DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

capishcã

capishcã (ca-písh-cã) sf capishchi/capishche – yimisha di fãsulj (cãndu easti veardi ninga), faptã di ma multi simitsi (gãrnutsãli di fãsulji uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi acupiritã di-unã altã cãpachi; soea di yimishi ca-atsea di fisulj (ca bunãoarã, yimisha di madzãri); pãstalji, pistalji, spãtalji, shusharcã, ciushcã, shushcã, lividã, teacã
{ro: fasole verde; păstaie, teacă (fasole, mazăre, etc.)}
{fr: haricots verts, gousse, cosse}
{en: green (french) beans; pod (beans, peas, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

casã1

casã1 (cá-sã) sf casi/case (cá-si) shi cãsi (cắsĭ) shi cãsuri (cắ-surĭ) – adãrãmintu (acareti, binai) tu cari omlu sh-aflã apanghiu (tra si s-afireascã di arcoari sh-di furtunã, s-bãneadzã, si sta, s-doarmã, s-mãcã shi sã sh-creascã fumealja); (fig:
1: casã = (i) fumealji, soi; (ii) aveari, nicuchiratã; expr:
2: nu-adarã casã = easti multu spatal, nu poati s-adunã paradz cã lj-aspardzi trã itsido; tsi nu-ari-angãtan di el ma di altsã;
3: ari casa pri cãrlig (bãstuni) = tsi nu sh-ari unã nicuchiratã iu s-shadã (cum easti un picurar, bunãoarã);
4: casã oarbã = casã ntunicatã, fãrã soari;
5: nu mi ncapi casa (di harauã) = mi hãrsescu multu di multu;
6: lji si ncljidi (aspardzi) casa = lj-moari cariva (ficior, featã, etc.) din casã)
{ro: casă; familie; avere}
{fr: maison; famille; avoir, fortune}
{en: house; family; fortune}
ex: un aush cu casa dupã nãs (angucitoari: zmelciul); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); s-adrarã estan casi multi sh-mãri; casa-a noastrã-i muntili; multi cãsi di Cljisura, di Nevisca suntu ca pãlãts; din cãsuri insha lumea; catha sh-ari casa dinanumirea; casa a cãrnashlui; easti om cu casã (fumealji, nicuchiratã); featã di casã (fumealji) bunã, mari; ncuscrãm cu casã (fumealji, soi) bunã; omlu aestu nu-adarã casã (fig: nicuchiratã, aveari); ashi cum sh-eara, featsirã deadun doilji casã (fumealji, nicuchiratã); di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; ncarcã cãsili (fig: tutã avearea, tuti lucrili di casã tsi-avea) pri cãrvani; lj-deadi casa ntreagã (tuti lucrili din casã; casa cu lucri cu tut); aushlu, ne casa nu lu ncãpea di harauã
(expr: s-hãrsea multu, haraua lj-eara multu mari); iu intrã ngrãnja, s-aspardzi casa; moartea-a featãljei va lji ncljidã casa

§ cãsicã (cã-sí-cã) sf cãsi-tsi/cãsitse (cã-sí-tsi) – casã ma njicã; cãshoarã, cãscioarã, cãsutsã
{ro: căsuţă}
{fr: petite maison}
{en: little house}
ex: muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; tu buriclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; casa-a ljei eara nã cãsicã, cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush

§ cãshoarã (cã-shĭŭá-rã) sf cãshori (cã-shĭórĭ) – (unã cu cãsicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzatsi/dzatse

dzatsi/dzatse (dzá-tsi) num dzãts (dzắtsĭ) – numirlu “10”, namisa di noauã (9) shi unsprãdzatsi (11), ma mari di noauã sh-ma njic di unsprãdzatsi; zatsi;
(expr:
1: dzatsea = cartea di-agioc tsi aspuni pri ea numirlu dzatsi;
2: dzatsili di mes (10-li) = atsea dzuã dit mes tsi ari noauã dzãli nãinti;
3: tsintsi scoati, dzatsi mãcã = easti multu spatal, aspardzi ma multsã paradz di cãt amintã)
{ro: zece}
{fr: dix}
{en: ten}
ex: tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; dzatsi toarnã, dzatsi-ashteaptã; dzatslji vinjirã, dzatsili armasirã; di dzatslji (di-atselj dzatsi) tsachi va-nj dai un; s-amintã tu dzatsili di mes; di dzatsi ori dzati fatsi nã sutã; dzatsi vai dau, unã vai misuri; dzatsea-atsea buna
(expr: cartea di gioc atsea tsi-aspuni dzatsi)

§ zatsi/zatse (zá-tsi) num zãts (zắtsĭ) – (unã cu dzatsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

exudã

exudã (éc-su-dã) sf exudi/exude (éc-su-di) – paradzlji tsi s-aspar-gu cãndu cariva acumpãrã lucri (agiutã pri cariva, plãteashti dãri, spãtãljuseashti fãrã aradã, etc.); exud, hargi, hãrgilãchi
{ro: cheltuială}
{fr: dépense, dépens, frais}
{en: expense}
ex: exudi (hãrgi) vãsilcheshti

§ exud (éc-sudŭ) sn exudi/exude (éc-su-di) – (unã cu exudã)
ex: ari mari exud (exudã, hargi)

§ xudyipsescu (csud-yip-sés-cu) vb IV xudyipsii (csud-yip-síĭ), xudyipseam (csud-yip-seámŭ), xudyipsitã (csud-yip-sí-tã), xudyipsiri/xud-yipsire (csud-yip-sí-ri) – fac exudi cãndu acumpãr lucri; aspargu paradz tra s-acumpãr tsiva (s-agiut pi cariva, s-plãtescu dãri, etc.); xudipsescu, hãrgescu, hãrgiuescu, hãrjescu, spãtãljusescu
{ro: cheltui}
{fr: dépenser}
{en: spend}

§ xudyipsit (csud-yip-sítŭ) adg xudyipsitã (csud-yip-sí-tã), xudyipsits (csud-yip-sítsĭ), xudyipsiti/xudyipsite (csud-yip-sí-ti) – (paradzlji) tsi s-asparsirã trã acumpãrarea di lucri (trã agiutorlu dat, trã gileplu plãtit, etc.); xudipsit, hãrgit, hãrgiuit, hãrjit, spãtãljusit
{ro: cheltuit}
{fr: dépensé}
{en: spent}

§ xudyipsiri/xudyipsire (csud-yip-sí-ri) sf xudyipsiri (csud-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva xudyipseashti; xudipsiri, hãrgiri, hãrgiuiri, hãrjiri, spãtãljusiri
{ro: acţiunea de a cheltui; cheltuire}
{fr: action de dépenser}
{en: action of spending}

§ xudipsescu (csu-dip-sés-cu) vb IV xudipsii (csu-dip-síĭ), xudipseam (csu-dip-seámŭ), xudipsitã (csu-dip-sí-tã), xudipsiri/xudipsire (csu-dip-sí-ri) – (unã cu xudyipsescu)

§ xudipsit (csu-dip-sítŭ) adg xudipsitã (csu-dip-sí-tã), xudipsits (csu-dip-sítsĭ), xudipsiti/xudipsite (csu-dip-sí-ti) – (unã cu xudyipsit)

§ xudipsiri/xudipsire (csu-dip-sí-ri) sf xudipsiri (csu-dip-sírĭ) – (unã cu xudyipsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gepi/gepe

gepi/gepe (gé-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – unã soi di pungã cusutã tu un stranj iu s-poatã omlu s-bagã njits lucri, tra s-li poartã cu el aclo iu s-dutsi; geapi, giopi, buzunar, supani;
(expr:
1: mi priimnu cu mãnjli n gechi = nu fac tsiva, nj-amintu bana fãrã s-lucredz;
2: nu stau cu mãnjli n gepi = nu shed fãrã s-fac tsiva;
3: u bag sh-aestã cuvendã ghini n gepi = nj-u bag ghini tu minti aestã cuvendã tra s-nu u-agãrshescu;
4: tut chirolu hiu cu mãna n gepi = hiu multu cuvãrdã, hiu multu spatal, agiut lumea sh-lã dau dipri-unã paradz;
5: dau dit gepea-a mea = pãltescu mini;
6: l-bag tu gepi = (i) l-vindu (un lucru); (ii) (pot s-)lu-arãd lishor pri cariva;
7: lu-am tu gepi = lu-am tu putearea-a mea sh-pot s-lji dzãc s-facã tsi voi mini)
{ro: buzunar}
{fr: poche}
{en: pocket}
ex: un ficior, ficiuric, tut cu mãnjli n gepi sta (angucitoari: budiclu); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); feata scoasi dit gepi unã mãndilã albã; bãgã mãna n gepi shi vidzu cã li-avea gepurli mplini di cufeti; pi tu gepuri ea mutreashti; lj-easti-aruptã gepea; truoarã shuirã sharpili din gepi-lj; l-bãgãm ãn gepi
(expr: l-vindum) agrul; ma sh-dratslji nu shidea cu mãnjli n gepi
(expr: nu shidea fãrã s-facã tsiva) shi s-loarã dupã nãsh unãshunã

§ geapi/geape (gĭá-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – (unã cu gepi)
ex: scoasi lucrili din geapi, cãndu durnja hrisiclu, sh-li bãgã n geapi alanti; ciraclu scoasi dit geapi lucrili a featãljei di flurii

§ giopi/giope (gĭó-pi) sf giochi(?) (gĭóchĭ) shi giopuri(?) (gĭó-purĭ) – (unã cu gepi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hargi/harge

hargi/harge (hár-gi) sf hãrgi (hắr-gi) shi hãrgiuri (hắr-gĭurĭ) – paradzlji tsi s-aspargu cãndu cariva acumpãrã lucri (agiutã pri cariva, plãteashti tri dãri, spãtãljuseashti fãrã aradã, etc.); darea tsi u plãteashti omlu trã stat; hãrgilãchi, exudã, exud;
(expr: nj-scot hãrgiurli = lucredz shi scot paradzlji tsi-nj lipsescu tra s-plãtescu exudili tsi-nj fac)
{ro: cheltuială, taxă}
{fr: dépense, dépens, frais, impôt}
{en: expense, tax}
ex: lj-lipsea paradzlji trã hargi (exudã) pri cali; nã cãftarã hãrgili (dãrli); hãrgili (dãrli) di chivernisi vor plãtiri; hãrgiurli (exudili) tsi fãtsea cu nãsh; ari mari hargi (exudã) cu casa; cu hargea (exudã) s-fac tuti aesti; sh-avea faptã nã fustani cu multi hãrgi; lucra dzuã sh-noapti, si-sh scoatã hãrgili
(expr: tra s-poatã sã-sh pãlteascã exudili); mãratlu di hãngi sh-armasi cu nãrli spindzurati sh-cu hãrgili a minciunoshlor pristi zvercã

§ hãrgilãchi/hãrgilãche (hãr-gi-lắ-chi) sf hãrgilãchi (hãr-gi-lắchĭ) – (unã cu hargi)

§ hãrgiuescu (hãr-gĭu-ĭés-cu) vb IV hãrgiuii (hãr-gĭu-íĭ), hãrgiueam (hãr-gĭu-ĭámŭ), hãrgiuitã (hãr-gĭu-í-tã), hãrgiuiri/hãrgiuire (hãr-gĭu-í-ri) – fac hãrgiuri cãndu acumpãr lucri; aspargu paradz tra s-acumpãr tsiva (s-agiut pi cariva, s-plãtescu dãri, etc.); hãrgescu, hãrjescu, xudyipsescu, xudipsescu, spãtãljusescu
{ro: cheltui}
{fr: dépenser, faire des frais}
{en: spend}
ex: nu-am trã tsi s-mi hãrgiuescu (s-nj-aspargu paradzlji); multu hãrgiueashti omlu-aestu

§ hãrgiuit (hãr-gĭu-ítŭ) adg hãrgiuitã (hãr-gĭu-í-tã), hãrgiuits (hãr-gĭu-ítsĭ), hãrgiuiti/hãrgiuite (hãr-gĭu-í-ti) – (paradzlji) tsi s-asparsirã trã acumpãrarea di lucri (trã agiutorlu dat, trã gileplu plãtit, etc.); hãrgit, hãrjit, xudyipsit, xudipsit, spãtãljusit
{ro: cheltuit}
{fr: dépensé}
{en: spent}

§ hãrgiuiri/hãrgiuire (hãr-gĭu-í-ri) sf hãrgiuiri (hãr-gĭu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hãrgiueashti; hãrgiri, hãrjiri, xudyipsiri, xudipsiri, spãtãljusiri
{ro: acţiunea de a cheltui; cheltuire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

icunom

icunom (i-cu-nómŭ) adg icunoamã (i-cu-nŭá-mã), icunomi (i-cu-nómĭ), icunoami/icunoame (i-cu-nŭá-mi) – (om) cari caftã s-lj-aspargã paradzlji cu mintiminilji; tsi-lj yixeashti cu mintea paradzlji ninti ca s-acumpãrã tsiva; cari nu easti spatal tra s-lj-arucã paradzlji pi lucri di cari nu-ari ananghi shi caftã s-adunã paradz (cãndu lj-ari) ti dzãli slabi; icunumisearic;
(expr: omlu icunom imnã cu ziga n brãn = omlu icunom li fatsi tuti cu misurã)
{ro: econom}
{fr: économe}
{en: thrifty, frugal (person)}
ex: omlu cãt avut s-hibã, lipseashti s-hibã icunom

§ icunumisearic (i-cu-nu-mi-seá-ricŭ) adg icunumisearicã (i-cu-nu-mi-seá-ri-cã), icunu-misearits (i-cu-nu-mi-seá-ritsĭ), icunumisearitsi/icunumisearitse (i-cu-nu-mi-seá-ri-tsi) – (unã cu icunom)
ex: tsi icunumisearits (icunomi) suntu frãntsãlj

§ icunumii/icunumie (i-cu-nu-mí-i) sf icunumii (i-cu-nu-míĭ) – paradzlji tsi lj-adunã cariva tra s-li aibã ma nclo, cãndu va s-aibã ma multã ananghi di elj; angãtanlu cu cari aspardzi un om paradzlji tra s-lj-agiungã
{ro: economie}
{fr: économie, épargne}
{en: economy, savings}
ex: bãneadzã cu multã icunumii ashi sade poati s-u scoatã la cali; mutrea s-fats icunumii, pãnã va s-mi tornu io; icunumia easti muma-a aveariljei

§ icunu-misescu (i-cu-nu-mi-sés-cu) vb IV icunumisii (i-cu-nu-mi-síĭ), icunumiseam (i-cu-nu-mi-seámŭ), icunumisitã (i-cu-nu-mi-sí-tã), icunumisiri/icunumisire (i-cu-nu-mi-sí-ri) – aspargu paradzlji cu mintiminilji, cu icunumii; bag paradz di-unã parti tra s-lji am trã ma nãpoi, cãndu va s-am ma multã ananghi; fac icunumii
{ro: economisi}
{fr: économiser, épargner}
{en: save, be thrifty}
ex: mi strãmshu tra s-icunumisescu ndoi paradz

§ icunumisit (i-cu-nu-mi-sítŭ) adg icunumisitã (i-cu-nu-mi-sí-tã), icunumisits (i-cu-nu-mi-sítsĭ), icunumisiti/icunumisite (i-cu-nu-mi-sí-ti) – (parã) tsi nu easti aspartu (ma bãgat di-unã parti ti dzãli ma slabi)
{ro: econo-misit}
{fr: économisé, épargné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lividã

lividã (li-ví-dã) sf lividz (li-vídzĭ) – soea di yimishi tsi sh-u-adutsi cu-atsea di fãsulj, bunãoarã, faptã di ma multi simitsi (gãrnutsã ca-atseali di fãsulj uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi lungã acupiritã di-unã altã cãpachi; pãstalji, pistalji, spãtalji
{ro: teacă de fasole}
{fr: cosse, gousse}
{en: pod of beans}
ex: dada featsi mãcari di carni cu lividz (pãstãlj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn