DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ancunj

ancunj (an-cúnjĭŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, cãrtsã, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsãn yiu (sh-lu fac s-creascã, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu aproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; ncunj, ancunjedz, ncunjedz;
(expr:
1: lu-ancunj = dau simasii la pãrearea-a lui; lj-dau di mãnear, l-saidisescu, l-sãldisescu;
2: lj-ancunj unã = lj-dau unã pliscutã; lj-ardu unã; lj-pãlescu unã; etc.;
3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari);
4: mi-ancunj (tu fatsã) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fatsã)
{ro: aprinde, înfiripa (foc); arde fără flacăre}
{fr: allumer (feu); brûler sans flamme, faire de la fumée}
{en: ignite, kindle (fire); burn without flames}
ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) foclu; foclu ancunji (scoati fum, fãrã ca si s-veadã pirã); ancunjarã (apreasirã) cãti-unã tsigarã; soba-aestã ncunjadzã (scoati fum) cãndu bati vimtul; ancunji
(expr: si ntunicã, s-veadi ca fum) tu pãduri; nu lu-ancunji
(expr: nu-lj da di mãnear); nu lu-ancunjarã
(expr: nu-l saidisirã); lj-ancunjash unã
(expr: lj-deadish unã pliscutã); truplu-lj ancunje
(expr: s-featsi corcan); si ncunjarã
(expr: si niurarã, sã ntunicarã) muntsã sh-vãljuri; cãndu-avdzã aesti zboarã sã ncunje suratea
(expr: si ntunicã, niurã tu fatsã)

§ ancunjedz (an-cu-njĭédzŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – (unã cu ancunj)

§ ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjats (an-cu-njĭátsĭ), ancunja-ti/ancunjate (an-cu-njĭá-ti) – tsi easti-apres; tsi easti tsãnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pirã; ncunjat
{ro: aprins, înfiripat (foc); care arde fără flacăre}
{fr: (feu) allumé; brûlé sans flamme, qui fai de la fumée}
{en: ignited, kindled (fire); burned without flames}
ex: foclu eara ancunjat (apres); s-vidzurã ancunjats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anustu

anustu (á-nus-tu) adg anustã (á-nus-tã), anushtsã (á-nush-tsã), anusti/anuste (á-nus-ti) – tsi nu-ari gustu; tsi easti fãrã nustimadã; tsi ari nustimadã nibunã; tsi da greatsã; tsi fatsi omlu s-voamã; agnusos, gritsos
{ro: fad, fără gust, anost}
{fr: fade, fastidieux}
{en: insipid, tasteless, dull}
ex: om anustu (fãrã nustimadã, tsi tsã da agnos); feata easti mushatã ma anustã (fãrã gustu); carnea di buvulitsã easti anustã (cu gustu nibun, tsi tsã da greatsã); yitria tsi loai easti anustã (fãrã gustu, nj-da greatsã)

§ anusteatsã (a-nus-teá-tsã) sf anustets (a-nus-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã anustu; atsea tsi-aducheashti omlu cãndu tsiva nu-ari gustu i nustimadã; atsea tsi ari omlu tsi-lj yini s-voamã; anustii, greatsã, agnos; (fig: anusteatsã = glãrimi)
{ro: lipsă de gust, dezgust}
{fr: dégoût}
{en: disgust, distaste, dislike}

§ anustii/anustie (a-nus-tí-i) sf anustii (a-nus-tíĭ) – (unã cu anusteatsã)
ex: zburãm un stog di anustii (fig: glãrinj)

§ anustescu (a-nus-tés-cu) (mi) vb IV anustii (a-nus-tíĭ), anusteam (a-nus-teámŭ), anustitã (a-nus-tí-tã), anustiri/anustire (a-nus-tí-ri) – mi fatsi s-cher gustul i mirachea trã tsiva, trã un lucru; nj-si lja di pristi inimã; nj-adutsi ca greatsã tu inimã; nj-da greatsã; mi fatsi s-vom; anustsãscu, agnusescu, agnusedz
{ro: (se) dezgusta, anosti}
{fr: affadir, (se) dégoûter}
{en: disgust}
ex: s-anusti (lj-vinji greatsã); nji si anusti (nj-deadi greatsã) ca carnea di cal; nji s-anustirã pãreasinjli (nj-si featsirã fãrã gustu; nj-si loarã di pristi inimã); mi anustii di tini (nj-ti loash di pristi inimã, mi sãturai di tini)

§ anustit (a-nus-títŭ) adg anustitã (a-nus-tí-tã), anustits (a-nus-títsĭ), anustiti/anustite (a-nus-tí-ti) – tsi ari chirutã gustul i mirachea s-facã un lucru; tsi-lj s-ari loatã di pristi inimã; tsi-lj yini greatsã; anustsãt, agnusit, agnusat
{ro: dezgustat, anostit}
{fr: affadi, dégoûté}
{en: disgusted of, sick of}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astingu

astingu (as-tín-gu) (mi) vb III shi II astimshu (as-tím-shĭu) shi astesh (as-téshĭŭ), astindzeam (as-tin-dzeámŭ), astimtã (as-tím-tã) shi asteasã (as-teá-sã), astindziri/astindzire (as-tín-dzi-ri) shi astindzeari/astindzeare (as-tin-dzeá-ri) – fac s-nu mata ardã foclu i lucrili tsi ardu (cu arcarea di apã, cu suflarea, cu loarea-a vimtului tsi hrãneashti foclu, etc.); astãmãtseashti foclu tsi ardi lucri; (fig:
1: mi-astingu di… (durearea, mirachea, dorlu, seatea, etc. tsi u-aduchescu) = cu-atseali tsi fac (icã-nj si fac) ãnj scadi putearea, slãghescu, nj-cher mirachea di banã, etc. icã-nj si fatsi cãipi durearea (mirachea, dorlu, seatea, etc.) tsi mi plucusea; expr:
2: lu-astingu (di bãteari) = ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop;
3: nji s-astindzi cãndila (a banãljei) = mor, lji ncljid ocljilj;
4: lu-astingu (di pri fatsa-a loclui) = lu-aspargu, l-vatãm, ãl fac s-chearã, ãl cãtãstrãpsescu, ãl fac afan;
5: nji s-astindzi ugeaclu = nu-am ficior i featã sh-dupã moartea-a mea nu-armãni vãr di soea-a mea)
{ro: stinge; linişti, calma}
{fr: éteindre; apaiser; calmer}
{en: put out (fire, light, etc.); quiet, calm}
ex: tu gãlita-a dzuãljei astimsirã dumanea; foclu s-asteasi (astãmãtsi) ma dorlu nu s-astimsi (fig: nu chiru); si sh-astingã (fig: si-sh curmã) seatea; s-hibã-arãs di-un ficiuric, nu-lj s-astindzea foclu (fig: nu putea s-isihãseascã, nu-lj si dutsea foclu dit suflit, nu-lj s-agãrsha); lu-asteasim di bãteari
(expr: lj-deadim un shcop, nã bãteari bunã, lu-arupsim di bãteari); lj-asteasi (lji cãtãstrãpsi, lj-featsi afanj, lj-vãtãmã) aproapea tuts dushmanjlji; va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u mori, va u vatãnj lamnja); sh-tu xeanã n-astindzem di dor
(expr: nã easti dor multu, trãdzem di dor, slãghim, nã s-fatsi afanã mirachea di banã); lã s-astindzi numa
(expr: lã cheari numa); lj-eara, cã-lj s-astindzi casa shi cã nu-alasã hilj si-lj poartã numa; astindzi tabla
(expr: fã s-chearã, ashteardzi, tsi easti scriat pri tablã)

§ astimtu (as-tím-tu) adg astimtã (as-tím-tã), astimtsã (as-tím-tsã), astim-ti/astimte (as-tím-ti) – (foclu) tsi easti faptu s-nu mata ardã (tsi s-chiru, tsi-astãmãtsi);
(expr: (om) astimtu = (i) blãstimat, andihristu, s-lu lja neclu, etc.; (ii) gioni)
{ro: stins; liniştit, calmat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bash

bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina

§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va

§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãtãlãmã

bãtãlãmã (bã-tã-lã-mắ) sm bãtãlãmadz (bã-tã-lã-mádzĭ) – atsea tsi-armãni (armãsãturi, resturi) dupã tsi s-vindu unã (parti dit) pãrmãtii; pãtãlãmã, sãvurã, sãburã, armãsãturã, arãmãsãturã, arestu, restu
{ro: rest de mărfuri}
{fr: restes de marchandise}
{en: merchandise remnants}

§ pãtãlãmã (pã-tã-lã-mắ) sm pãtãlãmadz (pã-tã-lã-mádzĭ) – (unã cu bãtãlãmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãnjinã1

cãnjinã1 (cã-njí-nã) sf cãnjini/cãnjine (cã-njí-ni) – starea di dureari sufliteascã tsi u-ari cariva cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãreatsã, amãrãciuni, amãrami, cripari, caimo, jali, mãrazi, virin, nvirinari, nvirari, sti-nuhurii, sicleti
{ro: mâhnire, tristeţe, întristare}
{fr: affliction, chagrin, tristesse, peine}
{en: sorrow, sadness, gloom, pain}
ex: Toli gri cu mari cãnjinã (amãrami); cutslji, frãmtsã di cãnjinã (caimo); di nj-alãsã cãnjina (dorlu, durearea); tsi-nj dai ahãtã cãnjinã (amãreatsã, nvirinari)?

§ cãnjisescu (cã-nji-sés-cu) vb IV cãnjisii (cã-nji-síĭ), cãnjiseam (cã-nji-seámŭ), cãnjisitã (cã-nji-sí-tã), cãnjisiri/cãnjisire (cã-nji-sí-ri) – aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrãnedz, mãrinedz, amãrãscu, nvirinedz, nviredz, crep, nfushtedz, pãrãpunjisescu
{ro: amărî, mâhni, întrista, îndurera}
{fr: s’affliger, s’attrister, se chagriner}
{en: sadden, grieve, distress}
ex: s-mindui cã, poati, cãnjisescu (lã chicã greu, pãrãpunjisescu) ficiorlji; iu ncãnea shi iu cãnjisea (s-amãra); mama-lj cripa shi cãnjisea; nã dzuã, cum cãnjisea (trãdzea caimolu) singurã

§ cãnjisit (cã-nji-sítŭ) adg cãnjisitã (cã-nji-sí-tã), cãnjisits (cã-nji-sítsĭ), cãnjisiti/cãnjisite (cã-nji-sí-ti) – tsi aducheashti unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi-lj s-ari lãitã inima; lãit tu hicati; mãrãnat, mãrinat, amãrãt, nvirinat, nvirat, cripat, nfushtat, pãrãpunjisit
{ro: amărât, mâhnit, întristat, îndurerat}
{fr: affligé, attristé, atterré, triste, désolé}
{en: saddened, sad, grieved, distressed}
ex: un suflit cãnjisit (mãrinat, nvirinat); nu chica sãndzi, ahãt cãnjisit (cu caimo) eara; nji scriash cãnjisiti (nvirinati, duriroasi) zboarã

§ cãnjisiri/cãnjisire (cã-nji-sí-ri) sf cãnjisiri (cã-nji-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); mãrãnari, mãrinari, amãrãri, nvirinari, nvirari, cripari, nfushtari, pãrãpunjisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunachi1/cunache

cunachi1/cunache (cu-ná-chi) sf cunãchi (cu-nắchĭ) – chin-druirea tsi u fatsi cariva dupã-unã cali lungã (tra s-dizvurseascã, s-mãcã shi s-doarmã); loclu iu chindrueashti cariva, di-aradã, dupã-unã dzuã di cali; shidearea tsi u fatsi tu-un loc (casã, hani, etc.), trã unã dzuã i ma multi, omlu tsi fatsi unã cali lungã; calea tsi u fatsi un om tu-unã dzuã; casa tsi u lja cu nichi cariva, iu va poatã si sta trã putsãn chiro
{ro: popas, locul unde se face popasul; drumul parcurs într-o zi}
{fr: lieu où l’on descend pendant le voyage, halte, étape; station; distance qu’on parcours un jour}
{en: place where someone stops to rest during a journey, eat and sleep; station, stop, halt; distance travelled during a day}
ex: mulili arujirã trã cunachi (tra s-chindrueascã); tutã lumea-i tu cunachi; lu-am cu mini ãn cunachi (shadi cu mini aoa iu chindru-im); iu sã s-ducã cunachi? (iu si sta dupã tsi-astãmãtseashti di cali?); la nã moashi trã cunachi (tra s-shadã s-doarmã), arbineslu yini seara; arucã sãnãtoasã cunachi tu plãtãri; mãni-avem cunachi lungã (cali lungã pãnã s-chindruim seara); cunachea va s-u-agiungã (va s-agiungã tu loclu iu u-avea tu minti s-chindrueascã); toamna, cunãchili (cãljurli) a armãnjlor suntu ma greali, dzuã njicã, neguri, ploiuri, lãschi; featsim cunachea (chindruim tu-un loc) ningã pãduri; featsim cunachi (astãmãtsim tra s-durnjim) nã searã Plevna; iu ai cunachea tini? (iu stai tini cu casa?); tora trã tora am cunachea la hani (stau la hani); cari ãnchiseashti dimneatsa, cãt peanarga s-imnã, cunachea va s-u-agiungã

§ cunacci (cu-nac-cí) sm, sf, adg cunaccioanji/cunaccioanje (cu-nac-cĭŭá-nji), cunacceadz (cu-nac-cĭádzĭ), cunaccioanji/cu-naccioanje (cu-nac-cĭŭá-nji) – nicuchirlu-a casãljei (a hanãljei) iu fatsi cunachi cariva
{ro: gazda locului unde se face un popas}
{fr: hôte (hôtesse) de la station où on fait une halte}
{en: host (hostess) of the station where someone stops during a journey}

§ cunacciu (cu-nac-cíŭ) sm, sf, adg cunaccii/cunaccie (cu-nac-cí-i), cunaccii (cu-nac-cíĭ), cunaccii (cu-nac-cíĭ) – (unã cu cunacci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã