(expr: dzãnili) trei; agudit di albi
(expr: dzãni); trã Stã-Vinjiri va ishim tu albi
(expr: stranji albi); ishii cu fatsa albã
(expr: fãrã stepsu)

§ albat (al-bátŭ) adg albatã (al-bá-tã), albats (al-bátsĭ), albati/albate (al-bá-ti) – (unã cu albu)
ex: cari-i ma albatã (albã)?

§ albeatsã (al-beá-tsã) sf albets (al-bétsĭ) –
1: harea tsi fatsi lucrul tra s-hibã albu; algheatsã;
2: partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albush;
3: bueaua (pulbirea, pudra) albã tsi sh-u bagã muljerli pri fatsã tra s-aspunã ma mushati
{ro: albeaţă; albuşul de ou; fard alb}
{fr: blancheur; blanc d’oeuf; fard blanc}
{en: whiteness; egg-white; white make-up}
ex: albeatsa-a ocljului; lu agru-brui, cu albetsli (albetsli a ocljilor); oulu ari croc (partea galbinã) shi albeatsã (partea albã); sh-deadi cu albetsuri (pudrã albã di fatsã); sh-bãgã albeatsã pri fatsã; albeatsa (albushlu) di ou nu mi-ariseashti

§ algheatsã (al-ghĭá-tsã) sf alghets (al-ghĭétsĭ) – (unã cu albeatsã)
ex: algheatsa-a neauãljei; s-nu mi schinã pisti fatsã cã-nj lja algheatsa sh-arushatsa

§ albush1 (al-búshĭŭ) sn albushi/albushe (al-bú-shi) shi albushuri (al-bú-shĭurĭ) – partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albeatsã
{ro: albuşul de ou}
{fr: blanc d’oeuf}
{en: egg-white}

§ alber (al-bérŭ) adg alberã (al-bé-rã), alberi (al-bérĭ), alberi/albere (al-bé-ri) – cu perlji tsi da ca pi galbin; arus, rus, albush
{ro: blond}
{fr: blond}
{en: blond}
ex: feata-atsea alberã (arusã); era cu perlu-alber

§ albush2 (al-búshĭŭ) adg albushi/albushe (al-bú-shi), albush (al-búshĭ), albushi/albushe (al-bú-shi) – (unã cu alber)

§ alburiu (al-bu-ríŭ) adg alburii (al-bu-rí-i), alburii (al-bu-ríĭ), alburii (al-bu-ríĭ) – unã hromã tsi da ca pi albã-sivã tsi sh-u-adutsi niheamã cu hroma-a cinushiljei i a pljumbului
{ro: alburiu}
{fr: blanchâtre}
{en: whitish}
ex: tserlu easti alburiu (tsi da ca pi albu-siv)

§ alghescu (al-ghĭés-cu) vb IV alghii (al-ghíĭ), algheam (al-ghĭámŭ), alghitã (al-ghí-tã), alghiri/alghire (al-ghí-ri) – fac un lucru tra s-hibã albu; buisescu un lucru tu albu; mi ved albu; (fig:
1: alghescu = (i) mi fac hãrios; (ii) aspel stranjili sh-li fac curati (albi); (iii) nj-si fac perlji alghi, aushescu; (iv) algheashti = apirã, creapã dzua; (v) algheashti = s-alãnceashti di diparti; expr:
2: nj-alghescu ocljilj (di foami) = nu mata pot s-aravdu;
3: nj-alghescu perlji = aushescu;
4: nj-algheashti fatsa = mi fac om tinjisit;
5: alghii noaptea; avui nã noapti albã = avui nã noapti nidurnjitã; nu durnjii tutã noaptea;
6: mi-alghish ca ocljul ali gai = mi prucupsish)
{ro: albi}
{fr: blanchir}
{en: whiten}
ex: vedz tu munti iu algheashti (iu s-veadi albã) atsea bãrtsiri?; algheashti (fig: s-alãnceashti di diparti) unã hoarã aclo largu; pãn iu neurli alghescu; pãnã s-algheascã (fig: s-aushascã) bãrbat-nju; alghii (fig: aushii) pãnã s-ti nvets; cãndu lihoana s-dutsea tu vãrã casã cu natlu n bratsã, nicuchira-a atsiljei casã lu-alghea (fig: lu nvishtea) cu lãnã albã, tra s-aushascã; s-duc s-algheascã (fig: s-aspealã stranji) la izvur; s-algheshti (fig: s-ausheshti ghini, s-bãnedz hãrioasã), hilja-a mea; s-bãneadzã pãnã s-algheascã (fig: pãnã s-aushascã, pãnã va-lj si facã perlji alghi); ca Elimbul s-algheshti (fig: s-ausheshti); ninga nu alghi (fig: nu-apiri), easti noapti; sculats-vã, cã alghi (fig: apiri) nafoarã; alghi (fig: apiri) di nghios; nj-alghirã ocljilj di foami (acats pãndzinã la oclji di foami; escu multu-agiun); cãndu va ts-algheascã ocljilj di foami
(expr: cãndu nu va mata pots s-aravdzã di-agiun tsi eshti); trã nãsh nj-alghescu ocljilj
(expr: nu mata pot di dorlu-a lor)

§ alghit (al-ghítŭ) adg alghitã (al-ghí-tã), alghits (al-ghítsĭ), alghiti/alghite (al-ghí-ti) – tsi easti faptu tra s-aspunã albu; tsi easti hãrios; tsi-ari aushitã; tsi ari apiritã
{ro: albit}
{fr: blanchi, vieilli}
{en: whitened, who became old}
ex: easti multu-alghit (fig: multu-aushit)

§ alghiri/alghire (al-ghí-ri) sf alghiri (al-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu algheashti tsiva, etc.
{ro: acţiunea de a albi}
{fr: action de blanchir}
{en: action of whitening}

§ alghiturã (al-ghi-tú-rã) sf alghituri (al-ghi-túrĭ) – un stranj (cãmeashi, sindoni, etc.) tsi s-aspealã; aushatic
{ro: albitură}
{fr: blanchissure}
{en: washing}

§ amnari1/amnare (am-ná-ri) sf amnãr (am-nắrĭ) – (unã cu amãnari)

§ amãnat2 (a-mã-nátŭ) adv – tsi nu yini (tsi nu s-fatsi, tsi nu s-tihiseashti, etc.) atumtsea cãndu si shtea ma dinãinti cã va s-yinã (va si s-facã, va si s-tihiseascã, etc.) ma dupã tsi treatsi un castilea chiro; dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); tsi s-fatsi cu amãnari; amnat, ãntardã, ntardu, tardu, tãrdzãu
{ro: târziu}
{fr: tard, tardivement}
{en: late, lately}
ex: amãnat vinj (tardu vinj); nchisirã amãnat (ntardu); easti multu-amãnat (ntardu)

§ amnat2 (am-nátŭ) adv – (unã cu amãnat2)
ex: amnat (ntardu) vinj

§ amãnat3 (a-mã-nátŭ) sm amãnats (a-mã-nátsĭ) – faptul cã cariva i tsiva easti amãnat; amnat, amãnari, amnari
{ro: întârziat, întârziere}
{fr: retardement}
{en: lateness}
ex: amãnatlu aestu nu mi-arãseashti dip

§ amnat3 (am-nátŭ) sm – (unã cu amãnat3)

§ amãnãtor (a-mã-nã-tórŭ) adg amãnãtoari/amãnãtoare (a-mã-nã-tŭá-ri), amãnãtori (a-mã-nã-tórĭ), amãnãtoari/amãnãtoare (a-mã-nã-tŭá-ri) – atsel tsi fatsi tra si s-amãnã lucrul; atsel tsi yini amãnat
{ro: întârzietor}
{fr: retardataire}
{en: who causes a delay; late-comer}

(expr: vrea multu s-aibã, murea dupã) nã chicutã di apã; ardea di seati
(expr: murea, avea mari seati); ardea trã (avea mari mirachi tra s-aibã) nã featã, mãratslji

§ arsu (ár-su) adg arsã (ár-sã), arshi (ár-shi), arsi/arse (ár-si) – tsi s-ari afãnsitã di foc; tsi aspuni urmi tu loclu iu lu-ari arsã foclu; (cireaplu) tsi fu multu ngãldzãt (trã cutsearea-a pãniljei, a pitãljei, etc.
{ro: ars; încălzit}
{fr: brûlé, incendié}
{en: burned}
ex: hoara fu arsã; lemnul arsu eara nica tu vatrã; cireap arsu di noauã ori; suntu arshi
(expr: multu nvirinats) tu hicati; arsul
(expr: atsel tsi fu arãs, plãnãsit) sh-friptul a njeu frati; arsã di seati
(expr: tsi lj-easti multã seati); eara arsã dupã
(expr: avea multã mirachi, vreari multu s-aibã) fumealji

§ ardiri/ardire (ár-di-ri) sf ardiri (ár-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva ardi
{ro: acţiunea de a arde; de a încălzi; ardere; încălzire, încingere}
{fr: action de brûler, d’incendier; incendie}
{en: action of burning; fire}
ex: ardirea-a Gramustiljei

§ ardeari/ardeare (ar-deá-ri) sf arderi (ar-dérĭ) – (unã cu ardiri)

§ ardurii/ardurie (ar-du-rí-i) sf ardurii (ar-du-ríĭ) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-ardi iuva; durearea di la ardeari; usturimi
{ro: usturime}
{fr: acuité; cuisson}
{en: burning sensation}
ex: arduriili (durerli di la ardeari) nu fac ghini la sãnãtatea-a omlui

§ arsurã (ar-sú-rã) sf arsuri (ar-súrĭ) – arana alãsatã (i semnul alãsat) di unã ardeari; loclu iu s-arsi omlu; durearea aduchitã di-atsel tsi s-ardi iuva; ardurii, usturimi, ardeari, ardiri
{ro: arsură, usturime}
{fr: brûlure}
{en: burn}

{fr: reposé, tranquillisé}
{en: rested, calmed down}
ex: armãnlu tu muntsã easti ca amarea arihãtipsitã (isihãsitã, isihã)

§ arihãtipsiri/arihãtip-sire (a-ri-hã-tip-sí-ri) sf arihãtipsiri (a-ri-hã-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva arihãtipseashti; isihãsiri, irinipsiri, discurmari, dizvursiri, dispustusiri, apãnghisiri, arãpãsari, arãpã-siri, aripãsari, arupãsari, rãpãsari, rupusari, ripãsari; arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas {acţiunea de a (se) odihni, de a (se) linişti; repauzare; odihnă}
{fr: action de (se) reposer, de (se) tranquilliser; repos}
{en: action of resting, of calming down; rest}

§ arãhãtipsescu (a-rã-hã-tip-sés-cu) (mi) vb IV arãhãtipsii (a-rã-hã-tip-síĭ), arãhãtipseam (a-rã-hã-tip-seámŭ), arãhãtipsitã (a-rã-hã-tip-sí-tã), arãhãtipsiri/arãhãtipsire (a-rã-hã-tip-sí-ri) – (unã cu arihãtipsescu)

§ arãhãtipsit (a-rã-hã-tip-sítŭ) adg arãhãtipsitã (a-rã-hã-tip-sí-tã), arãhãtipsits (a-rã-hã-tip-sítsĭ), arãhãtipsi-ti/arãhãtipsite (a-rã-hã-tip-sí-ti) – (unã cu arihãtipsit)

§ arãhãtipsiri/arãhãtipsire (a-rã-hã-tip-sí-ri) sf arãhãtipsiri (a-rã-hã-tip-sírĭ) – (unã cu arihãtipsiri)

§ arihãtlã-chi/arihãtlãche (a-ri-hãt-lắ-chi) sf arihãtlãchi (a-ri-hãt-lắchĭ) – (unã cu arihati)

§ arihãtos (a-ri-hã-tósŭ) adg arihãtoasã (a-ri-hã-tŭá-sã), arihãtosh (a-ri-hã-tóshĭ), arihãtoasi/arihãtoase (a-ri-hã-tŭá-si) – (lucru) tsi da arihati (tsi isihãseashti, tsi dizvurseashti, etc.)
{ro: liniştitor}
{fr: tranquillisant}
{en: tranquillising, soothing}
ex: locuri arihãtoasi (tu cari omlu sh-aflã arihati, tsi isihãsescu)

{ro: împodobit, îmbrăcat frumos}
{fr: paré, bien habillé, équipé}
{en: adorned, dressed well, embellished}
ex: featili eara alãxiti, armãtusiti; alãxit sh-armãtusit ca-atselj tsi yin dit xeani; feati adãrati shi armãtusiti; primuveara armãtusitã cu lilici mushati; altã limbã-armãtusitã ca nãsã nu aflãm

§ armãtusi-ri2/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) sf armãtusiri (ar-mã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-armãtuseashti; stulsiri, susuiri
{ro: acţiunea de a (se) împodobi, de a (se) îmbrăca frumos; împodobire}
{fr: action de (se) parer, de bien s’habiller, de (s’)équiper}
{en: action of adorning, of dressing well, of embellishing}