DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cheptu1

cheptu1 (chĭép-tu) sn chepturi (chĭép-turĭ) – partea din fatsã shi nsus a omlui (namisa di doauãli bratsi sh-di la gushi pãnã la pãnticã); sin, tsãtsã;
(expr:
1: (njic) di pi cheptu = (njic) tsi sudzi ninga di la sin;
2: cheptu cu cheptu = fatsã n fatsã;
3: dau cheptu cu = (i) andãmãsescu, astalj; (ii) mi-alumtu cu;
4: tsãn cheptu = vãstãxescu, dãnãsescu tu-alumtã;
5: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu [zborlu yini di-aclo cã adetea easti ca, atsel tsi giurã sã-sh scoatã ahtea pri cariva, s-agudeashti cu bushlu pi cheptu];
6: stau cu mãnjli n cheptu = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor; stau cu mãnjli n sin;
7: (easti cu) soarili (steaua, luna) pi cheptu = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili, luna) pi frãmti;
8: penurã tu cheptu = dor, mirachi, sivdai mari tsi nu-ari vindicari)
{ro: piept, sân}
{fr: poitrine, sein}
{en: chest, breast, bosom}
ex: truoarã ãsh disfeatsi mushatlu cheptu; lu-agudi tu cheptu; sh-aplicã caplu tu cheptu di-arshini; sh-aplicã caplu tu cheptu shi armasi minduit; fudzi ficiorlu acasã nvirinat, shi cu caplu pri cheptu; la cheptu (sin) si-l strindzi; chepturli a lor, acupiriti cu asimi, anyilicea di diparti la soari; cheptul: mash yeamãndzi, mash asimi; a lui cheptu, nã curii; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului; cu chepturli ndupãrãti di dzinuclji; na iu da cheptu
(expr: s-astalji) cu un lup; featili di pi cheptu (tsi sug ninga, di tsãtsã); ari un njic di cheptu (di sin, tsi sudzi ninga); tsãnu cheptu
(expr: dãnãsi, vãstãxii); nu s-tsãni cheptu
(expr: nu lã u pots, nu pots s-dãnãseshti tu-alumtã) cu armãnjlji; un ficior cu steaua tu frãmti sh-cu soarili tu cheptu
(expr: multu di multu mushat); mi hãrsii c-aflai surãri, dicãt am un dor, nã penurã tru cheptu
(expr: mirachi mari tsi nu-ari yitrii); haidi, mori cãtsauã! sh-u deadi n cheptu chirutlu, s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!

§ chiptos (chip-tósŭ) adg chiptoasã (chip-tŭá-sã), chiptosh (chip-tóshĭ), chiptoasi/chiptoase (chip-tŭá-si) – cu cheptul largu
{ro: pieptos}
{fr: qui a une large poitrine}
{en: with a large chest}
ex: cal chiptos (cu cheptul largu) sh-cu caplu njic; sh-u strimsi la chiptoslu a lui sin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Deniscu

Deniscu (Dé-nis-cu) sm fãrã pl – hoarã armãneascã dit muntsãlj Pindu (Grãtsii)
{ro: sat aromânesc din Pind}
{fr: village aroumaine du Pinde}
{en: Aromanian village in the Pindus mountains}

§ dinischeat (di-nis-chĭátŭ) sm, sf dinischeatã (di-nis-chĭá-tã), dinischeats (di-nis-chĭátsĭ), dinischeati/dinischeate (di-nis-chĭá-ti) – armãn tsi yini (tsi sh-tradzi arãdãtsina) di cãtrã pãrtsãli di Deniscu; dinischiot
{ro: aromân (originar) din Deniscu}
{fr: habitant de Deniscu}
{en: Aromanian from Deniscu}
ex: dinis-cheats (armãnj di Deniscu), armãnj cu-anami

§ dinischiot (di-nis-chĭótŭ) sm, sf dinischioatã (di-nis-chĭŭá-tã), dinischiots (di-nis-chĭótsĭ), dinischioati/dinischioate (di-nis-chĭŭá-ti) – (unã cu dinischeat)
ex: topchi di sari ngljitã lailu di stihiu dinischiot

§ dinischiutescu (di-nis-chĭu-tés-cu) adg dinischiuteascã (di-nis-chĭu-teás-cã), dinischiuteshtsã (di-nis-chĭu-tésh-tsã), dinischiu-teshti (di-nis-chĭu-tésh-ti) – tsi s-tradzi (yini, easti di) Deniscu
{ro: din Deniscu}
{fr: de Deniscu}
{en: from Deniscu}
ex: agiumsi tu sinurlu dinischiutescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dzãnã

dzãnã (dzắ-nã) sf dzãni/dzãne (dzắ-ni) – hiintsã scoasã di mintea-a omlui tsi s-aspuni tu fandazmili shi pãrmitili dit lao (ma multili ori) ca un muljari bunã, tinirã sh-mushatã, cu puteri mãyipsitoari tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; zãnã, argheandã, albi, mushati
{ro: zână}
{fr: fée}
{en: fairy}
ex: sor-sa, dzãnã dit pãdurea oarbã; eara mushatã ca nã dzãnã; moartea-i dultsi, moartea-i dzãnã; armãnili, ca dzãni

§ zãnã (zắ-nã) sf zãni/zãne (zắ-ni) – (unã cu dzãnã)
ex: zãna cama mushatã; un pãrmit cu zãni

§ dzãn (dzắnŭ) sm dzãnj (dzắnjĭ) – (tu pãrmitili arabi) hiintsã ishitã dit mintea-a omlui tsi poati s-lja truplu di om (ma multili ori arãu) sh-cari poati s-facã mãyi shi fapti tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; zãn, dzin
{ro: geniu rău}
{fr: mauvais génie, mauvais esprit}
{en: genie, evil spirit}
ex: aestu aush eara un dzãn; sãrglji un dzãn dit amari; vãrã dzãn vai hibã; s-avea bãtutã cu vãrã altu dzãn, stihiu, carishti!; dzãnlu nu-avea iu sã-l bagã ficiorlu

§ dzin (dzínŭ) sm dzinj (dzínjĭ) – (unã cu dzãn)

§ zãn (zắnŭ) sm zãnj (zắnjĭ) – (unã cu dzãn)
ex: ashi-lj ciuciurã la ureaclji dzinlu-a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

galjaman

galjaman (ga-ljĭa-mánŭ) adg galjamanã (ga-ljĭa-má-nã), galjamanj (ga-ljĭa-mánjĭ), galjamani/galjamane (ga-ljĭa-má-ni) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om) tsi esti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, ghigantu, tiriu, div, balavancu
{ro: colos}
{fr: grand, colosse}
{en: giant}
ex: mari, mari, galjaman (ghigantu); deadirã di un galjaman (tiriu, evil) di om; scoati caplu un stihiu galjaman dit nã guvã di platan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

Gramusti/Gramuste

Gramusti/Gramuste (Grá-mus-ti) – veaclji hoarã armãneascã dit Machidunii (ningã sinurlu di adzã a Grãtsiiljei cu Arbinishia) aspartã di arbineshlji turtsã al Ali-Pasha aoa sh-vãrã 200 di anj
{ro: vechi sat aromânesc}
{fr: ancien village aroumain}
{en: old Aromanian village}

§ grãmustean (grã-mus-teánŭ) sm, sf grãmusteanã (grã-mus-teá-nã), grãmusteanj (grã-mus-teánjĭ), grã-musteani/grãmusteane (grã-mus-teá-ni) – un tsi bãneadzã tu hoara armãneascã Gramusti; un tsi yini di Gramusti; un a curi pãpãnj s-trag di Gramusti
{ro: locuitor din Gramusti; aromăn originar din Gramusti}
{fr: habitant de Gramusti, aroumain originaire de Gramusti}
{en: Aromanian from Gramusti; Aromanian descendent from Gramusti}
ex: grãmusteanjlji arãirã cãtrã Bituli sh-cãtrã tu muntsãlj dit Vurgãrii; armãnjlji dit hoara Livãdz suntu grãmusteanj; vitsin shi oaspi cu stihiulu grãmustean; foclu tsi avea aprimtã picurarlu grãmustean

§ grãmustinescu (grã-mus-ti-nés-cu) adg grãmustineascã (grã-mus-ti-neás-cã), grãmustineshtsã (grã-mus-ti-nésh-tsã), grãmustineshti/grãmustineshte (grã-mus-ti-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu Gramusti i grãmusteanj; tsi yini di Gramusti; di grãmustean
{ro: grămostenesc}
{fr: originaire de Gramusti; appartenant à un “grãmustean”}
{en: that comes from Gramusti; that has to do with a “grãmustean”}
ex: agiumsi tu sinurlu grãmustinescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gustu1

gustu1 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu (cu limba) cãndu bagã tsiva n gurã (cã easti dultsi, nsãrat, acru, etc.); nustimadã, lizeti
{ro: gust}
{fr: goût}
{en: taste}
ex: s-veadã tsi gustu (nustimadã) ari inima di stihiu; nitsi gustul nu-lj cunushteam; mãcari fãrã sari, gustu (nustimadã) nu-ari

§ gustu2 (gús-tu) vb I gustai (gus-táĭ), gustam (gus-támŭ), gustatã (gus-tá-tã), gustari/gustare (gus-tá-ri) – bag ãn gurã niheamã mãcari (i ndauã chicuti di biuturã) tra s-aduchescu tsi nustimadã ari; ngustu, angustu, ngustedz; (fig: gustu = mãc (ma multu trã tahina) tra sã-nj treacã foamea)
{ro: gusta}
{fr: goûter}
{en: taste}
ex: cãndu gustã mayirlu… fãrmac!; tsi si-lj dãm? tsi s-gustãm?; gustai sh-mini di ghelili-a lor; cara vinjish, stãi s-gustãm (fig: s-mãcãm) doilji

§ gustat (gus-tátŭ) adg gustatã (gus-tá-tã), gustats (gus-tátsĭ), gusta-ti/gustate (gus-tá-ti) – (mãcarea i biutura) tsi fu bãgatã n gurã di-lj s-ari aflatã gustul; ngustat, angustat
{ro: gustat}
{fr: goûté}
{en: tasted}

§ gustari/gustare (gus-tá-ri) sf gustãri (gus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gustã tsiva (mãcari i biuturã); (fig: gustari = mãcarea (ma multu tahina) tsi u fatsi cariva tra s-lji treacã foamea; prãndzu, tsinã, mirindi); ngustari, angustari
{ro: acţiunea de a gusta; gustare}
{fr: action de goûter; dejeuner}
{en: action of tasting; breakfast}
ex: lu-avum cu noi ti gustari (fig: measa di tahina)

§ gustu3 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari s-aflã omlu; cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi chefea; buni, cheifã, chefi;
(expr:
1: nj-mutrescu gustul = fac cum voi mini, cum ãnj va chefea;
2: om cu gustu = gustos, om nustimac, tsi fatsi muabeti bunã, tsi fatsi shicadz, etc.)
{ro: bună dispoziţie, chef, plăcere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãngear

hãngear (hãn-gĭárŭ) sn hãngeari/hãngeare (hãn-gĭá-ri) – armã di mãnã sumigoasã shi tãljitoasã, cari sh-u-adutsi cu-unã acamã (alaz, cãtsut) gribuitã (ncusuratã); cãtsut mari di hãsap; hãngearã, angear
{ro: hanger}
{fr: poignard recourbé}
{en: curved dagger}
ex: purta cu nãs hãngearlu; hãngearili suntu tãljoasi; culac di grãn tu loclu di hãngear; hãngearili di hãsachi suntu shcurti shi lãrdzi; cu un hãngear ãl strãpundzi; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului

§ hãngearã (hãn-gĭá-rã) sf hãngeari/hãngeare (hãn-gĭá-ri) – (unã cu hãngear)

§ angear (an-gĭárŭ) sn angeari/angeare (an-gĭá-ri) – (unã cu hãngear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hãrchescu

hãrchescu (hãr-chĭés-cu) vb IV hãrchii (hãr-chíĭ), hãrcheam (hãr-chĭámŭ), hãrchitã (hãr-chí-tã), hãrchiri/hãrchire (hãr-chí-ri) – ljau anasã greu tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nãri; herbu fãsulji (expr); hãrãchescu, hãrbulescu, hãrbuledz, butur
{ro: sforăi, horcăi}
{fr: ronfler}
{en: snore}
ex: hãrcheashti greu tu somnu; hãrcheashti tutã noaptea di nu nã alasã s-n-acatsã somnul; stihiulu durnja shi hãrchea ahãt sãnãtos, cã vuzuea shi muntsãlj

§ hãrchit1 (hãr-chítŭ) adg hãrchitã (hãr-chí-tã), hãrchits (hãr-chítsĭ), hãrchiti/hãrchite (hãr-chí-ti) – tsi ari hãrchitã; hãrãchit, hãrbulit, hãrbulat, buturat
{ro: sforăit, horcăit}
{fr: qui a ronflé}
{en: who snored}

§ hãrchiri/hãrchire (hãr-chí-ri) sf hãrchiri (hãr-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hãrcheashti; hãrãchiri, hãrbuliri, hãrbulari, buturari (di cal)
{ro: acţiunea de a sforăi, de a horcăi; sforăire, horcăire}
{fr: action de ronfler; ronflement}
{en: action of snoring; snore}
ex: nu pot s-avdu hãrchirea-a lui

§ hãrchit2 (hãr-chítŭ) sn pl(?) – vrondul tsi-l fatsi omlu cãndu hãrcheashti; grunflari, hãrboalã
{ro: sforăit, horcăit, sforăitură, horcăitură}
{fr: ronflement}
{en: snoring; snore}
ex: dit oda-alantã lji s-avdza hãrchitlu

§ hãrboalã2 (hãr-bŭá-lã) sf hãrboali/hãrboale (hãr-bŭá-li) – (unã cu hãrchit2)
ex: lu-acãtsã hãrboala (hãrchitlu) trã calea mari, trã moarti

§ hãrãchescu (hã-rã-chĭés-cu) vb IV hãrãchii (hã-rã-chíĭ), hãrãcheam (hã-rã-chĭámŭ), hãrãchitã (hã-rã-chí-tã), hãrãchiri/hãrãchire (hã-rã-chí-ri) – (unã cu hãrchescu)

§ hãrãchit (hã-rã-chítŭ) adg hãrãchitã (hã-rã-chí-tã), hãrãchits (hã-rã-chítsĭ), hãrãchiti/hãrãchite (hã-rã-chí-ti) – (unã cu hãrchit1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

inimã

inimã (í-ni-mã) sf inimi/inime (í-ni-mi) shi ininj (í-ninjĭ) – mãdular dit cheptul a omlui cari fatsi sãndzili (cu mpindzearea) s-urdinã prit vini; (fig:
1: inimã = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburitã; (iii) curai, thar, gãireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivdã; (v) stumahi, pãnticã; (vi) chefi, plãtseari; etc.; expr: [zborlu cari s-bagã nãinti icã dupã “inimã” aspuni noima-a zburãriljei]
2: escu cu inimã mari, cu inimã hãrai = hiu bun, pot s-aravdu multi cãtigursiri, zboari-arali, lãets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot sã-nj facã multi arali shi nu va lã u voi, va-lj ljertu;
3: cu inimã di-amalamã (bunã) = (om) multu bun;
4: cu inimã ndreaptã = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu;
5: cu inima curatã = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dzãtsi minciunj, tsi nu shtii drãcurii, tsi nu-ari muzavirlãchi;
6: cu inima dishcljisã = cu vreari, cu harauã, cu vãsãlii, cu hãrãcupilji, cu tinjii, etc.;
7: cu inima ncljisã = nvirinat, fãrã harauã;
8: cu inima ngljitsatã (di fricã) = lãhtãrsit multu;
9: cu inimã di cãni; cu inimã lai = multu-arãu;
10: (cu) inimã di cheatrã; cu inimã-aratsi; tsi nu-ari inimã = tsi nu-ari njilã, tsi nu-l mealã, tsi nu-l doari dip cãndu fatsi urutsets la lumi;
11: (cu) inimã di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni;
12: cu inimã di ljepuri = tsi s-aspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai;
13: cu tutã inima = cu multã vreari, harauã, plãtseari;
14: (am) inima greauã, un foc tu inimã = hiu nvirinat, am multi cripãri;
15: (fac un lucru) cu inima greauã = (l-fac lucrul) cu tuti cã-nj yini greu, cã nu para voi s-lu fac;
16: (am) inima lishoarã = nu-am vrundidz, cripãri, gaileadz;
17: (fac un lucru) cu inima lishoarã = (l-fac lucrul) cã mi-arãseashti;
18: moari di inimã = moari di-unã lãngoari tsi u fatsi inima s-astãmãtseascã di bãteari;
19: ãnj dzãtsi inima (cã va s-facã tsiva) = aduchescu (pruved) cã va s-facã tsiva;
20: nj-aspardzi inima = mi nvirineadzã, nj-fatsi-arãu;
21: nj-mãc inima; mi-aroadi la inimã, mi mãcã inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, ãnj fac gaileadz; nj-fac sãndzi-arãu; crep di-amãrãciuni;
22: bag tsiva la inimã = easti tsiva tsi mi cãrteashti, shi nu pot s-u-agãrshescu; ãnj pari arãu, chicusescu;
23: nj-lu scosh dit inimã = nu-l mata voi;
24: nj-calcu tu inimã = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tutã inima); l-fac un lucru tsi-nj si caftã (tsi lipseashti s-lu fac) cu tuti cã nu mi-arãseashti;
25: am (nj-sta) tsiva pri inimã = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadzã icã un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi;
26: nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihãsii) cã dzãsh atseali tsi-aveam pri inimã;
27: ãnj caftã (nj-u va, mi tradzi) inima; mi gãdilicã la inimã = voi s-am (sã-nj si da) tsiva, mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lac

lac (lácŭ) sn lacuri (lá-curĭ) – loc tes cu apã multã, di-aradã dultsi, iu bãneadzã peshtsã sh-iu apa sta tu-un loc, nu s-minã ca apa-a arãului (shi ma s-vearsã apa tu altu lac i arãu, u fatsi multu peagalea); baltã ma mari; ghioli; (fig: lac = groapã)
{ro: lac}
{fr: lac, étang. mare}
{en: lake}
ex: cum tricurã prit un lac, ved elj un om; s-dusi s-intrã tu lac; u lo deadun cu nãs ca s-ducã la lac; laclu armasi cum eara, cu apili-a lui; apili a laclui s-disicarã shi inshi di nãuntru stihiulu; la pãlatea-a lui din lac; ashitsi s-featsi laclu tsi-l videm pãnã astãdz tu muntili di Gramusti; s-lu-arucãm tu laclu (fig: groapa) iu shed arslanjlji; sh-lu bãgarã tu laclu (fig: groapa) a arslanjlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã