|
|
spirlungos
spirlungos (spir-lun-gósŭ) adg – vedz tu lungu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lunguhig
hig (hígŭ) (mi) vb III shi II hipshu (híp-shĭu), hidzeam (hi-dzeámŭ), hiptã (híp-tã) shi hipsã (híp-sã), hidziri/hidzire (hí-dzi-ri) shi hidzeari/hidzeare (hi-dzeá-ri) – fac (bag) un lucru (di-aradã chipitos, sumigos, cu mitcã) s-intrã cu zorea sh-ahãndos tu tsiva; bag tsiva tu-un lucru chipitos (tu apã, loc, etc.); plãntu, afundu, bag, etc.; (fig:
1: l-hig = l-bag ghini un lucru iuva, lu-ascundu;
2: expr: mi hig tu guvã di sharpi (di fricã, di-arshini) = mi-ascundu tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu)
{ro: înfige}
{fr: enfoncer, ficher, planter}
{en: drive in (stake, nail); plunge, sink (into mud, water)}
ex: s-hipsirã (s-afundarã) doilji tu valtu; hidzi-lj (bagã-lj, plãnteadzã-lj) cutsutlu tu cheptu; hipshu (plãntai) ghini parlu tu loc; lj-hipsi (lj-plãntã) cutsutlu pãnã tu mãner; hidzi arãdãtsinjli tu loc; s-hipsi tu guvã di sharpi
(expr: s-ascumsi) di arshini
§ hiptu (híp-tu) adg hiptã (híp-tã), hiptsã (híp-tsã), hipti/hipte (híp-ti) – tsi easti faptu s-intrã tu tsiva; plãntat, bãgat
{ro: înfipt}
{fr: enfoncé, fiché, planté}
{en: driven in (stake, nail); plunged, sunk (into mud, water)}
ex: eara hiptu (fig: bãgat ghini, ascumtu) tu guvã; easti hiptu tu guvã, nu pot s-lu vatãm; iu earai hiptu (fig: bãgat ghini, ascumtu) di nu ti vidzui?; di-iu eara hiptu, dizleagã calu di cãpestru
§ hipsu (híp-su) adg hipsã (híp-sã), hipshi (híp-shi), hipsi/hipse (híp-si) – (unã cu hiptu)
§ hidziri/hidzire (hí-dzi-ri) sf hidziri (hí-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-hidzi i easti hiptu iuva; plãntari, bãgari
{ro: acţiunea de a înfige; înfigere}
{fr: action d’enfoncer, de ficher, de planter}
{en: action of driving in (stake, nail); of plunging, of sinking (into mud, water)}
§ hidzeari/hidzeare (hi-dzeá-ri) sf hidzeri (hi-dzérĭ) – (unã cu hidziri)
§ nhig (nhígŭ) (mi) vb III shi II nhipshu (nhíp-shĭu), nhidzeam (nhi-dzeámŭ), nhiptã (nhíp-tã) shi nhipsã (nhíp-sã), nhidziri/nhidzire (nhí-dzi-ri) shi nhidzeari/nhidzeare (nhi-dzeá-ri) – (unã cu hig)
lungu
lungu (lún-gu) adg lungã (lún-gã), lundzi (lún-dzi), lundzi/lundze (lún-dzi) – (lucru) tsi easti strimtu di-unã parti, ma tr-alantã parti, un capit easti diparti di-alantu; (omlu) tsi easti analtu (shi suptsãri); (loc) tsi sã ntindi multu di-unã parti (di la un capit la-alantu) ma putsãn di-alantã; (chiro) tsi tsãni multu; etc.; mari, multu, analtu, diparti, etc.
{ro: lung}
{fr: long}
{en: long}
ex: cãdzu tu-un somnu lungu (tsi tsãnu multu); u-aflu cu cali si-lj dãm banã lungã; omlu-aestu easti lungu (analtu shi suptsãri) ca lefca; isturia-a ta easti lungã; un cãrlig lungu di cornu adãrat; dupã ahãtã cali lungã, deadi di un suflit di om; intrarã shi tru-atsea pishtireauã, cari eara lungã, largã, ahãndoasã; loai nã vigã lungã tra s-agiungu; talji nã veargã lungã shi u tindi prisupra-arãului; muljarea, poali lundzi sh-minti shcurtã; muljare, muljare, minti shcurtã sh-perlji lundzi; cusitsi lundzi sh-minti shcurtã; easti cama lungã di-a ta
§ lundzimi/lundzime (lun-dzí-mi) sf lundzinj (lun-dzínjĭ) – dipãrtarea dit-un loc tu altu; mãrimea tsi u-ari un lucru (om, loc, chiro, etc.) tu partea iu easti lungu; lundzeami
{ro: lungime}
{fr: longueur}
{en: length}
ex: lundzimea (partea-atsea lunga) a ayinjiljei eara di-unã njilji di cots, lãrdzimea di shasi suti
§ lundzeami/lundzeame (lun-dzeá-mi) sf lundzenj (lun-dzénjĭ) – (unã cu lundzimi)
§ lundzin (lun-dzínŭ) adg lundzinã (lun-dzí-nã), lundzinj (lun-dzínjĭ), lundzini/lundzine (lun-dzí-ni) – tsi ari banã lungã; tsi bãneadzã multsã anj; urari faptã-a unui tra s-bãneadzã multsã anj
{ro: cu viaţă lungă}
{fr: qui vit, qui vive longtemps}
{en: who lives longtime}
ex: s-nã bãneadzã hãrioasã shi lundzinã (multsã anj); lundzinã (cu lungã banã) s-ti ved
§ dealungului (dea-lún-gu-luĭ) adv – piningã mardzinea-a unui lucru lungu; di la un capit la-alantu
{ro: de-a lungul}
{fr: le long de, en travers}
{en: along, alongside, throughout}
ex: armãnlu eara nvitsat s-tragã dealungului cu meshlji (deadun cu meshlji tri trec un dupã-alantu; multu chiro); u lo dealungului di-arãu (piningã-arãu)