã, slabã, nidurnjitã, isihã, aspãreatã, etc.); vidzuta-a fatsãljei; hroma-a fatsãljei; (ii) cadru, futugrãfii, futugrafilji; expr:
2: Fatsa-a Loclui2 = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti; Dultsea-a Loclui, Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor; etc.;
3: fatsa-a unui lucru; partea din fatsã = partea di dininti, tsi s-veadi a unui lucru (nu atsea di dinãpoi);
4: fatsa-a unui lucru (a muntilui, a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.) = partea di nafoarã tsi s-veadi a muntilui i di pisuprã tsi lu-acoapirã (a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.);
5: urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt, lai, ashi cum easti loclu, tsara;
6: lj-dau fatsã = lu-alas s-facã tsi va, ari izini s-facã un lucru; (hiu) cu fatsa albã, cu fatsa curatã = (hiu) curat, fãrã stepsu, nistipsit;
7: ari nã fatsã mushatã, bunã = hroma-a fatsãljei easti bunã, aspuni ghini, sãnãtos;
8: nu-ari fatsã bunã; easti loat la fatsã = hroma-a fatsãljei, opsea nu lj-easti bunã; nu s-veadi ghini, pari cãrtit, aspuni lãndzit;
9: es cu fatsa albã; es cu fatsa curatã = mi-aspun tinjisit, fãrã stepsu; nu mi fac di-arshini;
10: (hiu, am) unã fatsã lai = (hiu) un om fãrã haractir, fãrã pisti, nearushinat, nitinjisit, arãu, slab, tihilai;
11: am fatsa-aroshi; nji s-arushi fatsa = nj-easti-arshini; mi-arushinai;
12: hiu (am) fatsã groasã = nu-am dip arshini; (hiu) abrashcu, nearushinat, fãrã-arshini;
13: sh-arucã fãtsli mpadi = nu-ari dip arshini; cheari tutã-arshinea tsi u-avea;
14: fatsã di misali = pãndza cu cari s-acoapirã “fatsa” di measã cãndu si ndreadzi misalea;
15: hiu fãts, fãts (fãts-fãts) = hiu cu multi fãts, hiu ipucrit;
16: dzã-u pi/tu fatsã; dzã-u tu fatsa-a lui = dzã-u dishcljis, dzã-lj-u dishcljis tra s-u shtibã di la tini;
17: va-lj fats fatsa di carni = va-lj fats s-aibã fatsa curatã, geaba caftsã s-lu-arushinedz, s-lu fats rizili;
18: ti mãcã fatsa = ai orixi s-tsã dau unã pliscutã)
{ro: faţă}
{fr: face, visage}
{en: face}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); mi-aspilai tu mãnj sh-tu fatsã; lji s-arsi fatsa (prosuplu) di soari; ari nã fatsã mushatã; ma ghini s-arushascã dicãt sã ngãlbineascã fatsa; fatsa-a muntilui (partea-lj di nafoarã tsi s-veadi, cu loclu pri cari creashti virdeatsa) eara tutã acupiritã di neauã; arucã nã fatsã di misali; al pap Mitre unã fatsã lj-fudzea, altã-lj yinea (fig: alãxea vidzuta, hroma-a fatsãljei); geamurli din hoarã aruca fãts, fãts (fig: hromi, hromi, arãdz) di lunjinã; Bacola fãts, fãts scutea (fig: sh-alãxea opsea, hroma-a fatsãljei); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; om cu doauã fãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

featã

featã (feá-tã) sf feati/feate (feá-ti) – muljarea tu anjlji cãndu easti ninga njicã, tinirã sh-nimãrtatã; cilimean (njic) feamin dit unã fumealji; hilji tsi u ari un bãrbat cu-unã muljari; muljari nimãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichii; muljari tsi nu s-ari mãrtatã vãrãoarã; muljari tsi easti ninga virghirã cã nu s-ari bãgatã tu ashtirnut cu-un bãrbat; virghinã, viryirã, vergurã, viryinã, viryinadã;
(expr: dicãt featã, ma ghini cheatrã; cari nu mãritã featã, nu shtii tsi-i tatã = zborlu aspuni cãt greu easti s-mãrits unã featã)
{ro: fată, fiică}
{fr: jeune fille, vierge, fille}
{en: young girl, virgin, daughter}
ex: ficior i featã?; sã-nj bãnedz, feata-nj; nu lo featã, lo paradz; ishi featã (viryinã); lai featã, ved cã nu-ts featã caplu (notã: aoa “featã” yini di la verbul “fet” shi ari noima di: nu-ts talji caplu); pirtsia a featãljei; voi, feate, ascultats-mi!; lu ncãlicã fumealja, ari shasi feati; ari featã ti mãrtari; feata, nveastã cum s-u fats, cã trã soacrã va sh-u-aducã; feata, cumu-s-fats, cãtrã soacrã tradzi; featili nvitsati armãn nimãrtati; di feati multi, casa nu s-aspardzi; ficiori s-hibã, mea feati, cãti s-vrei

§ fiticã (fi-tí-cã) sf fititsi/fititse (fi-tí-tsi) – featã njicã, fititsã
{ro: fetiţă}
{fr: petite fille}
{en: little girl}
ex: ishi cu fitica tu ubor; fitica-atsea buna shi atsea nistipsita shi nye dinãoarã

§ fititsã (fi-tí-tsã) sf fititsã (fi-tí-tsã) – (unã cu fiticã)

§ fitami/fitame (fi-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di feati; tuti featili dit lumi lugursiti deadun; parei di feati; fitaryio, fituriu
{ro: mulţime de fete}
{fr: nombre de filles; l’ensemble des filles}
{en: number of young girls; entirety of all girls}
ex: tutã fitamea (tuti featili) ishi la cor

§ fitaryio (fi-tar-yĭó) sm fitaryĭádzĭ) – (unã cu fitami)
ex: tricu un fitaryio (buluchi, parei di feati)

§ fituriu (fi-tu-ríŭ) sm fãrã pl – (unã cu fitami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fitfai/fitfae

fitfai/fitfae (fit-fá-i) sf fitfãi (fit-fắĭ) – atsea tsi dzãtsi giudicãtorlu cã omlu giudicat (shi aflat stipsit) lipseashti s-facã ca platã (munduiri) trã arãulu tsi ari adratã; munduirea tsi u-aproachi cariva trã arãulu tsi ari faptã; singilii, ileami, ileani, iljami, iljani, usãndã, giudicatã, cãtãdicãtsiri
{ro: fetva, sentinţă judecătorească}
{fr: sentence juridique}
{en: sentence}
ex: mi dush la muftiu sã-nj ljau nã fitfai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã