DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahulescu

ahulescu (a-hu-lés-cu) (mi) vb IV ahulii (a-hu-líĭ), ahuleam (a-hu-leámŭ), ahulitã (a-hu-lí-tã), ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) –
1: suflu vimtu dit plimunj pri un lucru, (eami tsi s-abureadzã, etc.); suflu pri mãnj tra s-li ngãldzãscu;
2: bag (dau cu) mãna lishor pristi-un lucru, tra s-lu-aduchescu (cu deadzitli) tsi easti sh-cum easti (tra s-caftu, tra s-ved, ma s-aibã i s-nu aibã tsiva, etc.); huhulescu, suflu; pusputescu, pãspãtescu, pusputipsescu;
(expr:
1: lu-ahulescu cu vearga = lu-agudescu cu vearga;
2: lj-ahulescu un lucru = lj-fur, lj-agudescu un lucru)
{ro: sufla; pipăi, atinge}
{fr: souffler, tâter, toucher, tâtonner, palper}
{en: blow, feel with fingers, touch}
ex: ahulea-ts mãnjli (suflã tu mãnj) cã easti arcoari; nj-ahuleam mãnjli (nj-suflam tu mãnj) tra s-mi ngãldzãscu; s-tsã fure arcoari tu mãnj, ahuleats-li; ahulish, nu mutrish ghini; ahulea (da cu mãna) s-veadã cã-i saclu; ahulii aoa, nclo shi aflai un cãtsut; tsi tut pusputeashti sh-ahuleashti?; cum ãn gurã s-ahulescu (s-pusputescu); s-videa, s-ahulea (s-pusputea); ahulea gãljina, ari ou?; ahulea-l
(expr: agudea-l) cu vearga; lj-avea ahulitã
(expr: lj-avea furatã) unã stearpã; ahulim (suflãm pri) nuca agiucatã trei ori sh-apoea u mãcãm ca s-nu fatsim mamã; capra ahuleashti perlu (suflã tu per tra s-facã sonlu “hu”)

§ ahulit (a-hu-lítŭ) adg ahulitã (a-hu-lí-tã), ahulits (a-hu-lítsĭ), ahuliti/ahulite (a-hu-lí-ti) – (lucru) tsi easti suflat; tsi easti pusputit; huhulit, pãspãtit, pusputipsit
{ro: suflat; pipăit, atins}
{fr: soufflé, tâté, touché, tâtonné, palpé}
{en: blown, felt with fingers, touched}

§ ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) sf ahuliri (a-hu-lírĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari ahuleashti; dari cu mãna; suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri
{ro: acţiunea de a sufla, de a pipăi, de a atinge; suflare; pipăire, atingere}
{fr: action de souffler, de tâter, de toucher, de tâtonner, de palper}
{en: action of blowing, of feeling with fingers, of tou-ching}
ex: s-imnã cu ahuliri (peanarga pusputipsindalui); lu-aflu cu-ahuliri (cu pusputiri)

§ ahulitã (a-hu-lí-tã) sf fãrã pl – lucrul tsi-l fatsi un cãndu ahuleashti; ahuliri, suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apudixescu

apudixescu (a-pu-dhic-sés-cu) vb IV apudixii (a-pu-dhic-síĭ), apudixeam (a-pu-dhic-seámŭ), apudixitã (a-pu-dhic-sí-tã), apudi-xiri/apudixire (a-pu-dhic-sí-ri) – aduc (dau) semnu (provã) cã atsea tsi spun easti dealihea
{ro: dovedi}
{fr: prouver}
{en: prove}

§ apudixit (a-pu-dhic-sítŭ) adg apudixitã (a-pu-dhic-sí-tã), apudixits (a-pu-dhic-sítsĭ), apudixiti/apudixite (a-pu-dhic-sí-ti) – tsi s-ari adusã semnu cã atseali spusi suntu dealihea
{ro: dovedit}
{fr: prouvé}
{en: proven}

§ apudixiri/apudixire (a-pu-dhic-sí-ri) sf apudixiri (a-pu-dhic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adutsi semnu cã atseali spusi suntu dealihea
{ro: acţiunea de a dovedi; dovedire}
{fr: action de prouver}
{en: action of proving}

§ apodi-xi/apodixe (a-pó-dhic-si) sf apodixi (a-pó-dhixĭ) – semnu cã atsea tsi spuni cariva easti dealihea; carti scriatã shi ipugrãpsitã ca semnu cã atsel tsi sh-bãgã ipugrãfia pricunoasti cã ari loatã paradz di la cariva; semnu, provã, ispati, huciudii, hugiudii
{ro: dovadă, chitanţă}
{fr: preuve, quittance}
{en: proof, receipt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

area

area (a-reá) adv – tsi suntu diparti un di-alantu; tsi nu s-fatsi multi ori cu-arada; tsi suntu arari; aretcu, arar, rar
{ro: rar}
{fr: rarement}
{en: rare, seldom}
ex: area yini pri la noi s-nã veadã; di-atumtsea nãsi area s-duc la picurari; cãt ma area (aretcu) prashlji, ahãt ma grash s-fac

§ arãescu1 (a-rã-ĭés-cu) vb IV arãii (a-rã-íĭ), arãeam (a-rã-ĭámŭ), arãitã (a-rã-í-tã), arãiri/arãire (a-rã-í-ri) – li fac s-hibã cama arari, lucrili (tsi s-afla deadun tu-un loc); lucrili tsi s-aflã aproapea, li fac si s-dipãrteadzã un di-alantu; arãspãndescu, rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, prãstuescu
{ro: rări, rarefia, împrăştia}
{fr: raréfier, rendre rare, éparpiller}
{en: rarefy, make scarce, spread}
ex: el lj-arãi prashlji n bãhce (lji ndipãrtã un di-alantu, cu scutearea-a atsilor tsi s-afla tu mesi); oaspitslji arãirã (s-arãspãndirã) ca cãprili; arãirã (s-arãspãndirã) prit pãduri; arãits-vã! (arãspãndzãts-vã!); oaminjlji arãirã

§ arãit1 (a-rã-ítŭ) adg arãitã (a-rã-í-tã), arãits (a-rã-ítsĭ), arãiti/arãite (a-rã-í-ti) – tsi easti mutat dit un loc njic (iu sta adunat cu altsã) tu-un loc ma mari iu va s-aflã ma ndipãrtat di altsã; arãspãndit, rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit
{ro: rărit, rarefiat, împrăştiat, dispersat}
{fr: raréfié, rendu rare, éparpillé}
{en: rarefied, made scarce, spread}
ex: nj-u mintea arãitã (dusã, scrupsitã) diparti

§ arãiri1/arãire (a-rã-í-ri) sf arãiri (a-rã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãeashti tsiva; arãspãndiri, rãspãndiri, arãspãndzãri, aruvirsari, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action de raréfier, d’éparpiller, de disperser}
{en: action of rarefying, of making scarce, of spreading, of dispersing}
ex: yini chirolu di-arãiri (di-arãspãndiri, di fãtseari ma arettsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cutruyiomsi/cutruyiomse

cutruyiomsi/cutruyiomse (cu-tru-yĭóm-si) sf cutruyiomsi (cu-tru-yĭóm-si) – loclu tsi s-aflã sum mardzinea di citii shi namisa di stizmã, iu sh-fac, cãtivãrãoarã, puljlji cubair; unã soi di njic apanghiu ca unã guvã (groapã, dulapi) tu stizmã iu omlu poati si sh-bagã lucri; cutluyiomsi, halli, hatuli
{ro: spaţiul între zid şi acoperiş}
{fr: l’espace qui se trouve entre le mur et l’avant-toit}
{en: space between the wall and the roof}
ex: u-ascumsit tu cutruyiomsi

§ cutluyiomsi/cutluyiomse (cu-tlu-yĭóm-si) sf cutluyiomsi (cu-tlu-yĭóm-si) – (unã cu cutruyiomsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dicar

dicar (di-cárŭ) sm dicari (di-carĭ) –
1: parã di dzatsi “lepta”;
2: cartea dit giocurli di cãrtsã tsi aspuni numirlu dzatsi (10)
{ro: monedă de 10 “lepta”; decar (la jocul de cărţi)}
{fr: pièce de dix “lepta”; dix (dans les jeux de cartes)}
{en: coin of ten “lepta”; ten (in a game of cards)}
ex: silinjlji-ts un dicar (dzatsi lepta, un mitilic, un parã) nu-ts fac; am dicarlu (cartea tsi-aspuni 10) spati

§ dicarã (di-cá-rã) sf dicãri (di-cắrĭ) – parã di dzatsi “lepta”
{ro: monedă de 10 “lepta”}
{fr: pièce de dix “lepta”}
{en: coin of ten “lepta”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dui/due

dui/due (dú-i) sf dui (dúĭ) – carti (di la gioclu di cãrtsã) tsi-aspuni doi (di spati (treflã), ghineri (caro), inimã (cupã), inimã cu coadã (picã));
(expr: duea-atsea buna = doilu di spati)
{ro: doi (la cărţile de joc)}
{fr: deux (dans le jeu de cartes)}
{en: two (in a card game)}
ex: trapshu duea-atsea buna (di spati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hatuli/hatule

hatuli/hatule (há-tu-li) sf pl(?) – loclu gol tsi s-aflã sum mardzinea di citii shi namisa di stizmã (iu sh-fac, cãtivãrãoarã, puljlji cubair); unã soi di njic apanghiu ca unã guvã tu stizmã; halli, cutruyiomsi, cutluyiomsi
{ro: spaţiul între zid şi acoperiş}
{fr: l’espace qui se trouve entre le mur et l’avant-toit}
{en: space between the wall and the roof}

§ halli/halle (hal-li) sf pl(?) – (unã cu hatuli)

§ hutuli/hutule (hu-tú-li) sf hutulj (hu-túljĭ) – mardzinea di citii di iu cadi pri loc apa di ploai; soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curgã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, chicutã, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: avea ascumtã lucrili sum hutuli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huciudii/huciudie

huciudii/huciudie (hu-cĭu-dí-i) sf huciudii (hu-cĭu-díĭ) – [dictiu-narlu al Papahagi nu easti sigur di noima tsi lj-u da a zborlui!]; semnul tsi-aspuni cã un lucru (unã faptã easti dealihea); lucrul (fapta, semnul, etc.) tsi easti ca unã soi di mãrtirii cã s-ari faptã (i cum s-ari faptã) tsiva; hugiudii, semnu, ispati, provã, mãrturii, mãrtirii, mãrtirilji
{ro: dovadă, mărturie}
{fr: preuve, témoignage, confirmation}
{en: proof}
ex: cu tutã inima shi cu tutã huciudia (?)

§ hugiudii/hugiudie (hu-gĭu-dí-i) sf hugiudii (hu-gĭu-díĭ) – (unã cu huciudii)
ex: s-dãm cu tutã hugiudia (?), s-fatsim bunets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ispati1/ispate

ispati1/ispate (is-pá-ti) sf pl(?) – lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; semnul (fapta, lucrul) tsi lu-aspuni un om ca unã soi di mãrtirii, cã s-ari faptã (i cum s-ari faptã) tsiva; semnu, mãrturii, mãrtirii, mãrtirilji, provã
{ro: dovadă, mărturie}
{fr: preuve, témoignage, confirmation}
{en: proof}
ex: s-v-u fac ispati (mãrtirii); cu tsi va-lj fãtsem ispati (tsi semnu va lj-adutsem) al dispoti?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã