Dictsiunar

avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?

§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}
{en: hunted, chased}

ex: eara avinat (cãftat, tra s-hibã acãtsat) di geandari; sh-ashtipta avinatlu dit niori ãn poalã; nu puturã s-aflã avinat

§ avinari/avinare (a-vi-ná-ri) sf avinãri (a-vi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva avinã tsiva, pri cariva i dupã cariva; vinari, anãngãsãiri, anãngãsiri, pindzeari, aguniri, azguniri, aznjiri, chiniyi, etc.
{ro: acţiunea de a vâna, de a goni, de a alerga după, de a urmări; vânare, gonire, alergare după, urmărire}
{fr: action de chasser, de pourchasser, de courir après, de poursuivre}
{en: action of hunting, of running after, of chasing}
ex: earna s-fac avinãrli di ursi; tuts patrulji fum avinari; ursa eara avinari (eara dusã s-avinã); hiljlu di-amirã ishi s-facã avinari (chiniyi); tu ishirea avinari; s-agiuca cu avinarea; vinji di la avinari (di la chiniyi); nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã

§ avinatic (a-vi-ná-ticŭ) sn avinatitsi/avinatitse (a-vi-ná-ti-tsi) – puljlu i pravda tsi easti bunã tra s-hibã avinatã; puljlu i pravda tsi fu acãtsatã i vãtãmatã tu-unã avinari; carnea di la puljlu i pravda vãtãmatã la avinari; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi s-acatsã i s-vatãmã unã agru-pravdã i agru-pulj; avinari, vinari, vinatic, chiniyi
{ro: vânat; vânătoare}
{fr: gibier; chasse}
{en: game, hunt}
ex: lj-deadi unã parti dit avinaticlu (pravda i carni di la pravda vãtãmatã tu chiniyi) tsi-avea; deadi tu pãduri nã priimnari, nacã da di vãrã avinatic (agru-pravdã); dã-nj shi cornul di-avinatic (di-avinari, di chiniyi); njasirã avinatic (tra s-avinã agru-prãvdzã) prit ayinj; nã adusi avinatic (pravdã vãtãmatã i carni tãljatã dit ea)

§ avinãtor (a-vi-nã-tórŭ) sm avinãtori (a-vi-nã-tórĭ) – omlu tsi dutsi avinari (chiniyi); vinãtor, chinigãtor, chiniyitor, avgi
{ro: vânător}
{fr: chasseur}
{en: hunter}
ex: gioni-i avinãtorlu tsi vãtãmã lamnja; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; nãscãntsã avinã-tori di ursi u duchirã guva iu doarmi; s-lu facã avinãtor, cã sh-tatã-su avinãtor eara

§ vinedz (vi-nédzŭ) (mi) vb I vinai (vi-náĭ), vinam (vi-námŭ), vinatã (vi-ná-tã), vinari/vinare (vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ vinat (vi-nátŭ) adg vinatã (vi-ná-tã), vinats (vi-nátsĭ), vinati/vinate (vi-ná-ti) – (unã cu avinat)

§ vinari/vinare (vi-ná-ri) sf vinãri (vi-nắrĭ) – (unã cu avinari)

§ vinatic (vi-ná-ticŭ) sn vinatitsi/vinatitse (vi-ná-ti-tsi) – (unã cu avinatic)
ex: nu-aflai vinatic adzã; s-dusi la vinatic; tu pãdurea aestã easti multu vinatic

§ vinãtor (vi-nã-tórŭ) sm vinãtori (vi-nã-tórĭ) – (unã cu avinãtor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

carteri/cartere

carteri/cartere (car-té-ri) sf carteri (car-térĭ) – avigljarea, bãgarea oarã peascumta, mutrirea cu multã cãshtigã dit un loc ascumtu, atseali tsi s-fac tu-un loc (cu scupolu tra s-facã spiunlãchi, s-lu-acatsã pri cariva, s-lj-ansarã pri el cãndu s-aproachi, s-lu vatãmã, etc.); loclu di iu s-fatsi aestã avigljari
{ro: pândă, loc de pândă}
{fr: guet; affût}
{en: watch, look-out; hiding place (for watching)}
ex: stãtea tu carteri (tu-un loc ascumtu di iu s-aveaglji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cishit2

cishit2 (ci-shítŭ) adg cishitã (ci-shí-tã), cishits (ci-shítsĭ), cishi-ti/cishite (ci-shí-ti) – atsel tsi ari sartsina sã nveatsã lucri tsãnuti ascumti (di dushmanj tra s-li spunã a oaspitslor a lui i a oaminjlor trã cari lucreadzã); spion, spiun, shpiun, seid, sãiz
{ro: spion}
{fr: espion}
{en: spy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

pãndixescu

pãndixescu (pãn-dic-sés-cu) vb IV pãndixii (pãn-dic-síĭ), pãn-dixeam (pãn-dic-seámŭ), pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixiri/pãn-dixire (pãn-dic-sí-ri) –
1: stau, ashteptu sh-mutrescu cu cãshtigã tu-un loc ascumtu (tra s-aveglju tsiva, tra s-lu-acats pri cariva, tra s-ved ma s-treacã cariva pri-aclo, etc.);
2: mi-ashteptu si s-facã tsiva; am nãdii (ashteptu s-amintu tsiva); mi aflu tu-un loc pi dinapandiha; lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; apãndixescu, apãndãxescu, pãndescu, aveglju, pãzescu, ashteptu, adastu, pistipsescu
{ro: pândi, aştepta}
{fr: guetter, attendre}
{en: watch for, wait for, lie in wait for, hope for something}
ex: a, om, tsi pãndixeshti (ashteptsã, ai nãdia) sã nchirdãseshti tutiputi

§ pãndixit (pãn-dic-sítŭ) adg pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixits (pãn-dic-sítsĭ), pãndixiti/pãndixite (pãn-dic-sí-ti) – tsi easti avigljat, tsi easti ashtiptat peascumta di cariva; apãndixit, apãndãxit, pãndit, avigljat, pãzit, ashtiptat, adãstat, pistipsit
{ro: pândit, aşteptat}
{fr: guetté, attendu}
{en: watched, waited for}

§ pãndixiri/pãndixire (pãn-dic-sí-ri) sf pãndixiri (pãn-dic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãndixeashti (icã easti pãndixit); apãndixiri, apãndãxiri, pãndiri, avigljari, pãziri, ashtiptari, adãstari, pistipsiri
{ro: acţiunea de a pândi, de a aştepta; pândire; aşteptare}
{fr: action d’attendre, de guetter}
{en: action of watching for, waiting for}

§ apãndixescu (a-pãn-dic-sés-cu) (mi) vb IV apãndixii (a-pãn-dic-síĭ), apãndixeam (a-pãn-dic-seámŭ), apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) – (unã cu pãndixescu)

§ apãndixit (a-pãn-dic-sítŭ) adg apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixits (a-pãn-dic-sítsĭ), apãndixiti/apãndixite (a-pãn-dic-sí-ti) – (unã cu pãndixit)

§ apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) sf apãndixiri (a-pãn-dic-sírĭ) – (unã cu pãndixiri)

§ neapãndixit (nea-pãn-dic-sítŭ) adg neapãndixitã (nea-pãn-dic-sí-tã), neapãndixits (nea-pãn-dic-sítsĭ), neapãndixiti/neapãndixite (nea-pãn-dic-sí-ti) – tsi nu easti avigljat (ashtiptat) peascumta di cariva; tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu cariva nu s-ashteaptã)

{ro: nepândit, neaşteptat}
{fr: qui n’est pas guetté; inattendu}
{en: who is not watched, who is not waited, unexpected}
ex: neapãndixitã (dinapandiha) ãlj vinji aestã ghideri

§ neapãndixiri/neapãndixire (nea-pãn-dic-sí-ri) sf neapãndixiri (nea-pãn-dic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu easti pãndixit (ashtiptat)
{ro: acţiunea de a nu pândi, de a nu aştepta; neaşteptare}
{fr: action de ne pas guetter, de ne pas attendre}
{en: action of not watching, of not waiting}

§ apãn-dãxescu (a-pãn-dãc-sés-cu) (mi) vb IV apãndãxii (a-pãn-dãc-síĭ), apãndãxeam (a-pãn-dãc-seámŭ), apãndãxitã (a-pãn-dãc-sí-tã), apãndãxiri/apãndãxire (a-pãn-dãc-sí-ri) – (unã cu pãndixescu)
ex: nu-apãndãxeam (nu mi-ashtiptam) tra s-chearã ahãtu ntroarã; mi apãndãxii (mi-aflai pi dinapandiha) tu-aestã znjii

§ apãndãxit (a-pãn-dãc-sítŭ) adg apãndãxitã (a-pãn-dãc-sí-tã), apãndãxits (a-pãn-dãc-sítsĭ), apãndãxiti/apãndãxite (a-pãn-dãc-sí-ti) – (unã cu pãndixit)

§ apãndãxiri/apãndãxire (a-pãn-dãc-sí-ri) sf apãndãxiri (a-pãn-dãc-sírĭ) – (unã cu pãndixiri)

§ neapãndãxit (nea-pãn-dãc-sítŭ) adg neapãndãxitã (nea-pãn-dãc-sí-tã), neapãndãxits (nea-pãn-dãc-sítsĭ), neapãndãxiti/neapãndã-xite (nea-pãn-dãc-sí-ti) – (unã cu neapãndixit)
ex: neapãndixit (neashtiptat) ãnj fu; neapãndãxitã-lj (pi neashtiptati-lj) vinji aestã chideri

§ neapãndãxiri/neapãndãxire (nea-pãn-dãc-sí-ri) sf neapãndãxiri (nea-pãn-dãc-sírĭ) – (unã cu neapãndixiri)

§ pãndescu (pãn-dés-cu) (mi) vb IV pãndii (pãn-díĭ), pãndeam (pãn-deámŭ), pãnditã (pãn-dí-tã), pãndiri/pãndire (pãn-dí-ri) – aveglju peascumta tra s-ved tsi s-fatsi iuva, ma s-treacã cariva pri cali, etc.; stau sh-aveglju dit un loc ascumtu tra s-ved cari yini sh-fudzi (cari treatsi, cari intrã tu-ayinji, cari va s-furã, etc.); spiunedz, aveglju, avigljedz, veglju, vigljedz, pizescu, pãzescu, pãdzescu; apãndixescu, pãndixescu, apãndãxescu
{ro: pândi, veghea, spiona}
{fr: veiller, guetter, épier}
{en: watch, spy upon}
ex: l-pãndi cãndu nchisi ti Bituli sh-lu vãtãmã n cali

§ pãndit (pãn-dítŭ) adg pãnditã (pãn-dí-tã), pãndits (pãn-dítsĭ), pãndi-ti/pãndite (pãn-dí-ti) – (om) tsi easti avigljat trã tsi fatsi; (loc) tsi easti avigljat trã cari yini sh-trã cari fudzi; spiunat, avigljat, vigljat, pizit, pãzit, pãdzit; apãndixit, pãndixit, apãndãxit
{ro: pândit, vegheat, spionat}
{fr: veillé, guetté, épié}
{en: watched, spied upon}

§ pãndiri/pãndire (pãn-dí-ri) sf pãndiri (pãn-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãndeashti; spiunari, avigljari, vigljari, piziri, pãziri, pãdziri; apãndixiri, pãndixiri, apãndãxiri
{ro: acţiunea de a pândi, de a veghea, de a spiona; pândire, veghere, spionare}
{fr: action de veiller, de guetter, d’épier}
{en: action of watching, of spying upon}

§ pãndar (pãn-dárŭ) sm pãndari (pãn-dárĭ) – (atsel) tsi-aveaglji tsiva; tsi easti bãgat cu-arugã s-aveaglji un lucru (casã, ayinji, etc.); drãgat, dãrgat, puleac, puljac, avigljitor, avlighitor, vigljitor
{ro: păzitor, pândar}
{fr: veilleur, gardien}
{en: watchman, guardian}
ex: nu-i pãndarlu (dãrgatlu), cã-i diparti; plãtim un pãndar tra s-n-aveaglji ayinja; frica veaglji ayinjli, nu pãndarlu (avigljitorlu)

§ pãndrunitsã (pãn-dru-ní-tsã) sf pãndrunitsã (pãn-dru-ní-tsã) – unã soi di apanghiu (ca un udã) tsi easti-adrat si sta pi patru pari, di iu pãndarlu poati s-aveaglji unã ayinji, unã grãdinã di zãrzãvãts, etc.; pindurnitsã; cirdachi
{ro: cerdac, foişor, post de observaţie}
{fr: abri provisoire et soutenu par quatre poteaux servant à garder les vignes, les jardins potagers, etc.}
{en: temporary shelter standing on four posts, made for the specific purpose of watching a vineyard, vegetable garden, etc.}

§ pindurnitsã (pin-dur-ní-tsã) sf pindurnitsã (pin-dur-ní-tsã) – (unã cu pãndrunitsã)
ex: aveaglji ca nishti pindurnitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

seid

seid (se-ídú) sm, sf seidã (se-í-dã), seizi (se-ízĭ), seidi/seide (se-í-di) – atsel tsi ari sartsina sã nveatsã lucri tsãnuti ascumti di dushmanj (s-li scoatã tu migdani tra s-li veadã lumea i s-li spunã a oaminjlor trã cari lucreadzã); un tsi easti pitricut (nãinti) tra s-ducã un zbor i sã nveatsã cum sta lucrili; sãiz, spion, spiun, shpiun, cishit
{ro: spion}
{fr: émissaire, espion}
{en: spy}
ex: pitreatsi seidz (spionj) tra s-lu spiuneadzã tsi fatsi

§ sãiz (sã-ízú) sm sãizi (sã-ízĭ) – (unã cu seid)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

spion

spion (spi-ónú) sm, sf spioanã (spi-ŭá-nã), spionj (spi-ónjĭ) shi spioneanj (spi-ó-neanjĭ), spioani/spioane (spi-ŭá-ni) – atsel tsi ari sartsina sã nveatsã lucri tsãnuti ascumti di dushmanj (shi s-li scoatã tu migdani tra s-li veadã lumea icã, tra s-li spunã a oaspitslor i a oaminjlor trã cari lucreadzã); omlu din hoarã (cãlãuzlu, culaguzlu), tsi lã da hãbãri a furlor di tsi s-fatsi n hoarã, tsi lã spuni a furlor tsi s-adarã, cum s-adarã, pri iu si s-ducã, etc.; spiun, shpiun, cishit, sãiz, seid
{ro: spion}
{fr: espion}
{en: spy}
ex: tu polim featsi spion trã grets; au adeti s-tsãnã amiradzlji spioneanj

§ spiun (spi-únŭ) sm, sf spiunã (spi-ú-nã), spiunj (spi-únjĭ), spiuni/spiune (spi-ú-ni) – (unã cu spion)

§ shpiun (shpi-únŭ) sm, sf shpiunã (shpi-ú-nã), shpiunj (shpi-únjĭ), shpiuni/shpiune (shpi-ú-ni) – (unã cu spion)
ex: nu grits n fatsa-a lui cã easti shpiun sh-va s-ducã s-nã facã arãu

§ spiunlã-chi/spiunlãche (spi-un-lắ-chi) sf spiunlãchi (spi-un-lắchĭ) – atsea tsi fatsi un spion cari caftã sã nveatsã tsi shtii (sh-li tsãni ascumti) dushmanlu tra s-li scoatã tu migdani icã s-li spunã a oaminjlor trã cari lucreadzã
{ro: spionaj}
{fr: espionage}
{en: spying}
ex: featsi multã spiunlãchi tu bana-a lui

§ spiunedz (spi-u-nédzŭ) vb I spiunai (spi-u-náĭ), spiunam (spi-u-námŭ), spiunatã (spi-u-ná-tã), spiunari/spiunare (spi-u-ná-ri) – caftu sã nvets lucri nicunuscuti (ascumti, di-aradã nishtiuti) di la dushmanj, tra s-li spun a oaspitslor a mei, icã a atsilor tsi mi pãltescu tr-aestu lucru; caftu s-lji aflu misticadzlj-a unui om; shpiunedz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

spionŭ, spiunŭ

RO:spion
EN:spy
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015