DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

spitsar

spitsar (spi-tsárŭ) sm spitsari (spi-tsárĭ) – omlu tsi s-dutsi la sculii analti (univirsitãts) tra sã nveatsã cum s-li ndreagã, shi deapoea s-li vindã yitriili a unui lãndzit, ashi cum lji li ngrãpseashti yeatrul pri-unã carti; spitser
{ro: farmacist}
{fr: pharmacien}
{en: pharmacist}
ex: am un frati spitsar

§ spitser (spi-tsérŭ) sm spitseri (spi-tsérĭ) – (unã cu spitsar)

§ spitsãrii/spitsãrie (spi-tsã-rí-i) sf spitsãrii (spi-tsã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu yitriili ndreapti di spitsar
{ro: farmacie}
{fr: pharmacie}
{en: pharmacy}

§ spitsãrlãchi/spitsãrlãche (spi-tsãr-lắ-chi) sf spitsãrlãchi (spi-tsãr-lắchĭ) – tehnea nvitsatã shi lucrul tsi-l fatsi un spitsar
{ro: meseria de farmacist}
{fr: profession de pharmacien}
{en: profession of a pharmacist}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

upãrescu

upãrescu (u-pã-rés-cu) (mi) vb IV upãrii (u-pã-ríĭ), upãream (u-pã-reámŭ), upãritã (u-pã-rí-tã), upãriri/upãrire (u-pã-rí-ri) – tornu unã muljiturã tsi clucuteashti (apã, lapti, untulemnu, etc.) pristi un lucru (tra s-lu molj trã mãcari, s-lu lau, s-lu cur di coaji, etc.); herbu un lucru (sh-lu tsãn di-aradã putsãn chiro) tu unã apã tsi clucuteashti; cadi unã muljiturã tsi clucuteashti pi mãnj (cicioari, fatsã, etc.) sh-mi ardi multu; upurescu (fig:
1: mi upãrescu = (i) u pat; (ii) mi ardi (mi pãleashti, mi cãrteashti, mi-agudeashti multu) la suflit; (iii) fac arãnj pi trup (sumsoarã, namisa di cicioari, etc.) di sudoari i chisat cãndu nu mi lau sh-nu mi alãxescu di stranjlu (culupanlu) tsi-l portu; (iv) (trã fãrinã, mãcari) s-aprindi, s-aspardzi, aludzashti di shideari tu cãldurã multu chiro; (v) (trã earbã, planti, ponj, etc.) vishtidzãscu, s-usucã di multã cãldurã shi uscãciuni; expr:
2: cari s-upãreashti tu lapti suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, ma nu s-afiri, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: (se) opări}
{fr: (s’)échauder, ébouillanter}
{en: soak in boiling water, boil, scald}
ex: upãri cãmeshli tra s-li-aspealã; cãdzu pri ea nã cãldari cu apã heartã shi s-upãri (s-arsi) tutã; ãlj s-upãrirã mãnjli; mi upãrii di cafe; hearsirã apã sh-u turnarã pri tãmbari s-lu upãreascã shi s-moarã; mi upãrii (fig: li pãtsãi) nãoarã, nu voi s-mi uidescu cu nãsã; mi upãri znjia-aestã (fig: mi-agudi multu, mi arsi, mi pãli, mi cãtrãni)

§ upãrit (u-pã-rítŭ) adg upãritã (u-pã-rí-tã), upãrits (u-pã-rítsĭ), upãriti/upãrite (u-pã-rí-ti) – tsi s-ari heartã tu apã tsi clucuteashti; tsi sh-ari arsã unã parti dit trup, cã ari datã di-unã muljitutã tsi clucutea; upurit
{ro: opărit; înfierbântat}
{fr: échaudé, ébouillanté, ardent}
{en: soaked in boiling water, boiled, scalded}
ex: u-arcai tu apã upãritã; s-astrapsi mprostu ca upãrit; yini ca upãritã (fig: cãtrãnitã, cãrtitã multu); fãntãnj di lãcrinj upãriti (fig: multu caldi, ca upãriti tu apã tsi clucuteashti); unã livã, ca hearta sh-upãrita alisivã; cãndu mi dush di u vidzui, u-aflai upãritã (arsã; icã fig: cãtrãnitã, cãrtitã multu); fudzi ca cãnili upãrit; caftã cãmesh, s-mutrescu unã cu-alantã ca upãriti, cãmesh nu-ari!

§ upãriri/upãrire (u-pã-rí-ri) sf upãriri (u-pã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-upãreashti cariva; upuriri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn