DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

coada-a

coada-a calui (coá-da-cá-lui) sf codzli-a calui (códz-lea-cá-lui) – plantã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu
{ro: coada calului}
{fr: prêle des champs}
{en: field horsetail}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sterpu

sterpu (stér-pu) sm, sf, adg stearpã (steár-pã), sterchi (stér-chi), stearpi/stearpe (steár-pi) – muljari (oai, pravdã, prici, etc.) tsi nu-ari i nu poati s-facã njits; oai tsi nu-ari fitatã vãrnãoarã; marmarã;
(expr: loc sterpu = loc tsi nu poati s-da multã (icã s-da vãrnã) biricheti)
{ro: sterp, (oaie) stearpă}
{fr: sterile, bréhaigne}
{en: sterile, barren}
ex: easti stearpã sh-nu fatsi ficiori; alãsash doi anj ahãt loc sterpu
(expr: fãrã s-creshti tsiva); tritsea pri-aclo un stirpar cu stearpili (oili tsi nu pot s-facã njelj); amirãroanja eara stearpã (nu putea s-facã njits), nu-aminta fumealji; shi-l tsãnu priningã stearpi, tr-agiutor

§ stirpar (stir-párŭ) sm stirpari (stir-párĭ) – picurar di oi stearpi
{ro: cioban de oi sterpe}
{fr: berger qui fait paître les brebis bréhaignes}
{en: shepherd for the sterile sheep}
ex: tritsea pri-aclo un stirpar (picurar di oi stearpi) cu stearpili; stirparlu li pashti ghini

§ stirpeatsã (stir-peá-tsã) sf stirpets (stir-péts) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru (hiintsã, loc) s-hibã sterpu
{ro: sterilitate}
{fr: sterilité}
{en: sterility}
ex: stirpeatsa nu ari yitrii

§ stirpuret (stir-pu-rétŭ) sn stirpureturi (stir-pu-ré-turĭ) – multimi (buluchi) di stearpi (oi i cãpri)
{ro: turmă de oi sau capre sterpe}
{fr: troupeau ou nombre de brebis ou chèvres bréhaignes}
{en: flock of sterile sheep}
ex: noi avem mash stirpuret

§ stirpuriu (stir-pu-ríŭ) sn stirpuriuri (stir-pu-rí-urĭ) – (unã cu stirpuret)
ex: pashti mash stirpuriulu

§ stirpuescu (stir-pu-ĭés-cu) vb IV stirpuii (stir-pu-íĭ), stirpueam (stir-pu-ĭámŭ), stirpuitã (stir-pu-í-tã), stirpuiri/stirpuire (stir-pu-í-ri) – u fac oaea (pravda, muljarea, etc.) s-hibã stearpã; stirpescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn