|
|
stinuhurii/stinuhurie
stinuhurii/stinuhurie (sti-nu-hu-rí-i) sf stinuhurii (sti-nu-hu-ríĭ) – stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; atsea tsi-aducheashti omlu tsi s-aflã tu-unã catastasi shi nu shtii cum s-easã dit ea (iu nu shtii tsi s-facã); sicleti, ãngusã, angusã, ngusã, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: mâhnire, anxietate, strâmtoare}
{fr: angoisse, anxiété, embarras, perplexité}
{en: anguish, distress, embarrassment, perplexity}
§ stinuhursescu (sti-nu-hur-sés-cu) (mi) vb IV stinuhursii (sti-nu-hur-síĭ), stinuhurseam (sti-nu-hur-seámŭ), stinuhursitã (sti-nu-hur-sí-tã), stinuhursiri/stinuhursire (sti-nu-hur-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã aplucusit di stinuhurii; lj-aduc a unui cripãri (vasani, niisihii, sicleti, angusã, etc.); siclitsescu
{ro: mâhni, strâmtora, nelinişti}
{fr: embarrasser, inquiéter}
{en: embarras, disturb, make someone anxious}
§ stinuhursit (sti-nu-hur-sítŭ) adg stinuhursitã (sti-nu-hur-sí-tã), stinuhursits (sti-nu-hur-sítsĭ), stinuhursiti/stinuhursite (sti-nu-hur-sí-ti) – tsi easti aplucusit di stinuhurii; tsi ari unã sicleti, tsi ari unã-angusã; siclitsit
{ro: mâhnit, strâmtorat, neliniştit}
{fr: embarrassé, inquiété, gêné}
{en: embarrased, disturbed, made anxious by someone}
§ stinuhursi-ri/stinuhursire (sti-nu-hur-sí-ri) sf stinuhursiri (sti-nu-hur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un si stinuhurseashti; siclitsiri
{ro: acţiunea de a mâhni, de a strâmtora, de a nelinişti; mâhnire, strâmtorare, neliniştire}
{fr: action d’embarrasser, d’inquiéter}
{en: action of embarrassing, of disturbing, of making someone anxious}
amar1
amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã
§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh
§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros
§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar
§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)
§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)
§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu
§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)
angusã
angusã (an-gú-sã) sf angusi/anguse (an-gú-si) – atsea tsi adu-cheashti omlu cãndu-lj yini agnos, greatsã; dorlu, zorea sh-durea-rea ahãndoasã tsi lu-aducheashti cariva tu suflit cãndu s-disparti trã multu chiro di-un insu vrut; stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; ãngusã, ngusã, stinuhurii, sicleti, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: silă, mâhnire, greaţă, anxietate, suferinţă, opresiune}
{fr: angoisse, affadissement, nausée, anxiété, souffrance, oppression}
{en: anguish, distress, insipid, dull, nausea, anxiety, suffering, oppression}
ex: nj-yini-angusã (greatsã); trãsh tu-apiritã criparã di greatsã sh-angusã; angusã (sicleti) greauã s-ti batã; va s-hii tu angusã (sicleti, stinuhurii) mari; frati-su prindi sã s-aflã tu mari angusã; yin niori furtunj di-angusi (cripãri, vasani); nu putem s-lom anasã di-ahãtã angusã (apitrusiri, stinuhurii); s-dirinã di-ahãtã angusã (sicleti)
§ angusos (an-gu-sósŭ) adg angusoasã (an-gu-sŭá-sã), angusosh (an-gu-sóshĭ), angusoasi/angusoase (an-gu-sŭá-si) – (lucru) tsi-l fatsi pri-un om s-aducheascã angusã; atsea tsi-lj da a omlui unã stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.
{ro: mâhnitor}
{fr: chagrinant, navrant}
{en: distressing}
§ ngusã (ngú-sã) sf ngusi/nguse (ngú-si) – (unã cu angusã)
ex: tuti s-lãirã di ngusã (stinuhurii, sicleti); ngusã (sicleti) nã yini; nj-yini ngusã (strimturã) mari; cãndu va s-hii tu ngusã (strimturã, zori) mari; cãndu-lj yini ngusã (dor mari) ti ficior, plãndzi; cu mari ngusã (pãreari arãu, dureari) nã dispãrtsãm
§ ngusos (ngu-sósŭ) adg ngusoasã (ngu-sŭá-sã), ngusosh (ngu-sóshĭ), ngusoasi/ngusoase (ngu-sŭá-si) – (unã cu angusos)
ex: eara unã earnã ngusoasã (tsi ti fãtsea s-acats ãngusã)
§ ãngusã (ãn-gú-sã) sf ãngusi/ãnguse (ãn-gú-si) – (unã cu angusã)
ex: di multã cripari, moasha featsi ãngusã
§ ãngusos (ãn-gu-sósŭ) adg ãngusoasã (ãn-gu-sŭá-sã), ãngusosh (ãn-gu-sóshĭ), ãngusoasi/ãngusoase (ãn-gu-sŭá-si) – (unã cu angusos)
cãhãri/cãhãre
cãhãri/cãhãre (cã-hắ-ri) sf cãhãri (cã-hắrĭ) – cãnjina, dureari sufliteascã tsi u-aducheashti omlu cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, cãnjinã, mãrinari, mãrãnari, amãreatsã, amãrãciuni, amãrami, cripari, caimo, jali, mãrazi, virin, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti
{ro: mâhnire profundă}
{fr: grande affliction; malheur}
{en: deep sorrow; misfortune}
ex: cadãnili, di cãhãri (caimo, cãnjinã), sh-frãngu mãnjli; muri di cãhãri
cemir
cemir (cé-mirŭ) sn fãrã pl – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.) lj-fatsi multu arãu (poati s-lj-aducã sh-moartea!); fãrmac, gãfã, ncemir, ciomir, axif (fig:
1: cemir = starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: mãcã un cemir = mãcã multu di multu)
{ro: venin, otravă}
{fr: venin, poison}
{en: venom, poison}
ex: fãrmac sh-cemir s-tsã si facã mãcarea; mãcã un cemir
(expr: mãcã multu! sã-lj si facã fãrmac!)
§ ncemir (ncé-mirŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)
§ ceamer (cĭá-merŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)
§ ciomir (cĭó-mirŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)
ex: tsi u vreai ahãt ciomir (atsel fãrmac) di apã?; nu-nj dats ciomir (fãrmac) ma ghini?
§ ncioamir (ncĭŭá-mirŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumira-ri/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – dau fãrmac a unui; vatãm cariva dãnda-lj fãrmac; ncimiredz, nciumiredz, nciomir, nfarmãc, nfãrmãcusescu, farmãc, fãrmãcusescu; (fig: ncioamir = aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, nfushtedz, cãnjisescu, nvirinedz, nviredz, crep, pãrãpunjisescu)
{ro: otrăvi; mâhni, întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner; affliger, attrister}
{en: poison; sadden, grieve, distress}
§ nciomir (ncĭó-mirŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumira-ri/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – (unã cu ncioamir)
§ nciumiredz (ncĭu-mi-rédzŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumirari/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – (unã cu ncioamir)
fãrmac1
fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi
§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã
§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)
§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}
gãfã
gãfã (gắ-fã) sn pl(?) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã;
(expr: nj-scot gãfa = isi-hãsescu, fac tsiva s-nji treacã caimolu)
{ro: necaz, amărăciune}
{fr: amertume, peine, chagrin}
{en: grief, sorrow, pain, sadness}
ex: nu putui s-nji scot gãfa
(expr: sã-nj treacã caimolu, s-isihãsescu)
jali/jale
jali/jale (jĭá-li) sf jeljuri (jĭé-ljĭurĭ) – starea tu cari s-aflã cariva a curi ãlj muri (nu di multu chiro) un om di soi i di-aproapea; starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva; dor greu, mãrinari, cripari, caimo, mãrazi, nvirinari, nvirari, amãrami, stinuhurii, sicleti, cãnjinã; lipi, lut; mirachi, dor, njilã;
(expr: hiu di jali; portu jali = nj-muri cariva di soi, di-aproapea)
{ro: doliu; tristeţe; dorinţă, milă}
{fr: deuil; désolation, chagrin, tristesse; désir, compassion}
{en: mourning; sadness, gloom; desire, compassion}
ex: jali mari ti-acatsã di zghilirea-a lor; poartã jali dupã tatã-su; jalea (criparea) a cãnjlor, jalea (caimolu) a armãnjlor; cãntitsi di jali (caimo); mash eu nu dorm di jali (mãrazi, nvirinari) sh-dor; noi him di jali (di lipi, di lut, cã nã muri un di soi); u tsãnu jalea Griva; disi ts-ai trã banã jali (mirachi, dor di banã); trã jeljuri (trã lipi); muntsãlj cu jali s-acupirirã; portu lãi cã hiu di jali
(expr: nj-muri cariva di soi); tsi arãuri shi greali jeljuri (cripãri)
§ jilescu (ji-lés-cu) (mi) vb IV jilii (ji-líĭ), jileam (ji-leámŭ), jilitã (ji-lí-tã), jiliri/jilire (ji-lí-ri) – plãngu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; hiu tu jali; aduchescu unã dureari sufliteascã (cu dor greu tu inimã, mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); nj-si fatsi njilã di cariva; nj-easti njilã; am mirachi, miryiuluxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, butsescu, zghilescu, plãngu, cãntu; mãrinedz, cãnjisescu, amãrãscu; njiluescu
{ro: jeli, întrista, tângui, milui, boci}
{fr: s’affliger; plaindre; compâtir, s’apitoyer; regretter, pleurer quelqu’un, (se) lamenter, être en deuil}
{en: grieve; pity, regret, lament, wail, be in mourning}
ex: puljlji bat shi si jilescu (amãrãscu); s-nu n-alash tra s-nã jilim (mãrinãm, plãndzem); multu si jili (avu mari caimo); jilea-ti, picurari; parcã jilescu (plãngu, miryiuluxescu) vãr gioni; jilescu (hiu di jali cã muri) frati-nju; trei anj di dzãli va ti jilescu (va ti plãngu, va hiu tu jali); jili cãt jili amirãlu (tsãnu cãt tsãnu jali, lipi)
§ jilit (ji-lítŭ) adg jilitã (ji-lí-tã), jilits (ji-lítsĭ), jiliti/jilite (ji-lí-ti) – tsi easti di jali; tsi aducheshti mari caimo tu suflit; mãrinat, cãnjisit, amãrãt; miryiuluxit, mirulyisit, arãdãsit, arãdãpsit, arãbdãsit, arãvdãsit, butsit, zghilit, plãmtu, njiluit
mãrazi1/mãraze
mãrazi1/mãraze (mã-rá-zi) sf mãrãj (mã-rắjĭ) shi mãrãzuri (mã-rắ-zurĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, amãrami, stinuhurii, sicleti, cãnjinã
{ro: mâhnire, tristeţe, întristare}
{fr: affliction, chagrin, tristesse; crève-coeur}
{en: sorrow, sadness, gloom; heart-breaking affair, keen disap-pointment}
ex: mash mãrazea (caimolu, mãrinarea) atsea nã avem, ti nã fumealji; cã-nj bãgash tu cheptu mãrazi (dor greu); mãrazi sh-u-ari greauã; bãgã mari mãrazi, cãndu avdzã aisti zboarã; mãrãzurli s-fugã; tu-ahtãri dzãli pisimi s-dishcljid mãrãzurli (cripãrli)
§ mãrãjar1 (mã-rã-jĭárŭ) sm, sf, adg mãrãjarã (mã-rã-jĭá-rã), mãrãjari (mã-rã-jĭárĭ), mãrãjari/mãrãjare (mã-rã-jĭá-ri) – (omlu) tsi s-aflã tu-unã stari sufliteascã mplin di mãrazi, tsi-l fatsi s-hibã alãsat, s-nu-aibã chefi di tsiva shi s-nu-l mealã atseali tsi s-fac deavãrliga di el; lãnguros, lãngãros, lunguros, langur
{ro: suferind de mâhnire adâncă}
{fr: qui souffre d’une affliction profonde}
{en: suffering from a keen sadness}
§ mãrinedz1 (mã-ri-nédzŭ) (mi) vb I mãrinai (mã-ri-náĭ), mãrinam (mã-ri-námŭ), mãrinatã (mã-ri-ná-tã), mãrinari/mãrinare (mã-ri-ná-ri) – aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; am cripãri; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nvirinedz, nviredz, ncioamir, nfushtedz, crep, pãrãpunjisescu
{ro: (se) mâhni, (se) întrista}
{fr: affliger, attrister}
{en: sadden, grieve, distress}
ex: n-amãrãm shi nã mãrinãm (nvirinãm); s-mãrinarã (s-cãnjisirã) n hoarã cilnicadz
§ mãrin1 (mã-rínŭ) (mi) vb I mãrinai (mã-ri-náĭ), mãrinam (mã-ri-námŭ), mãrinatã (mã-ri-ná-tã), mãrinari/mãrinare (mã-ri-ná-ri) – (unã cu mãrinedz1)
§ mãrinat1 (mã-ri-nátŭ) adg mãrinatã (mã-ri-ná-tã), mãrinats (mã-ri-nátsĭ), mãrinati/mãrinate (mã-ri-ná-ti) – tsi aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; mãrãnat, amãrãt, cãnjisit, nvirinat, nvirat, nciumirat, nfushtat, cripat, pãrãpunjisit
mirachi/mirache
mirachi/mirache (mi-rá-chi) sf mirãchi (mi-rắchĭ) –
1: vreari multã tsi u-ari un om (bãrbat i muljari) trã tsiva i cariva; vreari tsi u ari un tra s-aibã i tra s-facã tsiva; sivdã, agapi;
2: anisihii, sicleti, stinuhurii;
3: starea tu cari s-aflã atsel a curi nu-lj si featsi vrearea ti-un lucru shi lj-armãni tu suflit; pãreari arãu
{ro: dragoste, dorinţă, pasiune, nelinişte, regret}
{fr: amour, passion, désir ardent, inquiétude, regret}
{en: love, passion, regret}
ex: ari mari mirachi (vreari, sivdai) tra si nveatsã carti; am mirachi (voi multu) s-mi fac yeatru; nj-adutsi mash mirachi (sivdã); ma shidea tut cu mirachi; muljarea, shcurtã di minti, sh-arcã mirachea (vrearea multã, agapea) pri nãs; nj-armasi mirachi (multã pãreari di-arãu) cã nu putui su-acumpãr; mirãchi! (pãreri di-arãu); aestã nj-u mirachea (pãrearea arãu); si-nj spunj, pi tsi ari cama multã mirachi amirãlu?; cum vidzui cãnjlji aishti, bãgai mirachi shi vrui sã-lj ljau
§ miraclã (mi-ra-clắ) adg miracloanji/miracloanje (mi-ra-clŭá-nji), miracladz (mi-ra-cládzĭ), miracloanji/miracloanje (mi-ra-clŭá-nji) – tsi ari mirachi multã; miracli, miracliu
{ro: pasionat, neli-niştit, care regretă ceva}
{fr: passionné, qui désire ardemment, inquiét, qui regrette}
{en: passioned}
ex: gionj di Gopesh, miracladz
§ miracli (mi-ra-clí) adg miracloanji/miracloanje (mi-ra-clŭá-nji), miracleadz (mi-ra-clĭádzĭ), miracloanji/miracloanje (mi-ra-clŭá-nji) – (unã cu miraclã)
§ miracliu (mi-ra-clíŭ) adg miraclii/miraclie (mi-ra-clí-i), miraclii (mi-ra-clíĭ), miraclii (mi-ra-clíĭ) – (unã cu miraclã)
ex: ti itsido tsi-acatsã, easti miraclii (u fatsi cu vreari); easti miracliu tra s-aibã n casã lucruri mushati
sicleti/siclete
sicleti/siclete (si-clé-ti) sf siclets (si-clétsĭ) – niisihia tsi u-aducheashti cariva cãndu easti singur shi-lj lipseashti un di soi i di-aproapea; tsi ari cripãri shi tradzi gailelu trã cariva; atsea tsi-aducheahsti un tsi nu-ari tsiva s-facã, ca sã-lj treacã oara; sãcleti, niisihii, angusã, ãngusã, ngusã, cripari, stinuhurii
{ro: necaz, neplăcere}
{fr: angoisse qu’on ressent pendant qu’on est seul et qu’on desire quelqu’on de ses proches}
{en: anguish felt when one is alone}
§ sãcleti/sãclete (sã-clé-ti) sf sãclets (sã-clétsĭ) – (unã cu sicleti)
§ siclitsescu (si-cli-tsés-cu) (mi) vb IV siclitsii (si-cli-tsíĭ), siclitseam (si-cli-tseámŭ), siclitsitã (si-cli-tsí-tã), siclitsiri/siclitsire (si-cli-tsí-ri) – fac pri cariva s-aducheascã (icã mini aduchescu) unã sicleti; nji s-aurashti; ãnj pari arãu (mi mealã, ãlj duc criparea, mi sãcãldisescu) di starea tu cari s-aflã cariva di soi i di-aproapea; nu shtiu tsi s-fac ta sã-nj treacã oara; trag gailelu; sãcãldisescu, stinuhursescu
{ro: plictisi, sinchisi}
{fr: s’ennuyer, se soucier}
{en: be annoyed, care, concern oneself}
ex: tra s-njirã feata tra s-nu s-siclitseascã (s-nu-lj s-aurascã) shi s-nu caftã mã-sa; cã nu avea fãrinã tu ambari, nu s-siclitsea (nu-lj trãdzea gailelu) dip di dip
§ siclitsit (si-cli-tsítŭ) adg siclitsitã (si-cli-tsí-tã), siclitsits (si-cli-tsítsĭ), siclitsiti/siclitsite (si-cli-tsí-ti) – tsi aducheashti unã sicleti; tsi-lj pari arãu di starea tu cari s-aflã cariva di soi i di-aproapea; tsi tradzi gailelu
{ro: plictisit, sinchisit}
{fr: ennuyé, soucié; qui est dans un état d’angoisse}
{en: annoyed, cared for, concerned oneself}
ex: easti siclitsitã trã voi (vã tradzi gailelu, s-mindueashti multu la voi); sãcãldisit, stinuhursit
§ siclitsiri/siclitsire (si-cli-tsí-ri) sf siclitsiri (si-cli-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-siclitseashti; sãcãldisiri, stinuhursiri
{ro: acţiunea de a se plictisi; de a se sinchisi; sinchisire; opresiune, stare de dorinţă oprimantă}
{fr: action de s’ennuyer, de se soucier; état d’angoisse, oppression}