DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gustu1

gustu1 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu (cu limba) cãndu bagã tsiva n gurã (cã easti dultsi, nsãrat, acru, etc.); nustimadã, lizeti
{ro: gust}
{fr: goût}
{en: taste}
ex: s-veadã tsi gustu (nustimadã) ari inima di stihiu; nitsi gustul nu-lj cunushteam; mãcari fãrã sari, gustu (nustimadã) nu-ari

§ gustu2 (gús-tu) vb I gustai (gus-táĭ), gustam (gus-támŭ), gustatã (gus-tá-tã), gustari/gustare (gus-tá-ri) – bag ãn gurã niheamã mãcari (i ndauã chicuti di biuturã) tra s-aduchescu tsi nustimadã ari; ngustu, angustu, ngustedz; (fig: gustu = mãc (ma multu trã tahina) tra sã-nj treacã foamea)
{ro: gusta}
{fr: goûter}
{en: taste}
ex: cãndu gustã mayirlu… fãrmac!; tsi si-lj dãm? tsi s-gustãm?; gustai sh-mini di ghelili-a lor; cara vinjish, stãi s-gustãm (fig: s-mãcãm) doilji

§ gustat (gus-tátŭ) adg gustatã (gus-tá-tã), gustats (gus-tátsĭ), gusta-ti/gustate (gus-tá-ti) – (mãcarea i biutura) tsi fu bãgatã n gurã di-lj s-ari aflatã gustul; ngustat, angustat
{ro: gustat}
{fr: goûté}
{en: tasted}

§ gustari/gustare (gus-tá-ri) sf gustãri (gus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gustã tsiva (mãcari i biuturã); (fig: gustari = mãcarea (ma multu tahina) tsi u fatsi cariva tra s-lji treacã foamea; prãndzu, tsinã, mirindi); ngustari, angustari
{ro: acţiunea de a gusta; gustare}
{fr: action de goûter; dejeuner}
{en: action of tasting; breakfast}
ex: lu-avum cu noi ti gustari (fig: measa di tahina)

§ gustu3 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari s-aflã omlu; cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi chefea; buni, cheifã, chefi;
(expr:
1: nj-mutrescu gustul = fac cum voi mini, cum ãnj va chefea;
2: om cu gustu = gustos, om nustimac, tsi fatsi muabeti bunã, tsi fatsi shicadz, etc.)
{ro: bună dispoziţie, chef, plăcere}
{fr: bonne disposition, bonne humeur, plaisir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stau

stau (stáŭ) vb I shi II stãtui (stã-túĭ), stam (stámŭ) shi stãteam (stã-teámŭ), statã (stá-tã) shi stãtutã (stã-tú-tã), stari/stare (stá-ri) shi stãteari/stãteare (stã-teá-ri) –
1: shed pri tsiva (mpadi, mprostu, etc.); escu, hiu, mi aflu;
2: astãmãtsescu di imnari; nu mi min dip di cum escu tora; shed tu-un loc, mi curdusescu, mi-ashternu;
3: bãnedz tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); shed cu casa; bãnedz, cãtichisescu;
(expr: stai ma nclo = mutrea-ts lucrul)
{ro: sta, (se) opri, locui}
{fr: rester; s’arrêter; habiter}
{en: stay; stop; reside, live at}
ex: u discusu feata sh-aflã cum stãtea (eara, s-afla) lucrul; shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; si stãteari (shideari) s-misuri peturli; stãnda s-ti mindueshti; si stãteari (astãmãtsiri) limba-a cãntariljei; earba stãtu (astãmãtsi) ta s-creascã; vimtu stãtu (astãmãtsi) ta s-batã; noi stãm (bãnãm) Sãrunã; vãrã nu-lj dzãtsea sã sta ma nclo
(expr: nu-lj dãdea vãr di mãnar, si-lj dzãcã tra si-sh mutreascã huzmetea)

§ stãtut1 (stã-tútŭ) adg stãtutã (stã-tú-tã), stãtuts (stã-tútsĭ), stãtuti/stãtute (stã-tú-ti) –
1: tsi shadi pi tsiva (mpadi, mprostu, tu-un loc, etc.); shidzut, curdusit, ashtirnut;
2: tsi tsãni (sta) multu chiro tu starea tu cari s-aflã; shidzut, tsãnut, dãnisit, dinãsit;
3: tsi sta (bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); bãnat, cãtichisit;
4: avursit, apustusit, curmat, armas
{ro: stătut, oprit, locuit; obosit}
{fr: resté, arrêté, habité; las, fatigué}
{en: stayed, stopped, resided; tired}
ex: calu easti stãtut (avursit)

§ stat1 (státŭ) adg statã (stá-tã), stats (státsĭ), stati/state – (unã cu stãtut1)

§ stari1/stare (stá-ri) sf stãri (stắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta; bãnari tu-un loc; stãteari, shideari, astãmãtsiri, cãtichisiri
{ro: acţiunea de a sta, de a (se) opri, de a locui; stare, oprire, locuire}
{fr: action de rester; de s’arrêter; d’habiter}
{en: action of staying; of stopping; of residing, of living at}
ex: nu eara trã stari (trã shideari, tr-astãmãtsiri, bãnari tu casã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn