(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}

{fr: gagné, bénéficié, profité}
{en: won, earned, profited}

§ nchirdãsi-ri/nchirdãsire (nchir-dhã-sí-ri) sf nchirdãsiri (nchir-dhã-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nchirdãseashti tsiva; amintari, anchirdãsiri, ãnchirdãsiri, chirdãsiri, cãzãnsiri, chindisiri, scuteari
{ro: acţiunea de a câştiga, de a profita; de a beneficia; câştigare, profitare, beneficiare}
{fr: action de gagner, de bénéficier, de profiter}
{en: action of winning, of earning, of profiting}
ex: nchirdãsiri (fig: ncurunari) nu poati s-hibã cãndu s-lja farã

§ anchirdãsescu (an-chir-dhã-sés-cu) vb IV anchirdãsii (an-chir-dhã-síĭ), anchirdã-seam (an-chir-dhã-seámŭ), anchirdãsitã (an-chir-dhã-sí-tã), an-chirdãsiri/anchirdãsire (an-chir-dhã-sí-ri) – (unã cu nchir-dãsescu)

§ anchirdãsit (an-chir-dhã-sítŭ) adg anchirdãsitã (an-chir-dhã-sí-tã), anchirdãsits (an-chir-dhã-sítsĭ), anchirdãsi-ti/anchirdãsite (an-chir-dhã-sí-ti) – (unã cu nchirdãsit)

§ an-chirdãsiri/anchirdãsire (an-chir-dhã-sí-ri) sf anchirdãsiri (an-chir-dhã-sírĭ) – (unã cu nchirdãsiri)

§ ãnchirdãsescu (ãn-chir-dhã-sés-cu) vb IV ãnchirdãsii (ãn-chir-dhã-síĭ), ãnchirdã-seam (ãn-chir-dhã-seámŭ), ãnchirdãsitã (ãn-chir-dhã-sí-tã), ãn-chirdãsiri/ãnchirdãsire (ãn-chir-dhã-sí-ri) – (unã cu nchir-dãsescu)

§ ãnchirdãsit (ãn-chir-dhã-sítŭ) adg ãnchirdãsitã (ãn-chir-dhã-sí-tã), ãnchirdãsits (ãn-chir-dhã-sítsĭ), ãnchirdãsi-ti/ãnchirdãsite (ãn-chir-dhã-sí-ti) – (unã cu nchirdãsit)

§ ãnchirdãsiri/ãnchirdãsire (ãn-chir-dhã-sí-ri) sf ãnchirdãsiri (ãn-chir-dhã-sírĭ) – (unã cu nchirdãsiri)

§ chirdãsescu (chir-dhã-sés-cu) vb IV chirdãsii (chir-dhã-síĭ), chirdãseam (chir-dhã-seámŭ), chirdãsitã (chir-dhã-sí-tã), chirdãsiri/chirdãsire (chir-dhã-sí-ri) – (unã cu nchirdãsescu)

§ chirdãsit (chir-dhã-sítŭ) adg chirdãsitã (chir-dhã-sí-tã), chirdãsits (chir-dhã-sítsĭ), chirdãsi-ti/chirdãsite (chir-dhã-sí-ti) – (unã cu nchirdãsit)

§ chirdãsi-ri/chirdãsire (chir-dhã-sí-ri) sf chirdãsiri (chir-dhã-sírĭ) – (unã cu nchirdãsiri)

§ cãrdisescu (cãr-di-sés-cu) vb IV cãrdisii (cãr-di-síĭ), cãrdiseam (cãr-di-seámŭ), cãrdisitã (cãr-di-sí-tã), cãrdisiri/cãrdisire (cãr-di-sí-ri) – (unã cu nchirdãsescu)
ex: cãrdiseashti (amintã la gioclu cu) arshitsili; nã cãrdisi di nã astimsi

§ cãrdisit (cãr-di-sítŭ) adg cãrdisitã (cãr-di-sí-tã), cãrdisits (cãr-di-sítsĭ), cãrdisiti/cãrdisite (cãr-di-sí-ti) – (unã cu nchirdãsit)

§ cãrdisiri/cãrdisire (cãr-di-sí-ri) sf cãrdisiri (cãr-di-sírĭ) – (unã cu nchirdãsiri)

§ dischirdãsescu (dis-chir-dhã-sés-cu) vb IV dischirdãsii (dis-chir-dhã-síĭ), dischirdãseam (dis-chir-dhã-seámŭ), dischirdãsitã (dis-chir-dhã-sí-tã), dischirdãsiri/dischirdã-sire (dis-chir-dhã-sí-ri) – cher pãradzlji amintats cãndu feci unã stihimã (cãndu mi-antricui cu cariva, cãndu fui plãtit ti un lucru tsi-l feci, etc.); (fig: dischirdãsescu = mi dispartu (mi-alas) di nicuchira (nicuchirlu) cu cari hiu ncurunat)
{ro: pierde un câştig (profit); divorţa}
{fr: perdre un profit; divorcer}
{en: lose a profit, divorce}
ex: si nchirdãsi (fig: ncurunã), shi dupã un mes, s-dischirdãsi (s-alãsã, dispãrtsã)

§ dischirdãsit (dis-chir-dhã-sítŭ) adg dischirdãsitã (dis-chir-dhã-sí-tã), dischirdãsits (dis-chir-dhã-sítsĭ), dischirdãsiti/dischirdãsite (dis-chir-dhã-sí-ti) – tsi ari chirutã amintaticlu di la un lucru tsi-l featsi (di la unã stihimã, etc.)
{ro: pierdut (câştig, profit), (omul) care a pierdut profitul; divorţat}
{fr: (profit) perdu, (l’homme) qui a perdu son profit; divorcé}
{en: (profit) lost, (man) who has lost his profit; divorced}

§ dischirdãsiri/dischirdãsire (dis-chir-dhã-sí-ri) sf dischirdãsiri (dis-chir-dhã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dischirdãseashti
{ro: acţiunea de a pierde un câştig (profit); de a divorţa}
{fr: action de perdre un profit; divorcer}
{en: action of losing a profit, of divorcing}

{ro: ţinti, ochi, nimeri}
{fr: viser, tirer au but, atteindre}
{en: take aim at, take sight of, attain, hit}
ex: lu nishinipsii (l-loai tu oclju), ma nu lu-agudii

§ nishinipsit (ni-shi-nip-sítŭ) adg ni-shinipsitã (ni-shi-nip-sí-tã), nishinipsits (ni-shi-nip-sítsĭ), nishi-nipsiti/nishinipsite (ni-shi-nip-sí-ti) – nishanea (semnul) tsi u-am tu oclju tra s-u-agudescu cãndu amin tsiva; scupolu tsi lu-am tu minti s-lu-agiungu; nishanea (semnul) tsi-agudescu cãndu aminai tsiva; scupolu tsi nj-agiumshu; nchilit, anchilit, agudit, tihisit
{ro: ţintit, ochit, nimerit}
{fr: visé, tiré au but, atteint}
{en: taken aim at, taken sight of, attained, hit, happened}

§ nishinipsiri/ni-shinipsire (ni-shi-nip-sí-ri) sf nishinipsiri (ni-shi-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja semnu s-agudeascã tsiva; nchiliri, anchiliri, agudiri, tihisiri
{ro: acţiunea de a ţinti, de a ochi, de a nimeri; ţintire, ochire, nimerire}
{fr: action de viser, de tirer au but, d’atteindre}
{en: action of taking aim at, of sighting, of attaining, of hitting, of happening}

§ nishanli (ni-shĭan-lí) sm, sf, adg nishanloanji/nishanloanje (ni-shĭan-lŭá-nji), nishanladz (ni-shĭan-ládzĭ), nishanloanji/nishanloanje (ni-shĭan-lŭá-nji) – om tsi easti bun tu nishinipsirea tsi u fatsi (cãndu nishinipseashti, cãndu lja semnu); om cu semnu; nishanliu, nishangi, nishalã
{ro: (bun) ţintaş}
{fr: bon tireur. habile à tirer au but}
{en: marksman, sniper, one who is good taking aim, good at sighting}
ex: di omlu nishanli (cu semnu) s-fudz

§ nishanliu (ni-shĭan-líŭ) sm, sf, adg nishanlii (ni-shĭan-lí-i), nishanlii (ni-shĭan-líĭ), nishanlii (ni-shĭan-líĭ) – (unã cu nishanli)
ex: dzuã nishanlii (cu semnu)

§ nishangi (ni-shĭan-gí) sm nishangeadz (ni-shĭan-gĭádzĭ) – (unã cu nishanli)
ex: easti bun nishanli

§ nishalã (ni-shĭa-lắ) sm nishaladz (ni-shĭa-ládzĭ) – (unã cu nishanli)
ex: vãtãmã doi nishaladz