|
|
spor
spor (spórŭ) sn spoari/spoare (spŭá-ri) – partea multu minutã dit unã plantã (inshitã, multi ori, dit unã lilici dupã tsi s-usucã) cari, siminatã, fatsi s-creascã unã altã plantã; simintsã; (fig: spor = prucuchii, crishteari, adãvgari)
{ro: sămânţă, spor}
{fr: semence, spore}
{en: seed, spore}
ex: nu lucreadzã cu spor (fig: nu fatsi prucuchii), cã nu s-veadi tsiva tu migdani; nu-ari spor ici tu lucrul tsi fatsi
aduc
aduc (a-dúcŭ) vb III shi II adush (a-dúshĭŭ), adutseam (a-du-tseámŭ) shi atseam (a-tseámŭ), adusã (a-dú-sã), adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) shi adutseari/adutseare (a-du-tseá-ri) shi atseari (a-tseá-ri) – ljau (portu) un lucru cu mini cãndu mi duc iuva (tra s-lu tsãn cu mini icã s-lu dau a unui); portu, ljau, duc cu mini;
(expr:
1: nj-aduc aminti = thimisescu;
2: nj-u-aduc cu… = escu unã soi cu…, undzescu cu…;
3: hiu adus (di/tu pãltãri) = hiu cu pãltãrli aplicati, dip canda am un cusor; escu ncusurat, cãmbur, gãrbuv, zglob, gribos, cushal, etc.;
4: mi-aduc ca om = mi portu ca om bun;
5: lu-aduc pi imani = l-fac s-aducheascã;
6: lu-aduc pi cali = l-cãndãrsescu, l-bag di cali, lu nduplic, lu-apuaduc, lj-u umplu mintea, etc.)
{ro: aduce, transporta}
{fr: porter}
{en: bring, carry}
ex: ca s-nu-adutsearim pãnã mãni; adusi apã aratsi di la fãntãnã; adu tisãdzli; mãni-adutsets irghiliili; lu-adutsea pri pat (l-purta, yinea cu el pi pataloni); moartea a frati-njui nj-adutsi jali; pri tini-aminti ti-adutsea
(expr: ti timisea); nj-aduc aminti di tini; sh-u-adutsi
(expr: undzeashti) cu mini tu fatsã; ma multu pri ursã sh-u-adutsea
(expr: sh-undzea) ca di pri om; adu-ti
(expr: poartã-ti) ca om; nu s-adutsi n cali
(expr: nu pots s-lu cãndãrseshti, nu pots s-lj-alãxeshti mintea) ne cu-arãulu, ne cu ghinili
§ adus (a-dúsŭ) adg adusã (a-dú-sã), adush (a-dúshĭ), adusi/aduse (a-dú-si) – loat (purtat) cu mini cãndu mi duc iuva; dus cu mini; purtat, loat
{ro: adus, transportat}
{fr: porté}
{en: brought, carried}
ex: easti adusã
(expr: ncusuratã) di pãltãri
§ adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) sf adutsiri (a-dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adutsi tsiva; loari (purtari) cu mini cãndu mi duc iuva; adutseari, loari, purtari, thimisiri
{ro: acţiunea de a aduce, de a transporta; aducere, transport}
{fr: action de porter, de transporter; transport}
custã
custã (cús-tã) vb I unipirs custã (cus-tắ), custa (cus-tá), custatã (cus-tá-tã), custari/custare (cus-tá-ri) – creashti (icã fatsi s-creascã) un lucru shi s-fatsi ma mari (ma greu, ma avut, ma multsã, etc.)
{ro: spori, prospera, avansa, progresa, creşte (în volum, greutate, număr, etc.)}
{fr: avancer, progresser, prospérer, croître (en volume, en nombre, etc.), travailler fructueusement}
{en: advance, progress, thrive, increase (in number, volume, etc.)}
ex: s-videm a curi nu-lj custã (nu-lj njardzi ghini, nu lj-adutsi hãiri) lucrul; nu-lj custa (nu-lj njirdzea ninti, nu-avea prucuchii) lucrul; nu-nj custã (prucupseashti) lucurlu; nu-nj custã dot (nu fac hãiri) la lucru; iu suntu multi mãnj, lucurlu custã (creashti, njardzi cãtrã ninti); multi mãnj custã (creashti ma-agonja, fatsi ma multã hãiri) lucrul
§ custat (cus-tátŭ) adg custatã (cus-ta-tã), custats (cus-tatsĭ), custati/custati (cus-ta-ti) – tsi ari criscutã (i faptã ma avutã, ma greauã, ma mari ca numir, etc.)
{ro: sporit, prosperat, avansat, progresat, crescut (în volum, greutate, număr, etc.)}
{fr: avancé, progressé, prospéré, cru (en volume, en nombre, etc.), travaillé fructueusement}
{en: advanced, progressed, thrived, increased (in number, volume, etc.)}
§ custari/custare (cus-tá-ri) sf custãri (cus-tắrĭ) – crishteari icã fãtseari ma mari (ma greauã, ma avutã, etc.)
{ro: acţiunea de a spori, de a prospera, etc.; sporire, prosperare, avansare, progresare, creştere (în volum, greutate, număr, etc.)}
{fr: action d’avancer, de progresser, de prospérer, de croître (en volume, en nombre, etc.), de travailler fructueusement}
{en: action of advancing, of progressing, of thriving, of increasing (in number, volume, etc.)}
ghirghinã
ghirghinã (ghir-ghí-nã) sf ghirghini/ghirghine (ghir-ghí-ni) – plantã tsi creashti tu locuri virani, pi ningã cãljuri, etc., cu truplu ndreptu dit cari es frãndzã fãrã cicior, sh-cu lilici njits, aroshi
{ro: sporic, urzicuţă}
{fr: verveine officinale}
{en: vervain}
ncarcu1
ncarcu1 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – bag unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; lj-dau unã sartsinã tra s-u ducã iuva i s-u facã; ãncarcu, ancarcu, carcu, furtusescu, nsãrtsinedz; (fig:
1: ncarcu = ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, putusescu, stulsescu; expr:
2: ncarcu ti… = nchisescu ti..., ncarcu tra s-mi duc…;
3: nji ncarcu suflitlu (inima) = fac un arãu, unã-amãrtii shi-nj cadi greu tu suflit; amãrtipsescu;
4: u ncarcu (dit lumea-aestã) = mor, lji ncljid ocljilj, dau dolj-a preftului, etc.);
5: nji ncarcu stumahea = mãc ma multu dicãt lipseashti;
6: ncarcu tufechea (arivolea, etc.) = bag gugoashi tu tufechi (arãvoli, etc.);
7: lj-mi ncarcu = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu, lj-mi ngrec sã-nj facã un lucru, unã buneatsã;
8: muljari ncãrcatã = muljari cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic)
{ro: încărca}
{fr: (se) charger}
{en: load}
ex: yini tra sã ncarcã yiptu; s-nu ncartsã
(expr: s-nu nchiseshti) ti Macrinitsa; lu ncãrcã (nsãrtsinã) tra s-lji ducã el hãbarea; nji ncãrcai suflitlu
(expr: feci unã amãrtii); s-tsã ncartsã suflitlu
(expr: s-amãrtipseshti) tri unã furculitsã?; aduchi cã ncarcã dit lumea aestã
(expr: aduchi cã moari); a patra dzuã ncãrcã
(expr: muri); lj-mi ncãrcai
(expr: lj-mi ngricai) ta sã-nj facã aestã buneatsã; lj-mi ncãrcai sh-mini
(expr: mi feci sh-mini ta sã-lj hiu nã sartsinã); lu ncãrcai pri nãs (lj-ded a lui sartsina) trã aestu lucru; s-putearim s-lj-u ncarcu furtia cu trampa
§ ncãrcat1 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrcati/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, furtusit, nsãrtsinat, mplin, umplut
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: cu caljlji ncãrcats cu ljin; calj ghini ncãrcats; pom ncãrcat cu poami (mplin, cu multi poami); yini ncãrcatã din pãzari; ashteaptã acasã fumeljli ncãrcati
(expr: etimi trã vgari); ncãrcatã (durusitã) cu noauãli hãri; ncãrcats (mplinj) di paradz; ilecã ncãrcatã cu (fig: cusutã cu hiri di) hrisafi; bidenj ncãrcati (fig: stulsiti cu ghunã scumpã); niveastili ncãrcati
pinacuto
pinacuto (pi-na-cu-tó) sm pinacutadz (pi-na-cu-tádzĭ) – scãndura pri cari s-bagã cãrvealea di pãni tra s-hibã purtatã la cireap; pnacuto, placuto
{ro: scândura cu care se transportă pâinea la cuptor}
{fr: planche à porter les pains au four; sébile}
{en: wooden bowl}
§ pnacuto (pna-cu-tó) sm pnacutadz (pna-cu-tádzĭ) – (unã cu pinacuto)
§ placuto (pla-cu-tó) sm placutadz (pla-cu-tádzĭ) – (unã cu pinacuto)
simintsã
simintsã (si-mín-tsã) sf simintsã (si-mín-tsã) – partea multu minutã dit unã plantã (inshitã, multi ori, dit unã lilici dupã tsi s-usucã) cari, siminatã, fatsi s-creascã unã altã plantã; spor, spermã;
(expr:
1: easti di simintsã (bunã, aleaptã) = easti di dãmarã, arãdãtsinã, soi bunã, aleaptã;
2: ari simintsã di saraosh = easti soi di oaminj tsi bea)
{ro: sămânţă}
{fr: semence, graine}
{en: seed}
ex: simintsã di grãn; na! iu dau di-unã simintsã di curcubetã; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; simintsa tsi bãgai tu loc acãtsã; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã; el lo nã curcubetã, u curã di simintsã pri la gurã shi u featsi buti; cãndu oulu easti proaspit, pots s-lji vedz tu lunjinã simintsa; easti di bunã simintsã
(expr: di soi, dãmarã bunã)
§ simintsos (si-min-tsósŭ) adg simintsoasã (si-min-tsŭá-sã), simintsosh (si-min-tsóshĭ), simintsoasi/simintsoase (si-min-tsŭá-si) – tsi ari (easti cu) multi simintsã; (fig: simintsos (ti prãvdzã) = tsi fatsi multi ori njits; tsi fatsi cati oarã multsã njits)
{ro: sămănţos}
{fr: riche en graines}
{en: full of seeds}
ex: shirchinlu simintsos (cu multi simintsã) nu ari lizeti; portsilj suntu simintsosh
§ seamin1 (seá-minŭ) vb I siminai (si-mi-náĭ), siminam (si-mi-námŭ), siminatã (si-mi-ná-tã), siminari/siminare (si-mi-ná-ri) – bag simintsã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã planti (lilici, grãn, ponj, etc.); nseamin, fitipsescu; (fig:
1: seamin = dau un yitrii (vãtsinã, prit gurã, ingectsii i cu-unã zgrãmãturã pri cheali) tra s-lu-aveglju omlu shi s-nu-acatsã unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om); simnedz, vãtsinipsescu, vãtsinedz; expr:
2: seamin arov = treambur di fricã, di-arcoari;
3: iu nu-l seaminj, aclo fitruseashti = ansari, s-aspuni, di-aclo iu nu ti-ashteptsã s-lu vedz;
4: vimtu seaminj? furtunã adunj = ma s-fats tsiva arãu, tsi nu lipseashti s-fats, s-ti mindueshti la urmãri, cã pots tra s-pats nipãtsãtili)
{ro: semăna; vaccina}
{fr: planter, semer; vacciner}
{en: seed, sow, plant; vaccinate}
ex: ari siminatã tu grãdinã flori shi zãrzãvãts; u siminai dicara, shi criscu unã curcubetã; siminai agrili cu grãn; siminash cu mãna a ta unã lilici; acatsã si seaminã arov di fricã
spermã
spermã (spér-mã) sf spermati/spermate (spér-ma-ti) –
1: partea multu minutã alãsatã di-unã plantã (inshitã, multi ori, dit unã lilici dupã tsi s-usucã) cari, siminatã, fatsi s-creascã unã altã plantã; spor, simintsã;
2: fitrul tsi easi dit unã simintsã cãndu da si s-alãxeascã tu-unã plantã nauã; fitru;
3: muljitura shi simintsa (spermatozoidlu) tsi es deadun dit hãlãtsli sixuali bãrbãteshti cãndu un bãrbat sh-unã muljari s-bagã deadun (si-ambairã) tu-ashtirnut
{ro: sămânţă, spermă}
{fr: semence, germe, sperme}
{en: seed, sperm}
tischire
tischire (tis-chi-ré) sm tischiradz (tis-chi-rádzĭ) shi tischiredz (tis-chi-rédzĭ) – carti cu cari omlu ari izini tra s-intrã iuva (tu tren, tu teatru, tu-un stat xen, etc.); carti cu ndauã zboarã scriati sh-pitricutã la cariva; pasaporti, carti, pusulã
{ro: tescherea, bilet, paşaport}
{fr: sauf-conduit, passeport, billet}
{en: note, ticket, passport}
ex: lj-pitricui un tischire (unã carti cu ndauã zboarã) tu cari-lj cãftam tsiva; scosh tischirelu (pasaportea) s-mi duc tu-Amirichii; loai tischire (carti cu izini) di la-ascheri, di mi dush acasã trã trei dzãli; acumprai tischirelu tra s-ljau (s-intru shi s-fug cu) trenlu
§ tischirei/tischiree (tis-chi-ré-i) sf tischirei (tis-chi-réĭ) – (unã cu tischire)
ex: nu-ts dãm tischirei (pasaporti)
yirghinã
yirghinã (yir-ghí-nã) sf yirghini/yirghine (yir-ghí-ni) – numã datã la ndauã turlii di earbã, cu frãndzãli sumigoasi shi schicuri di lãludz njits, albi, aroshi, argãvanlii, etc.
{ro: sporiş, verbină}
{fr: verveine}
{en: holy herb, herb of the cross, vervain, verbena}
custã
RO:a spori, a creşte
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015