bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina
§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va
§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}
{en: action of kissing, of embracing; kiss}
ex: ne urãtã-i, ne mushatã-i, ama tu bãshari, dultseami sh-ari (angucitoari: plosca); nj-caftã unã bãshari; ti stricor, lea, di bãshari
§ nibãshat (ni-bã-shĭátŭ) adg nibãshatã (ni-bã-shĭá-tã), nibãshats (ni-bã-shĭátsĭ), nibãshati/ni-bãshate (ni-bã-shĭá-ti) – tsi nu easti bãshat; nimbrãtsitat, nimbrãtsishat
{ro: nesărutat}
{fr: qui n’est pas baisé}
{en: who has not been kissed}
ex: armasi ca Sulta cu ucnãlu, nveastã adratã shi nibãshatã; nibãshatã lj-easti fatsa-lj; s-nu-aflu altã featã nibãshatã tsi s-doarmã cu hiljlu di-amirã
§ nibãshari/nibãshare (ni-bã-shĭá-ri) sf nibãsheri (ni-bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-bashi; nimbrãtsitari, nimbrãtsishari
{ro: acţiunea de a nu săruta; nesărutare}
{fr: action de ne pas baiser}
{en: action of not kissing}
§ dizbash (diz-báshĭŭ) (mi) vb I dizbãshai (diz-bã-shĭáĭ), dizbãsham (diz-bã-shĭámŭ), dizbãshatã (diz-bã-shĭá-tã), dizbãsha-ri/dizbãshare (diz-bã-shĭá-ri) – lji ncaci njitslji
{ro: certa un copil}
{fr: engueuler, gronder un enfant}
{en: chide a child}
ex: ficiorlji, atsia s-bashi (s-vor), atsia s-disbashi (si ncaci)
§ dizbãshat (diz-bã-shĭátŭ) adg dizbãshatã (diz-bã-shĭá-tã), dizbãshats (diz-bã-shĭátsĭ), dizbãshati/dizbãshate (diz-bã-shĭá-ti) – (njic) tsi easti ncãceat
{ro: certat (copil)}
{fr: (enfant) engueulé, grondé}
{en: (child) chided}
§ dizbãshari/dizbãshare (diz-bã-shĭá-ri) sf dizbãsheri (diz-bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizbashi njits
{ro: acţiunea de a certa un copil}
{fr: action d’engueuler, de gronder un enfant}
{en: action of chiding a child}
§ spribash (spri-báshĭŭ) (mi) vb I spribãshai (spri-bã-shĭáĭ), spribãsham (spri-bã-shĭámŭ), spribãshatã (spri-bã-shĭá-tã), spribãshari/spri-bãshare (spri-bã-shĭá-ri) – bash multu; para-bash
{ro: săruta prea mult}
{fr: baiser trop}
{en: embrace too much}
ex: tata lji spribãshe (lji bãshe, lji para-bãshe) pri doilji
§ spribãshat (spri-bã-shĭátŭ) adg spribãshatã (spri-bã-shĭá-tã), spribãshats (spri-bã-shĭátsĭ), spribãshati/spribãshate (spri-bã-shĭá-ti) – tsi easti bãshat multu; tsi easti para-bãshat
{ro: sărutat prea mult}
{fr: trop baisé}
{en: embraced too much}
§ spribãshari/spribãshare (spri-bã-shĭá-ri) sf spribãsheri (spri-bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariba easti spribãshat
{ro: acţiunea de a săruta prea mult}
{fr: action de trop baiser}
{en: action of embracing too much}
§ parabash (pa-ra-báshĭŭ) (mi) vb I parabãshai (pa-ra-bã-shĭáĭ), parabãsham (pa-ra-bã-shĭámŭ), parabãshatã (pa-ra-bã-shĭá-tã), parabãshari/pa-rabãshare (pa-ra-bã-shĭá-ri) – (unã cu spribash)
§ parabãshat (pa-ra-bã-shĭátŭ) adg parabãshatã (pa-ra-bã-shĭá-tã), parabãshats (pa-ra-bã-shĭátsĭ), parabãshati/parabãshate (pa-ra-bã-shĭá-ti) – (unã cu spribãshat)
§ parabãshari/parabãshare (pa-ra-bã-shĭá-ri) sf parabãsheri (pa-ra-bã-shĭérĭ) – (unã cu spribãshari)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn