DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cirlac

cirlac (cir-lácŭ) sm cirlats (cir-látsĭ) – cãrbuni tsi ardi fãrã pirã (shi scoati, poati, niheamã fum); cumatã di lemnu tsi ardi ninga; tãciuni, tucini, jar, stãcãn
{ro: tăciune arzând}
{fr: fumeron, tison}
{en: burning coal, burning wood; embers}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jar

jar (jĭá-rŭ) sm jari (jĭárĭ) – lemnul (cãrbunili) cãndu ardi fãrã pirã, easti tut arosh shi da multã cãldurã; cãrbuni-apres, tãciuni, tucini, stãcãn, cirlac; (fig:
1: jar = foc; expr:
2: jar acupirit = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã; cãrbuni nvilit;
3: un jar di fumealji = multã fumealji, crimã di njits, jurdunã di cilimeanj;
4: escu ca jarlu = ardu ca foclu;
5: escu (stau ca) pi jar = mizi pot s-ashteptu ta si s-facã un lucru (s-fug); nu mi tsãni loclu; stau ca pi schinj;
6: calcu ca pi jar = fac un lucru cu multu-angãtan; imnu cu multã cãshtigã)
{ro: jar, jeratic}
{fr: charbon ardent}
{en: hot coals}
ex: nu ari jar (cãrbunj) tra s-frigã njelu; sh-alasã vatra fãrã jar; canda calcu pi jari apresh
(expr: l-fac un lucru cu multã cãshtigã); aveaglj-ti di jar acupirit
(expr: om ipucrit, ascumtu); avea casã mari sh-un jar di fumealji
(expr: fumealji multã); adu un jar (fig: un foc); escu pi jar
(expr: mizi pot s-ashteptu) pãnã-nj yini nã carti

§ njiredz (nji-rédzŭ) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – [zborlu, deadun cu dirivatili-a lui di ma nghios: “njirai, njiram, njiratã, njirari, etc.”, easti unã exceptsii iu “nj” s-avdi cu dauã bots ahoryea “n” shi “j”; nu s-avdi ca unã singurã boatsi, cum s-avdi, bunãoarã, “nj”-lu dit zborlu “njel”] – ardu sh-mi fac jar
{ro: deveni jeratic}
{fr: (se) transformer en charbon ardent}
{en: become hot coals}
ex: pãnã si njireadzã crãciunjlji

§ njirat3 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njirati/njirate (nji-rá-ti) – (lemnul, cãrbunili, etc.) tsi s-ari faptã jar
{ro: devenit jeratic}
{fr: transformé en charbon ardent}
{en: that became hot coals}

§ njirari3/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si njireadzã (lemnu, cãrbuni, etc. s-fatsi jar)
{ro: acţiunea de a deveni jeratic}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãciuni1/tãciune

tãciuni1/tãciune (tã-cĭú-ni) sm tãciunj (tã-cĭúnjĭ) –
1: cãrbuni tsi ardi fãrã pirã; cumatã di lemnu tsi ardi ninga; tucini, cituni, jar, stãcãn, cirlac; (fig:
1: tãciuni = lãngoari di grãni iu unã soi di ciupernicã mãcã frãndzã shi lãludz tra s-alasã tu loclu a lor unã soi di pulbiri lai tsi sh-u-adutsi cu tãciunili faptu cãrbuni; expr:
2: tãciuni anvãlit = om ipucrit, ascumtu, tsi dzãtsi altutsiva dicãt atseali tsi ari tu minti;
3: anvãli tãciunili = fudzi)
{ro: tăciune}
{fr: tison; charbouille}
{en: piece of burning wood; embers; blight}
ex: mintindalui jarlu cu un tãciuni (lemnu tsi nu-ardi tu-un capit); astimshu tãciunjlji tra s-nu ncuneadzã; easti tãciuni neastimtu (cãrbuni apres, jar)

§ tucini/tucine (tu-cí-ni) sm tucinj (tu-cínjĭ) – (unã cu tãciuni1)
ex: un pondu di-arap, lai ca tucinili; lja tucinjlji aeshti shi du-ti di-lj bagã tu foc; sh-turnã caplu cãtrã iu avea tucinjlji; el easti tucini anvãlit
(expr: ipucrit)

§ cituni/citune (ci-tú-ni) sf citunj (ci-túnjĭ) – (unã cu tãciuni1)

§ stãcãn (stã-cắn) sm stãcãnj (stã-cắnjĭ) – (unã cu tãciuni1)

§ ntãciun (ntã-cĭúnŭ) (mi) vb IV ntãciunai (ntã-cĭu-náĭ), ntãciunam (ntã-cĭu-námŭ), ntãciunatã (ntã-cĭu-ná-tã), ntãciunari/ntãciunare (ntã-cĭu-ná-ri) – l-fac tãciuni un lucru, cu ardearea sh-afumarea-a lui; ardu un lemnu (casã, etc.); l-fac lai cu afumarea i ardearea; u-afum carnea (pãstrãmãlu) tra s-u am bunã ti mãcari ma nclo (earna)
{ro: arde, înnegri, afuma}
{fr: brûler, noircir, enfumer}
{en: burn, darken, smoke}
ex: lji sã ntãciunã (lji s-arsi) casa; si ntãciunã (s-afumã, lãescu) leamnili sh-nu ardu; si ntãciunã (s-afumã) pãstrãmãlu

§ ntãciunat (ntã-cĭu-nátŭ) adg ntãciunatã (ntã-cĭu-ná-tã), ntãciunats (ntã-cĭu-nátsĭ), ntãciunati/ntãciunate (ntã-cĭu-ná-ti) – tsi easti arsu (afumat, lãit)
{ro: ars, înnegrit, afumat}
{fr: brûlé, noirci, enfumé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn