|
|
staneu
staneu (sta-néŭ) – zbor cari, tu dictsiunarlu-a nostru, nu easti scriat singur; lu-aflãm tu zborlu di pristaneu (= di primansus)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãbashã
bashã (bá-shã) sf pl(?) – tsi easti di primansus, dipistaneu, diprisuprã, parapanish
{ro: prea mult, de prisos}
{fr: superflu, excédent, surplus}
{en: superfluous, surplus}
biricheti1/birichete
biricheti1/birichete (bi-ri-chĭé-ti) sf birichets (bi-ri-chĭétsĭ) –
1: numã tsi s-da a yiptului dit agru (a zãrzãvãtslor dit grãdinã, a poamilor di pri ponj, etc.), tsi easti criscut sh-adunat di om dupã tsi s-fatsi;
2: lucru (yiptu) tsi s-featsi ma multu (ma mari) ca di-aradã; numir mari di lucri (grãni); lucru tsi easti bolcu (multu, cãt s-vrei, di pistaneu); bulãchi, bulunchi, artirizmã; (fig: biricheti = (i) grãn, (ii) pãni)
{ro: rod; berechet, abundenţă (de cereale)}
{fr: récolte; abondance (en céréales)}
{en: harvest, crop; abundance (in cereals)}
ex: biricheti di (multu, bolcu) grãn; estan easti biricheti (s-featsi multu yiptu); cãlcã tu casa-a noastrã cu cicior bun, cu nãsã nã intrã birichetea (avearea); criscu, s-featsi mari birichetea (fig: grãnlu); nu calcã birichetea (fig: pãnea)
§ biricheti2/birichete (bi-ri-chĭé-ti) adv – tsi easti bolcu, multu
{ro: cu abundenţă}
{fr: abondamment}
{en: abundantly}
ex: avem ahtãri ciuvanji biricheti (multi, cãti s-vrei)
§ birichetliu (bi-ri-chĭet-líŭ) adg birichetlii/birichetlie (bi-ri-chĭet-lí-i), birichetlii (bi-ri-chĭet-líĭ), birichetlii (bi-ri-chĭet-líĭ) – tsi-adutsi biricheti
{ro: care aduce abundenţă}
{fr: qui apporte abondance}
{en: that brings abundance}
ex: ploaea di-aeri easti birichitlii; pãnea di casã easti birichitlii
bolcu
bolcu (ból-cu) adg bolcã (ból-cã), boltsi (ból-tsi), boltsi/boltse (ból-tsi) – tsi easti multu (mari), biricheti, cãtu-s-vrei, di primansus, etc.; bolic
{ro: abundent, în abundenţă}
{fr: abondant, en abondance}
{en: abondant}
ex: s-coatsi bolcã (multã, cãtã s-vrei) aua; vor s-aibã oarã bolcã (multã, cãt lã lipseashti); grãnili suntu boltsi (biricheti, bulãchi)
§ bolic (bó-licŭ) adg bolicã (bó-li-cã), bolits (bó-litsĭ), bolitsi/bolitse (bó-li-tsi) – (unã cu bolcu)
ex: vilendzã bunã sh-bolicã (mari, cãtã s-vrei)
§ bunluchi/bunluche (bun-lú-chi) sf bunluchi (bun-lúchĭ) – lucru tsi easti ma multu (ma mari) ca di-aradã (yiptu); numir mari di lucri (grãni); lucru tsi easti bolcu (multu, cãt s-vrei, di pistaneu, di primansus); bulãchi, biricheti, artirizmã
{ro: berechet, abundenţă}
{fr: abondance}
{en: abundance}
ex: easti bunluchi (bãluchi, biricheti) di grãn
§ bulãchi/bulãche (bu-lắ-chi) sf bulãchi (bu-lắchĭ) – (unã cu bunluchi)
chihtrã
chihtrã (chíh-trã) adg invar – zbor tsi aspuni cã numirlu di lucri easti mari; tsi suntu bolcã; tsi s-aflã dipistaneu; tsi easti di primansus; multu, baea, malã di
{ro: mult, abundenţă de}
{fr: beaucoup de, abondance de}
{en: much, plenty of, very}
ex: chihtrã (multsã, mal di) peri ari
di-pistaneu
di-pistaneu (di-pis-ta-néŭ) adv – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz pistaneu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdipristaneu
dipristaneu (di-pris-ta-néŭ) adv – vedz tu pristaneu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pristaneudiprisuprã
diprisuprã (di-pri-sú-prã) adv – dipristaneu, di primansus, parapanish, bashã,
{ro: prea mult, de prisos}
{fr: par dessus (le marché), en plus, superflu, surplus}
{en: superfluous, surplus}
ex: aleadzi diprisuprã (di primansus); lucru diprisuprã (di primansus)
nsus
nsus (nsúsŭ) adv – (loc) tsi easti ma-analtu di-un altu; partea ma-analtã a unui lucru; prisuprã (disuprã) di-un lucru; (loc) tsi nu easti ahãntu nghios; cãtrã la munti; ãnsus, sus
{ro: sus, în sus}
{fr: en haut; dessus, en plus}
{en: high up, above, on top}
ex: alãgarã nsus, ãnghios; mutrea nsus, mutrea nghios; el easti ma nsus di noi; am niscãnti di pri ma nsus (am ndauã ma multi di cãt am ananghi; tu scriarea-a noastrã: primansus); mi dush nsus; alinã-ti s-puteari ma nsus
§ ãnsus (ãn-súsŭ) adv – (unã cu nsus)
§ sus (súsŭ) adv – (unã cu nsus)
ex: sus tu munts, nu-armasi neauã; susu-nã (nsus-nã) narea; du-ti sus, la munti; sus, nicã niheamã
§ sushan (su-shĭánŭ) adg sushanã (su-shĭá-nã), sushanj (su-shĭánjĭ), sushani/sushane (su-shĭá-ni) – (om) cari bãneadzã tu partea di nsus (ma-anãltsatã) a hoarãljei
{ro: susan}
{fr: qui habite la partie supérieure d’un village}
{en: who lives in the higher part of the village}
§ primansus (pri-man-súsŭ) adv – (di-aradã cu zborlu “di” nãinti) ma multu dicãt easti ananghi; mansus, dipistaneu, diprisuprã, parapanish, bashã
{ro: prea mult, de prisos}
{fr: superflu, surplus, abondamment, inutile}
{en: super-fluous, surplus, useless}
ex: nã deadi Dumnidzã pradz di pri-mansus (ma multu dicãt avem ananghi); nj-deadi di primansus (dipistaneu); sh-umplu sh-doauã fusi di primansus di cum lj-avea dzãsã soacrã-sa; lucrul ãl featsi di primansus sh-cã umplu ninga doauã fusi; nu-am vãrã plãngu di tini, cã-nj lucrash cu trup sh-cu suflit di primansus ninga; tu amirãrilja-a lui bãneadzã un om di primansus, cã tsi bun avea lumea di nãs?; va lj-u plãteascã di primansus
§ mansus (man-súsŭ) adv – [di-aradã, cu altã noimã ca di scriarea “ma nsus”, cãndu ari noima di “primansus”, tsi nu easti aprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu primansus)
ex: mãncã di mansus (di primansus); bile-nj deadi mansus (un bile di primansus)
parapanish
parapanish (pa-ra-pa-níshĭŭ) adg parapanishi/parapanishe (pa-ra-pa-ní-shi), parapanish (pa-ra-pa-níshĭ), parapanishi/parapanishe (pa-ra-pa-ní-shi) – ma multu ca di-atsea tsi ari ananghi omlu; ma multu ca di-aradã; dipistaneu, (di) primansus, diprisuprã, bashã
{ro: prea mult, de prisos, în plus}
{fr: superflu, surplus}
{en: superfluous, surplus}
pistaneu
pistaneu (pis-ta-néŭ) adv – vedz tu pristaneu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pristaneu