|
|
spirmatsetã
spirmatsetã (spir-ma-tsé-tã) sf spirmatseti/spirmatsete (spir-ma-tsé-ti) – tsearã adratã dit unã soi di grãsimi albã di pescu; axun-gucheri, ayiucheri, tsearã, luminari, lumbadã
{ro: lumânare}
{fr: cierge, bougie}
{en: wax-candle}
ayiucheri/ayiuchere
ayiucheri/ayiuchere (a-yĭu-chĭé-ri) sf ayiucheri (a-yĭu-chĭérĭ) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru (stronghil, lungu shi sup-tsãri), cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã i acasã tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã, luminari, lumbadã, axungucheri, spirmatsetã
{ro: lumânare}
{fr: cierge, bougie}
{en: wax-candle}
§ axungucheri/axunguchere (ac-sun-gu-chĭé-ri) sf axungucheri (ac-sun-gu-chĭérĭ) – tsearã adratã dit unã soi di grãsimi albã di pescu; spirmatsetã, ayiucheri, tsearã, luminari, lumbadã
{ro: lumânare}
{fr: cierge, bougie}
{en: wax-candle}
lãmbii/lãmbie
lãmbii/lãmbie (lãm-bí-i) sf lãmbii (lãm-bíĭ) – pirã multu lutsitoari, apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã, lumbardã
{ro: flacără strălucitoare}
{fr: flamme resplendissante}
{en: flame resplendent}
ex: disfeatsi mushatlu cheptu, shi lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji
§ lambã (lám-bã) sf lãnghi (lắn-ghi) – hãlati (dit casili-a oaminjlor di-aoa sh-un chiro) tsi fãtsea lunjinã cu-unã muljiturã tsi ardi (gaz), cãndu treatsi dit un vas prit unã fitilji; itsi hãlati tsi fatsi lunjinã; lampã; fãnari, fineri, filinar
{ro: lampă}
{fr: lampe}
{en: lamp}
ex: lamba da cama mari lunjinã ca tseara
§ lampã (lám-pã) sf lãnchi (lắn-chi) – (unã cu lambã)
§ lambagi (lam-ba-gí) sm lambageadz (lam-ba-gĭádzĭ) – omlu tsi-aprindi (ndreadzi, mirimitiseashti) lãnghili
{ro: lampagiu}
{fr: allumeur de lampes}
{en: lamp lighter}
ex: lambageadzlji nica nu-avea apreasã lãnghili dit sucachi; lambagilu nj-u ndreapsi lamba
§ lampagi (lam-pa-gí) sm lampageadz (lam-pa-gĭádzĭ) – (unã cu lãmbãgi)
§ lumbardã (lum-bár-dã) sf lumbãrdzã (lum-bắr-dzã) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã mari; luminari, lãmbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã; (fig: pirã, limbã di foc, lãmbii, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã)
{ro: lumânare mare; flacără}
{fr: cierge plus grande; flamme}
{en: large candle; flame}
ex: lumbarda di tsearã; lumbãrdzãli (luminãrli) ardu; ningã foc, iu lumbãrdzãli (fig: cãrmicãnjli) s-avea apusã
§ lãmbadã (lãm-bá-dã) sf lãmbãdz (lãm-bắdzĭ) – (unã cu lumbardã)
ex: unã tsearã shi unã lãmbadã; lãmbãdz apreasi; lãmbadã albã tsãnea tu mãnã
lunjinã
lunjinã (lu-njí-nã) sf lunjinj (lu-njínjĭ) – izvurlu di-atsea tsi nã fatsi s-putem s-videm lucri; atsea tsi-avem cãndu nu fatsi scutidi; atsea tsi fatsi ca s-aduchim lucrili ma lishor; fexi, fanã, limpidzãmi, licur, etc.; (fig:
1: lunjinã = (i) oclji, videari, videalã; (ii) nvitsãturã, carti, sculii; expr:
2: ãnj vindu sh-lunjina = va fac tut tsi pot, va mi fac curbani, va dau tut tsi am;
3: lunjina yii = lunjina loatã ti Pashti di la bisearicã)
{ro: lumină, vedere, claritate, luciu}
{fr: lumière, vue, clarté, lueueur}
{en: light, sight, clarity, glimmer}
ex: fã lunjinã ncoa; nu para easti lunjinã tu udãlu-aestu; arãulu ardi sh-lunjinj (fexi) nu ari; si-ts fats lunjinã (fexi) s-vedz ca s-trets; oda lutsea di lunjinã; mutri di tuti pãrtsãli nvãrliga shi vidzu diparti unã lunjinã; agiumsi la loclu di iu insha lunjina; pãnã s-nu aduts mãnarlu, nu vedz lunjina; fandazma nu-lj si videa tu lunjinã; di-iu nu ti-ashteptsã, di aclo vedz lunjinã; na iu vidzu, cã nica ardea lunjinã tu-unã casã; lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji; hii tinir shi cu lunjinã (fig: videari); pãnã nu va-lj dats lunjina (fig: videala) a dzãnlui; ari putearea s-v-arapã lunjina (fig: videarea) dintr-oclji; sh-avea vindutã sh-lunjina
(expr: deadi tut tsi-avea; li-avea faptã tuti curbani); l-vream ca lunjina (fig: ocljilj, videarea) din cap; s-aduts lunjinã a pãrintsilor shi s-lji fats s-adilji; s-aducã lunjinã yii
(expr: lunjina di Pashti di la nyearea-a Hristolui); om cu multã lunjinã (fig: carti, nvitsãturã)
§ lunjinedz (lu-nji-nédzŭ) vb I lunjinai (lu-nji-náĭ), lunjinam (lu-nji-námŭ), lunjinatã (lu-nji-ná-tã), lunjinari/lunjinare (lu-nji-ná-ri) – fac tsiva tra si s-veadã icã si s-aducheascã; fac lunjinã, dau lunjinã, lutsescu, fixescu; (fig: lunjinedz = dau videalã, limpidzãscu; (ii) nvets carti)
{ro: luminez, clarific, lucesc}
{fr: éclairer, briller, faire de la lumière, clarifier, luir}
{en: light, sparkle, clarify, glimmer}
ex: lunjineadzã (da lunjinã) cati searã; lunjina nãsã (lutsea, anyilicea, scãntilja) cama di dyeamanti; lamba-aestã nu lunjineadzã; cu-unã lambã lunjinãm tutã casa; s-lunjinã (s-featsi lunjinã, deadi dzua) ghini nafoarã; s-lunjinã sh-lumbrusi ma multu di dzua; andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; nã cãndilã njicã, tsi cu di-ayia (mizia) lunjina ca di pi mortu; l-pitricui la sculii s-lunjineadzã (fig: sã nveatsã carti), s-nu-armãnã orbu
tsearã1
tsearã1 (teá-rã) sf tseri (tsérĭ) –
1: luguria galbinã sh-moali cu cari alghinjli sh-fac bushtina dit un cushor, iu sh-alasã oauãli shi sh-adunã njarea;
2: lucrul di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi, tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i acasã tra si-sh facã lunjinã noaptea; luminari, lumbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: va ts-aprindu (ts-astingu) tseara = va s-mori, va ti vatãm;
3: va ts-ardu tseara = cu aprindearea-a tsearãljei va-ts ljertu amãrtiili;
4: s-lu-aducã cu tseara = s-lu-aducã cu tseara apreasã ca trã un om mortu;
5: mi fac (la fatsã, galbin ca) tsearã i turta di tsearã = ngãlbinescu, mi fac galbin la fatsã;
6: u caftu cu tseara = u caftu multu sh-nu pot s-u aflu)
{ro: ceară de albine; lumânare}
{fr: cire; cierge, bougie}
{en: wax; candle}
ex: am nã nveastã agzutoa-sã, fatsi casa lunjinoasã (angucitoari: tseara); eu ãn casã cãndu intru, umplu loclu-atsel ma strimtu, shi di dzuã nj-easti-arshini, noaptea ãnj ved cama ghini (angucitoari: tseara); tuts ãlj fixeashti shi ea lãeashti (angucitoari: tseara); njicã-i laea, umpli udaea (angucitoari: tseara); divarligalui di casã sta tseri (luminãri) aspindzurati (angucitoari: gljatsa); acumpãrai tsearã (luguria galbinã tsi u fac alghinjli) ca s-adar unã tsearã (luminari, lumbadã) mari sh-dauã tseri njits; apresh nã tsearã la Ayiu-Mihali; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucrul; aprindi tseara di seu tra s-fats lunjinã n casã; galbinã ca tseara (ca lumbada) di murmintu; vrea s-tuchea ca tseara (luminarea); nã tsearã hrisusitã va ts-ardã la icoanã; tseara al Dumnidzã; va ts-aprindu tseara
(expr: va s-mori, va ti vatãm); lj-astesh tseara
(expr: ãl vãtãmai); lj-arshu tseara
(expr: cu aprindearea-a tsearãljei, ãlj ljirtai amãr-tiili); di la oi si-l lja cu tseara
(expr: s-lu-aducã di la oi cu tseara apreasã, ca trã un om mortu); mi feci tsearã
(expr: ngãlbinii tu fatsã); s-featsi galbin ca turta di tsearã
(expr: multu galbin la fatsã); s-u cãftam cu tseara
(expr: cãt multu s-u cãftam) sh-nu va u-aflam
§ tseara-al Dumnidzã (tseá-ral-Dum-ni-dzắ) sf pl(?) – numã datã la ma multi planti tsi crescu prit agri, livãdz, vulodz, pãshunj, locuri uscati shi virani, mardzina di cãljuri, etc., cu frãndzã nyilicioasi i piroasi, cu lilici cu cuditsã lungã, adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri, di hromã vinitã-galbinã; coada-a njelui, luludã galbinã