DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dzinuclju

dzinuclju (dzi-nú-cljĭu) sn dzinuclji/dzinuclje (dzi-nú-clji) – partea (carni shi cheali) di deavãrliga di prinodlu (clidusea) dit mesea-a ciciorlui (tsi agiutã la nduplicarea-a lui); dzãnuclju;
(expr:
1: cad pri dzinuclji dinintea-a unui = cad pri dzinuclji (i) ca semnu di tinjii, tãpinusiri, etc.; (ii) ta s-lu pãlãcãrsescu multu s-nj-agiutã cu tsiva;
2: nji sã talji dzinucljilj = lj-aduchescu cicioarli slabi shi-nj si pari cã va s-cad (di fricã, lãhtarã, ciudii, etc.);
3: besã pri dzinuclju = nu fatsi atsea trã tsi giurã;
4: easti di dzinucljul a meu = easti di sãndzili-a meu)
{ro: genunchi}
{fr: genou}
{en: knee}
ex: cãdzu pi dzinuclji; shidea (sta) pri dzinuclji (sã ncljina pri dzinuclji) n fatsa-a icoanãljei; pri dzinuclji nãdia sprigiurãm; arbineslu-i besã pri dzinuclju
(expr: nu fatsi atseali trã cari giurã cã va li facã); amirãlu sh-amirãroanja nu-alasã vãrnu di dzinucljul a lor
(expr: di sãndzili-a lor)

§ dzãnuclju (dzã-nú-cljĭu) sn dzãnuclji/dzãnuclje (dzã-nú-clji) – (unã cu dzinuclju)

§ ndzi-nucljedz (ndzi-nu-cljĭédzŭ) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-cljĭáĭ), ndzinucljam (ndzi-nu-cljĭámŭ), ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-cljĭá-ri) – cad (shed, stau) pri dzinuclji n fatsa-a unui (ca semnu di tinjii, tãpinusiri, etc.); ãndzinucljedz
{ro: îngenunchea}
{fr: (s’)agenouiller}
{en: kneel (down)}
ex: vru si ndzinucljadzã nintea-a lui shi s-lji caftã ljirtari; di diparti ndzinuclja; ndzinuclje nãintea-a icoanãljei shi sh-featsi crutsea di ma multi ori

§ ndzinuclju (ndzi-nú-cljĭu) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-cljĭáĭ), ndzinucljam (ndzi-nu-cljĭámŭ), ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-cljĭá-ri) – (unã cu ndzinucljedz)

§ ndzinucljat (ndzi-nu-cljĭátŭ) adg ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljats (ndzi-nu-cljĭátsĭ), ndzinucljati/ndzinucljate (ndzi-nu-cljĭá-ti) – tsi ari cãdzutã (tsi shadi, sta) pri dzinuclji n fatsa-a unui om i lucru; ãndzinucljat
{ro: îngenuncheat}
{fr: agenouillé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giur

giur (gĭúrŭ) (mi) vb I giurai (gĭu-ráĭ), giuram (gĭu-rámŭ), giuratã (gĭu-rá-tã), giurari/giurare (gĭu-rá-ri) – dzãc dinintea-al Dumnidzã (cu zborlu “giur”) cã atsea tsi spun easti dealihea, cã atsea tsi-lj tãxescu va s-u fac, etc.; fac giurat; dau giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter ser-ment}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: si zburashti cã giurash (cã ai datã giurat); giurai cã va yin; nu ti giurã ashi cã mini ti pistipsescu; pi tsi vrei s-giur?; cari giurã, angiurã!; furlu, sh-furã sh-giurã

§ giurat1 (gĭu-rátŭ) adg giuratã (gĭu-rá-tã), giurats (gĭu-rátsĭ), giurati/giurate (gĭu-rá-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiu-rat, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: who has taken an oath}

§ giurari/giurare (gĭu-rá-ri) sf giurãri (gĭu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of taking an oath}
ex: giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari

§ giurat2 (gĭu-rátŭ) sn giuraturi (gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã va s-facã tsiva icã giurã cã nu dzãtsi minciunj; giuratic, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, giurãmintu, orcu;
(expr:
1: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
2: mi leg cu giurat = am datã zbor cu giurat cã va s-fac tsiva, cã nu va spun tsiva, etc.;
3: nj-leg limba cu giurat = giur cã un lucru tsi-l shtiu va-l tsãn ncljis tu cheptu sh-cã nu va-l spun a vãrnui;
4: trã giurat! = dip, ca trã ciudii!)
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); limba nj-eara ligatã cu giurat; nu hiu ligat cu giurat (pot si zburãscu); giuratlu i giurat; calea tutã nu scoasirã cipit, trã giurat (dip, ca trã ciudii), din gurã; giuratlu eara pãnã dzua atsea; giuratlu a ljepurlui; el giuratlu nu-agãrshi; lji si dizligã limba di giurat (putea tora si zburascã, si spunã tsi s-avea faptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

orcu

orcu (ór-cu) sn orcuri (ór-curĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã nu dzãtsi minciunj; giurat, giuratic, sprigiurat, prigiurat
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}

§ urchisescu (ur-chi-sés-cu) (mi) vb IV urchisii (ur-chi-síĭ), urchiseam (ur-chi-seámŭ), urchisitã (ur-chi-sí-tã), urchisiri/urchisire (ur-chi-sí-ri) – dzãc cu giurat (orcu) cã atsea tsi spun nu easti minciunã; dau giurat, ljau giurat, agiur, giur, sprigiur, prigiur
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter serment}
{en: swear (on the Bible)}

§ urchisit (ur-chi-sítŭ) adg urchisitã (ur-chi-sí-tã), urchisits (ur-chi-sítsĭ), urchisiti/urchisite (ur-chi-sí-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiurat, giurat, sprigiurat, prigiurat
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: sworn (on the Bible)}

§ urchisiri/urchisire (ur-chi-sí-ri) sf urchisiri (ur-chi-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, giurari, sprigiurari, prigiurari
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of swearing (on the Bible)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pisti1/piste

pisti1/piste (pís-ti) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; ncreadirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea; trischii, nom, dinã, fedi, vireauã, imani, besã
(expr: pistea-a mã-sai = angiurãturã urutã di pisti)
{ro: credinţă, religie}
{fr: foi, croyance, religion}
{en: faith, religion}
ex: am mari pisti (ncreadiri, besã) pi zborlu-a tãu; pistea-a noastrã easti-atsea crishtinã; eara crishtinã di pisti; tuts tri pisti murim noi; a dushmanlui pisti nu-lj dã (nu-lj fã ncreadiri)

§ embistosini (em-bis-to-sí-ni) sf embistosinj (em-bis-to-sínjĭ) – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadiri, besã, pisti, mbithar
{ro: încredere}
{fr: confiance}
{en: trust}

§ mbitar (mbi-thárŭ) sn pl(?) – pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; ncreadiri, besã, pisti, embistosini
{ro: încredere, curaj}
{fr: confiance, courage}
{en: trust, courage}
ex: cãt mbitar (cãtã ncreadiri) aveam trã cama ghini, ahãt mi-aflai pri mari-arãu

§ pistimen (pis-ti-ménŭ) sm, sf, adg pistimenã (pis-ti-mé-nã), pistimenj (pis-ti-ménjĭ), pistime-ni/pistimene (pis-ti-mé-ni) – omlu tsi ari unã pisti; om tsi pistipseashti tu Dumnidzãlu-a lui; om a curi ãlj fats besã sh-pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om di besã; embistimen, mpistimen, mbistimen, besalã, amaneci, pisto
{ro: credincios, confidant}
{fr: croyant, homme de confiance, confidant}
{en: faithful, trusty man, confidant}
ex: pistimenjlj (besaladzlji) a tãi fãrtats; avea la ahciani nã pistimenã (muljari di ncreadiri) cari avea tuti zaireili pi mãna-a ljei

§ pisto (pis-tó) sm adg pistadz (pis-tádzĭ) – (unã cu pistimen)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn