DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciuciur

ciuciur (cĭú-cĭurŭ) vb I ciuciurai (cĭu-cĭu-ráĭ), ciuciuram (cĭu-cĭu-rámŭ), ciuciuratã (cĭu-cĭu-rá-tã), ciuciurari/ciuciurare (cĭu-cĭu-rá-ri) – zburãscu (asun) multu peanarga, cu-unã boatsi apusã; zburãscu peanarga la ureaclja-a unui tra nu-avdã altsã tsi-lj dzãsh; ea ciuciurã-lj tini tu ureaclji aisti ndauã zboarã; (apa, izvurlu, etc.) fatsi un vrondu surdu, cãteanjor shi peanarga; ciuciuredz, nciuciur, aburedz, shushur, shushuredz, shurshuredz, shupir, shupiredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, pushpur, pushpuredz, pãshpuredz, pishpuredz;
(expr: nã ciuciurãm = nã urnipsim)
{ro: şopti}
{fr: parler bas à l’oreille, chuchoter, murmurer}
{en: whisper}
ex: nu shtiu tsi sh-ciuciurarã (tsi shi zburãrã peanarga la ureaclji); un vimt di searã ciuciurã prit frãndzã; avdzã tsi-sh ciuciurarã shi lã dzãsi a fratslor la ureaclji; ãlj ciuciurã hiljlu la ureaclji; ãlj ciuciurã ascumtishalui; nj-ciuciurã zboarã dultsi tu ureclji

§ ciuciuredz (cĭu-cĭu-rédzŭ) vb I ciuciurai (cĭu-cĭu-ráĭ), ciuciuram (cĭu-cĭu-rámŭ), ciuciuratã (cĭu-cĭu-rá-tã), ciuciurari/ciuciurare (cĭu-cĭu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)

§ ciuciurat (cĭu-ciu-rátŭ) adg ciuciuratã (cĭu-ciu-rá-tã), ciuciurats (cĭu-ciu-rátsĭ), ciuciurati/ciuciurate (cĭu-ciu-rá-ti) – zburãt (asunat) peanarga; ciuciurat, nciuciurat, aburat, shushurat, shurshurat, shupirat, shuptirat, shupturat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat
{ro: şoptit}
{fr: parlé bas à l’oreille, chuchoté}
{en: whispered}

§ ciuciurari/ciuciurare (cĭu-ciu-rá-ri) sf ciuciurãri (cĭu-ciu-rắrĭ) – zburãri (asunari) multu peanarga; ciuciurari, nciuciurari, aburari, shushurari, shurshurari, shupirari, shuptirari, shupturari, push-purari, pãshpurari, pishpurari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire}
{fr: action de chuchoter, chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering}

§ ciuciurãturã (cĭu-cĭu-rã-tú-rã) sf ciuciurãturi (cĭu-cĭu-rã-túrĭ) – zborlu peanarga tsi s-avdi cãndu omlu ciuciureadzã; pushpurami, pãshpurami, pishpurami, shurshur, pushpurari, pãshpurari, pishpurari
{ro: şoaptă}
{fr: chuchotement, murmure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paraspur

paraspur (pa-rás-purŭ) adg paraspurã (pa-rás-pu-rã), paraspuri (pa-rás-purĭ), paraspuri/paraspure (pa-rás-pu-ri) – (om) tsi easti di-aradã, ca tuts alantsã; (om) tsi easti di scarã (ugeachi) ma dipusã; chino
{ro: om de rând, om ordinar, om comun}
{fr: homme ordinaire, homme commun}
{en: ordinary man, common man}
ex: muljerli paraspuri li poartã aisti totna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sprunã

sprunã (sprú-nã) sf spruni/sprune – cinushi caldã amisticatã multi ori cu jar neastes ninga; spurnã, spuzã, cinushi, jar;
(expr:
1: ti voi ca spruna n sin = nu ti voi dip;
2: nã sprunã di; ca spruna shi arina, cãt tradzi spruna = multi, multsã, multã lumi; cãt trag stealili)
{ro: spuză}
{fr: cendre chaude, braise}
{en: warm ashes, cinders, embers}
ex: mi arshu di sprunã; drats ca spruna shi arina
(expr: multu di multsã, cãti gãrnutsã di-arinã shi sprunã suntu pri loc); carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo

§ spurnã (spúr-nã) sf spurni/spurne (spúr-ni) – (unã cu sprunã)
ex: cã-i tu spurnã (tu cinushi caldã cu jar apres) friptu

§ spurã (spú-rã) sf spuri/spure (spú-ri) – (unã cu sprunã)
ex: lu copshu pi spurã (sprunã); dupã furtuna atsea aflãm pi padi nã spurã di
(expr: multi) poami

§ spuzã1 (spú-zã) sf spuzi/spuze (spú-zi) – (unã cu sprunã)
ex: cãndu-nj bag mãna tu spuzã (cinushi), Shunda u acats di buzã (angucitoari: turta); spuzã (cinushi caldã) di cãrbunj

§ sprunami/spruname (sprú-na-mi) sf fãrã pl – multã (multimi di) sprunã tsi s-aflã adunatã tu-un loc
{ro: multă spuză}
{fr: quan-tité de cendre chaude, de braise}
{en: quantity of warm ashes, of cinders, of embers}

§ sprunedz (spru-nédzŭ) vb I sprunai (spru-náĭ), sprunam (spru-námŭ), sprunatã (spru-ná-tã), spruna-ri/sprunare (spru-ná-ri) – acoapir cu sprunã; coc tsiva tu sprunã (di-aradã cu acupirirea cu cinushi caldã shi jar apres)
{ro: acoperi cu spuză}
{fr: couvrir de cendre chaude mêlée de braise; cuire sous la braise}
{en: cover with warm ashes and cinders; cook under embers}
ex: sprunã turta

§ sprunat (spru-nátŭ) adg sprunatã (spru-ná-tã), sprunats (spru-nátsĭ), sprunati/sprunate (spru-ná-ti) – tsi easti acupirit cu sprunã; tsi easti coptu tu sprunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn