DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arinã

arinã (a-rí-nã) sf arinj (a-rínjĭ) shi arinuri (a-rí-nurĭ) – cheatrã chisatã (di apã sh-vimtu), faptã ca sãrmi (ca sarea) sh-adunatã la mardzinea di-arãuri, lacuri i amãri;
(expr:
1: cãt tradzi (frãndza sh-)arina; ca spruna sh-ca arina = multi, cãt vedz cu ocljilj; lumi multã;
2: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, tsi nu-lj si ndreg trã fãtseari)
{ro: nisip}
{fr: sable}
{en: sand}
ex: apa treatsi, arina armãni; arina a amariljei; cu-unã mãnatã di arinã arcatã, s-astupã avlachilu; nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani; cupii di oi, cãt tradzi arina
(expr: multi); suntu carishti cãts drats, ca spruna sh-ca arina
(expr: ahãntu multsã suntu)

§ arinos (a-ri-nósŭ) adg arinoasã (a-ri-nŭá-sã), arinosh (a-ri-nóshĭ), arinoa-si/arinoase (a-ri-nŭá-si) – cari easti-adrat di-arinã; cari easti mplin di-arinã; cari easti-acupirit di-arinã; cari ari arinã; etc.
{ro: nisipos}
{fr: sablonneux}
{en: sandy}
ex: casa easti adratã pri loc arinos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carcandzal

carcandzal (car-cán-dzalŭ) sm carcandzalj (car-cán-dzaljĭ) –
1: un drac cari, dupã pistipsirli-a laolui, s-aspuni noptsãli di dupã Crãciun pãnã tu dzua di Buboati (Bubuteadzã, Pãtigiuni); car-calandzu, caracandzu, calacandzu, drac, darac, demun, dyeavul, sãtãnã, shaitan, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.;
2: unã soi di vombir dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj;
(expr: ca carcandzal (draclu) si nhidzi = s-dutsi prit tuti locurli, s-ameasticã tu tuti lucrili)
{ro: diavol care, după credinţa populară coboară pe pământ nopţile dintre Crăciun şi Bobotează; vampir}
{fr: diable qui, d’après la croyance populaire, séjourne sur la terre à partir de Noël jusqu’á l’Epiphanie; sorte de vampir ou de loup-garou}
{en: devil who spends on earth the nights between Christmas and Epiphany; vampire}
ex: daratslji di carcandzalj!; lj-talji calea un carcandzal (vombir) di darac; eara patrudzãtsiun di carcandzalj, di furi; tuts dratslji sh-carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo

§ carcalandzu (car-cá-lan-dzu) sm carcalandzã (car-cá-lan-dzã) – (unã cu carcandzal)

§ caracandzu (ca-ra-cán-dzu) sm caracandzã (ca-ra-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)

§ calacandzu (ca-la-cán-dzu) sm calacandzã (ca-la-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gortsu1

gortsu1 (gór-tsu) sm gortsã (gór-tsã) – pom criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; gurnits, per (pomlu), dushcu, curcush, caicushcu;
(expr: la gortsul alãvdat (avdzãt), nu ti du cu saclu mari; iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: la gortsul avdzãt, s-nu ti duts cu saclu mari; gortsãlj tsi avem noi suntu tuts shurtits

§ gortsu2 (gór-tsu) sn gortsã (gór-tsã) – yimisha faptã di pomlu gortsu, tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; gurnitsã, per (yimisha), pearã, plisadã, caicushcã, curcushi; (fig:
1: gortsã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, pundzã; expr:
2: (isãchili suntu) gortsã misurati = isãchili suntu curati, ndreapti;
3: gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cadã = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi; pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã)
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: deadi di-un gortsu (pomlu gortsu) uscat tsi nu fãtsea gortsã (yimishili gortsã, peari, curcushi); tru gãrdina-a noastrã avem tuti turliili di gortsã (ponjlji icã yimishili gortsã); gortsãli atseali bunili li mãcã portsilj; gortsul coada nãpoi u ari

§ gurnits1 (gur-nítsŭ) sm gurnits (gur-nítsĭ) – (unã cu gortsu1)

§ gurnits2 (gur-nítsŭ) sn gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu gortsu2)
ex: gurnitslu (yimisha) sum gurnits (pomlu) cadi

§ agrugortsu1 (a-ghru-gór-tsu) sm agrugortsã (a-ghru-gór-tsã) (scriat shi agru-gortsu1) – (pomlu) gortsu tsi creashti agru tu pãduri, cu boi di mesi, cu lumãchi subtsãri sh-mintiti, frãndzã njits sh-piroasi, cu fructi ca gortsã njits sh-acri; gurits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sprunã

sprunã (sprú-nã) sf spruni/sprune – cinushi caldã amisticatã multi ori cu jar neastes ninga; spurnã, spuzã, cinushi, jar;
(expr:
1: ti voi ca spruna n sin = nu ti voi dip;
2: nã sprunã di; ca spruna shi arina, cãt tradzi spruna = multi, multsã, multã lumi; cãt trag stealili)
{ro: spuză}
{fr: cendre chaude, braise}
{en: warm ashes, cinders, embers}
ex: mi arshu di sprunã; drats ca spruna shi arina
(expr: multu di multsã, cãti gãrnutsã di-arinã shi sprunã suntu pri loc); carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo

§ spurnã (spúr-nã) sf spurni/spurne (spúr-ni) – (unã cu sprunã)
ex: cã-i tu spurnã (tu cinushi caldã cu jar apres) friptu

§ spurã (spú-rã) sf spuri/spure (spú-ri) – (unã cu sprunã)
ex: lu copshu pi spurã (sprunã); dupã furtuna atsea aflãm pi padi nã spurã di
(expr: multi) poami

§ spuzã1 (spú-zã) sf spuzi/spuze (spú-zi) – (unã cu sprunã)
ex: cãndu-nj bag mãna tu spuzã (cinushi), Shunda u acats di buzã (angucitoari: turta); spuzã (cinushi caldã) di cãrbunj

§ sprunami/spruname (sprú-na-mi) sf fãrã pl – multã (multimi di) sprunã tsi s-aflã adunatã tu-un loc
{ro: multă spuză}
{fr: quan-tité de cendre chaude, de braise}
{en: quantity of warm ashes, of cinders, of embers}

§ sprunedz (spru-nédzŭ) vb I sprunai (spru-náĭ), sprunam (spru-námŭ), sprunatã (spru-ná-tã), spruna-ri/sprunare (spru-ná-ri) – acoapir cu sprunã; coc tsiva tu sprunã (di-aradã cu acupirirea cu cinushi caldã shi jar apres)
{ro: acoperi cu spuză}
{fr: couvrir de cendre chaude mêlée de braise; cuire sous la braise}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn