DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acats

acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amintu1

amintu1 (a-mín-tu) vb I amintai (a-min-táĭ), amintam (a-min-támŭ), amintatã (a-min-tá-tã), amintari/amintare (a-min-tá-ri) – nchirdãsescu tsiva (pãradz i altu lucru) cãndu fac unã stihimã (cãndu mi-alumtu, cãndu mi-antrec cu cariva, cãndu escu plãtit ti un lucru tsi-l fac, etc.); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu, cãzãnsescu, chindisescu, fac, aflu, scot
{ro: câştiga}
{fr: gagner}
{en: win, earn}
ex: lã si pãru cã amintarã unã vãsilii; fã Doamne, s-amintu; adz s-amintã, mãni s-amintã, tritsea dzãlili unã cãti unã; macã-i di la preftu, ghini featsish, cã nãsh li-amintã fãrã asudoari; cara s-hiu cu voi niscãntsã mesh va s-amintu (nchirdãsescu, nvets) multi; cu tsi gioni mi-amintai (nj-aflai, cãdzui tu vreari)!

§ amintat1 (a-min-tátŭ) adg amintatã (a-min-tá-tã), amintats (a-min-tátsĭ), amintati/amintate (a-min-tá-ti) – (lucru) tsi easti nchirdãsit; harea tsi u ari un tsi-ari amintatã tsiva; anchirdãsit, ãnchirdãsit, nchirdãsit, chirdãsit, cãzãnsit, chindisit, loat, scos
{ro: câştigat}
{fr: gagné}
{en: won}
ex: nãsh mãratslji lu-ashtipta s-yinã amintat (cu amintatic); paradzlji amintats di tatã-su cu asudori

§ amintari1/amintare (a-min-tá-ri) sf amintãri (a-min-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchirdãseashti tsiva; anchirdãsiri, ãnchirdãsiri, nchirdãsiri, chirdãsiri, cãzãnsiri, chindisiri, loari, scuteari
{ro: acţiunea de a câştiga; câştigare}
{fr: action de gagner}
{en: action of winning, earning}

§ amintatic (a-min-tá-ticŭ) sm fãrã pl – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi nchirdãseashti cariva; ncherdu, cheari
{ro: câştig, beneficiu}
{fr: gain, bénéfice}
{en: gain}
ex: mari amintatic easti; tora nu-ai vãrnu amintatic (tsiva tsi s-pots si nchirdãseshti); nu lj-eara di amintatic, cãt lj-eara di altã; veara aestã avum mari amintatic; am amintatic (ved hãiri, am intires) di la oaminjlj-aeshti; nvetslu-a limbãljei armãneascã easti mari amintatic trã armãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

basti/baste

basti/baste (bás-ti) fãrã pl – aduchirea tsi s-fatsi namisa di doi oaminj cari nu suntu sinfunj trã un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflã deadun cum easti lucrul dealihea; stihimã, stãhimã
{ro: pariu}
{fr: pari, gageure}
{en: bet}
ex: avem basti (stihimã) cu nãs; s-n-acãtsãm cu basti (s-bãgãm stihimã); escu acãtsat cu basti (acãtsat stihimã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eadish

eadish (ĭá-dishĭŭ) sn eadishuri (ĭá-di-shĭurĭ) –
1: unã soi di-agioc di oaminj mãri (unã soi di stihimã) iu aduchirea easti ca un tsi-lj si da un lucru tu mãnã, lipseashti s-lji dzãcã a atsilui tsi-lj lu da lucrul, zborlu “shtiu”, cã altãsoi, atsel tsi-lj da lucrul lj-dzãtsi “eadish” shi amintã stihima;
2: os, ca unã soi di furcã di la cheptul a puljlui di gãljinã; stihima, namisa di doi oaminj, tsi s-bagã cu-arupearea-a oslui; tragã
{ro: iadeş; os în formă de furcă de la pieptul păsărilor; pariul care începe cu ruperea osului}
{fr: espèce de pari dans lequel celui des deux joueurs qui reçoit un objet sans dire “shtiu = je le sais” paie un gage; fourchette de volaille; pari qui se fait avec cette fourchette}
{en: some kind of a bet among two people, in which one, when receiving an object from the other, must say “shtiu = I know”, otherwise he loses the bet; wish-bone of fowl; some kind of a bet made with the wish-bone}
ex: n-acãtsãm eadish

§ eadesh (ĭá-deshĭŭ) sn eadishuri (ĭá-di-shĭurĭ) – (unã cu eadish)
ex: n-acãtsãm eadish

§ eadets (ĭá-detsŭ) sn pl(?) – (unã cu eadish)
ex: ea, s-n-acãtsãm eadets; amintai eadetslu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncherdu

ncherdu (nchĭér-dhu) sn ncherduri (nchĭér-dhurĭ) – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi amintã (nchirdãseashti) cariva; lucrul tsi easti amintat cãndu si nchirdãseashti tsiva; amintatic
{ro: câştig, beneficiu}
{fr: gain, bénéfice}
{en: gain, profit}
ex: di la-aestu lucru nu-avui ncherdu (amintatic); a lui s-hibã, cu ncherdu! (cu tihi, cu-amintatic, cu-ambãreatsã); ncherdu sh-banã s-aibã; cu ncherdu (cu amintatic, cu tihi) s-lã hibã!

§ ancherdu (an-chĭér-dhu) sn ancherduri (an-chĭér-dhurĭ) – (unã cu ncherdu)

§ ãncherdu (ãn-chĭér-dhu) sn ãncherduri (ãn-chĭér-dhurĭ) – (unã cu ncherdu)

§ nchirdãsescu (nchir-dhã-sés-cu) vb IV nchir-dãsii (nchir-dhã-síĭ), nchirdãseam (nchir-dhã-seámŭ), nchirdãsitã (nchir-dhã-sí-tã), nchirdãsiri/nchirdãsire (nchir-dhã-sí-ri) – amintu pãradz (i altu tsiva) cãndu fac unã stihimã (mi-antrec cu cariva, cãndu suntu plãtit ti un lucru tsi-l fac, etc.); ved hãiri di-un lucru tsi-l fac; nj-neg lucrili-ambar; amintu, anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, chirdãsescu, cãzãnsescu, chindisescu, fac, aflu, scot; (fig:
1: nchirdãsescu = mi ncurun, mi ljau, mi nsor/mãrit; expr:
2: altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = altu hascã sh-altu s-cumãnicã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: câştiga, profita, beneficia}
{fr: gagner, bénéficier, profiter}
{en: win, earn, profit}
ex: va s-mi nchirdãseascã (s-mi-amintã); s-lu nchirdãseshti (s-lu lucredz cu sãnãtati) agurlu; nãs lji nchirdãsi tutiputa a frati-sui; s-nu li nchirdãseascã casili; cari aravdã nchirdãseashti; si si nchirdãseascã (s-lã njargã lucrili-ambar); si nchirdãsi (fig: si ncurunã), ma dupã un mes s-alãsã di muljari

§ nchirdãsit (nchir-dhã-sítŭ) adg nchirdãsitã (nchir-dhã-sí-tã), nchirdãsits (nchir-dhã-sítsĭ), nchirdãsiti/nchirdãsite (nchir-dhã-sí-ti) – tsi ari vidzutã hãiri (amintatic) di la un lucru tsi-l featsi (di la unã stihimã, etc.); anchirdãsit, ãnchirdãsit, chirdãsit, cãzãnsit, chindisit, scos
{ro: câştigat, profitat, beneficiat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nishani/nishane

nishani/nishane (ni-shĭá-ni) sf nishenj (ni-shĭénjĭ) – semnu cari-aspuni unã noimã maxutarcã (spitsialã);
1: semnul tsi caftsã s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva (tufechea, topa, etc.);
2: semnu (trã purtari pri cheptu) tsi s-da a omlui cari-ari aspusã giunatic tu polim;
3: cãparã (arvunã, pei, etc.), ca semnu cã doi oaminj s-aduchescu trã vindearea-acumprarea-a unui lucru;
4: arãvoanã, ca semnu cã doi tiniri s-isusescu;
5: doara tsi s-fatsi la numtã ca semnu di tinjia shi vrearea tsi-lj si poartã a gambrolui, a nveastãljei noauã shi a fumeljlor a lor;
6: semnu di mushuteatsã;
7: semnu tsi s-fatsi tu lumi shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã ma di-unã puteari dumni-dzãeascã i dyeavuleascã); thamã, thavmã, ciudii, etc.;
8: stihimã
{ro: semn distinctiv cu o anumită semnificaţie; ţintă; decoraţie; inel de logodnă; cadou de nuntă; frumuseţe; minune, miracol; etc.}
{fr: marque, signe; cible; décoration; cadeau de noces, arrhes; beauté, splendeur; merveille; excentricité; etc.}
{en: sign of special significance; target; medal; engagement ring; wedding present, down payment; beauty; miracle; etc.}
ex: bagã-lj nishani (bagã-lj semnu) ca si shtii s-cãrtiri; la agheazmo alãsãm sh-noi unã nishani (un semnu); tradzi tu nishani (tradzi tu semnu; lja semnu); nu anchili nishanea (nu-agudi semnul); lo nishani (lo semnu trã giunaticlu-aspus); tsintsi flurii nishani (cãparã); tricurã cu nishenjli (doarili di numtã); nã agiucam cu nishenj (bãgam stihimã); a hoarãljei nishani (mushuteatsã; mushatã); nishani (semnu, mushuteatsã) di featã; nã lilici, nã nishani (ciudii di mushatã tsi easti); tsi cal, tsi nishani (tsi ciudii); nveasta oacljishi, nishani (ciudii); s-nu ma ved alti nishenj (glãrinj, shicadz, huneri, etc.); va-ts dau singurã nishani (mini singurã va-ts dau un semnu-asfali); pãtsãsh, moi, mari nishani (taxirati); aoa-i nishani (lipsã, ananghi) di apã; s-featsi mari nishani (ciudii)

§ nishinlitcu (ni-shin-lít-cu) adg nishinlitcã (ni-shin-lít-cã), nishinlittsi (ni-shin-lít-tsi), nishinlittsi/nishinlittse (ni-shin-lít-tsi) – tsi s-aleadzi di altsã ca semnu (cu hãrli tsi-aspuni); tsi ahãrzeashti s-lu (s-u) dai di mãnear; aleptu
{ro: remarcabil}
{fr: remarcable}
{en: remarkable}
ex: Haida-i featã nishinlitcã (aleaptã)

§ nishinipsescu (ni-shi-nip-sés-cu) vb IV nishinipsii (ni-shi-nip-síĭ), nishinipseam (ni-shi-nip-seámŭ), nishinipsitã (ni-shi-nip-sí-tã), nishinipsiri/ni-shinipsire (ni-shi-nip-sí-ri) – ndreptu arma cãtrã un semnu (nishani) tra s-lu-agudescu; mi ndreg s-amin tsiva (unã cheatrã, tufechea, etc.) tra s-agudescu un semnu; caftu s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti; tihisescu s-agudescu semnul i scupolu tsi-am tu minti; ljau semnu; nchilescu, anchilescu, agudescu, tihisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

puntu2

puntu2 (pún-tu) sn punturi (pún-turĭ) – atsel cari la giocurli di cãrtsã (cu paradz), gioacã contra-a atsilui tsi tsãni banca cu paradz; atsel tsi bagã stihimã (paradz) la unã aroatã di-agioc dit unã hani (casino)
{ro: pont}
{fr: ponte (terme de jeu aux cartes, roulette)}
{en: punter (game of cards, roulette)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stihimã

stihimã (stí-hi-mã) sf stihimi/stihime (stí-hi-mi) shi stihinj (stí-hinjĭ) – aduchirea tsi s-fatsi namisa di doi oaminj cari nu suntu sinfunj trã un lucru (cã easti i nu easti dealihea) ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflã deadun cum easti lucrul dealihea; stãhimã, basti
{ro: pariu}
{fr: pari, gageure}
{en: bet}
ex: io mi-acats stihimã (mi bag cu basti); avem chibapi di stihimã; ai s-bãgãm stihimã (ai s-n-acãtsãm cu basti) cã gretslji va s-mãcã chiutecã

§ stãhimã (stắ-hi-mã) sf stãhimi/stãhime (stắ-hi-mi) shi stãhinj (stắ-hinjĭ) – (unã cu stihimã)
ex: haidi s-n-acãtsãm cu stãhimã!; grailu s-deadi di dauãli pãrtsã, stãhima fu ligatã shi cu giurat ãnvãrtushatã; dupã cum lã eara zborlu shi stãhima

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tragã3

tragã3 (trá-gã) sf trãdz (trắdzĭ) – os, ca unã soi di furcã di la cheptul a puljlui di gãljinã; stihima, namisa di doi oaminj, tsi s-bagã cu-arupearea-a aishtui os; eadish, eadesh, eadets
{ro: os în formă de furcă de la pieptul păsărilor; pariul care începe cu ruperea osului}
{fr: fourchette de volaille; pari qui se fait avec cette fourchette}
{en: wish-bone of fowl; some kind of a bet made with the wish-bone}
ex: s-nji dai a njia traga ca s-mi-acats eadish cu Maria

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã