DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aruteauã

aruteauã (a-ru-teá-uã) sf arutei (a-ru-téĭ) shi aruteali/aruteale (a-ru-teá-li) – curaua (spangul) di la un dipinãtor tsi-l fatsi si s-toarnã; coardã, hoardã
{ro: curea de rodan}
{fr: ficelle ou cordeau d’un devidoir}
{en: string or cord of a reeling machine}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bair

bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã

§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii

§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrshelj1

cãrshelj1 (cãr-shĭéljĭŭ) sn cãrshalji/cãrshalje (cãr-shĭá-lji) – amis-ticãturã di hiri (di spangu, mpãltiri, per din cap, etc.) tsi suntu greu ti discãceari; shutsãturã dipli-dipli di-unã ciulii di per; (fig:
1: cãrshelj = mintiturã, amisticãturã, cihtisiri, cicãrdisiri, etc.; expr:
2: hir cu cãrshalji = hir mintit, amisticat, shutsãt, cãrshiljos)
{ro: încâlcitură; confuzie}
{fr: embrouillement; confusion, embarras}
{en: entanglement; confusion}
ex: stãi s-disfatsim cãrshaljili

§ ncãrshiljedz (ncãr-shi-ljĭédzŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãr-shiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu hirili di mpãlteari (hirili di per din cap, etc.) cã s-fac greu trã discãceari; nji ndreg perlji s-hibã cãtsãrosh, zguri; cãrshi-ljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz, ciufulescu; (fig: si ncãrshiljadzã = (i) si ncusureadzã, si nduplicã, si strãmbã; (ii) s-minteashti, cicãrdi-seashti, cihtiseashti)
{ro: încâlci, încurca}
{fr: embrouiller, froisser, froncer, frissoter}
{en: tangle (thread, hair); wrinkle; curl (hair)}
ex: nji sã ncãrshilje perlu; la noi muljerli nu sh-u au si shi ncãrshi-ljadzã perlji; di multi poami, lji si ncãrshiljarã (fig: lji si ndu-plicarã) dãrmili

§ ncãrshilj (ncãr-shíljĭŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – (unã cu ncãrshi-ljedz)
ex: va s-lji si ncãrshilji perlu

§ ncãrshiljat (ncãr-shi-ljĭátŭ) adg ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljats (ncãr-shi-ljĭátsĭ), ncãrshiljati/ncãrshiljate (ncãr-shi-ljĭá-ti) – (hiri) tsi suntu mintiti ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros, ciufulit
{ro: încâlcit, încurcat, (şuviţă de păr) cârlionţat}
{fr: embrouillé, froissé, froncé, frissoté; (cheveux) bouclés}
{en: tangled (thread, hair); wrinkled; curled (hair)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cioarã1

cioarã1 (cĭŭá-rã) sf ciori (cĭórĭ) – hir lungu sh-ma gros, faptu di hiri ma suptsãri di cãnipã (ljin, bumbac, etc.) shutsãti un dea-vãrliga di-alantu, cu cari s-leagã lucri; hir, sfoarã, spangu, coardã, hoardã, utrai, lutrai, lutreauã, mãgor, curmu; (fig: cioarã = carti, scrisoari; expr:
2: cioarã-boarã; ciora-bora = catandisea tu cari s-aflã lucri amisticati, bãgati alandala, alocuta, un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, alocuta, darmadan;
3: (omlu, casa, etc.) easti cioarã = (omlu, casa, etc.) easti cu mintea ca naljurea, easti dizmãlat, lucrili (din casã) suntu alandala, mintiti, fãrã-aradã, cioarã-boarã; ciora-bora, etc.);
4: cioarã s-adarã = s-arupi s-dizmalã ca unã cioarã;
5: nã s-adunã cioara = nã si shcurteadzã bana, n-apruchem di moarti, bana treatsi, aushim;
6: lji s-arupsi cioara = lj-vinji oara s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj, muri;
7: u-arup (u talj) cioara cu cariva = u-aspargu uspitsãlja cu cariva; curmu ligãtura (schesea) tsi u-aveam cu cariva)
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}
ex: leagã-l cu-unã cioarã; tsã si dizligã cioara (hirlu) di la lãpudã; lãpudzli sh-au cioara-a lor; u-arupsim cioara
(expr: curmãm ligãtura, uspitsãlja) cu vitsinjlji dupã tsi fudzirã dit hoarã; u tãlje cioara cu el
(expr: u-asparsi uspitsãlja); cu anjlji, cioara omlui s-adunã
(expr: bana-a omlui si shcurteadzã); cãnutlu, cioarã
(expr: cu mintea naljurea, mintitã): aljurea cap, aljurea cicioari; cioarã
(expr: alandala) u featsirã casa; cioarã
(expr: fãrã-arshini, dizmãlats) s-adrarã ficiorlji; trapshu nã cioarã (fig: nã carti) Sãrunã; iu-i cioara ma minutã, aclo s-arupi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coardã3

coardã3 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – spangul (cioara) di la cicrichi, aumtu cu cãtrani, cu cari si-anvãrteashti cicrichea; spangul (curaua) di la un dipinãtor; hoardã, aruteauã
{ro: sfoară (curea) de rodan}
{fr: ficelle ou cordeau d’un devidoir}
{en: string or cord of a reeling machine}
ex: coardã di cicrichi

§ hoardã3 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curauã

curauã (cu-rá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – fashi lungã shi strimtã di cheali (pãndzã, etc.) tsi sh-u bagã omlu di mesi, tra s-lj-u tsãnã shi s-nu-lj cadã pantalonea; fashi di cheali (pãndzã, spangu) tsi fatsi unã hãlati (aroatã) si s-anvãrteascã; cumatã di cheali argãsitã cu cari si struxescu xurãhili;
(expr:
1: dau xurafea di curauã = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curauã;
2: nu-l dau di curauã = nu-l saidisescu (sãldisescu); nu-l dau di mãnear; nu dau simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu-l fac mali; nu-l fac mãnicã di tãmbari;
3: nu mi (nj-u) tsãni curaua = nu cutedz; nj-easti fricã; nu nj-u tsãni; nu-nj tsãni curdeaua; nj-arãtseashti curlu (bishina); etc.;
4: nj-adunã curãili = nj-bagã frãnlu, mi nfãrneadzã, mi cãpistruseashti)
{ro: curea}
{fr: curroie}
{en: belt}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; bagã-li unã pristi alantã shi tsindzi-nj-li cu curãili; adu-nj dauãsprãdzatsi di curãi; paplu nu-l tsãnea curãili
(expr: nu lj-u tsãnea, s-avea mulja-tã); nu armãnlu, ma curaua; nu-l deadirã di curauã
(expr: nu-l saidisirã), nu-l cljimarã la numtã; iu da di curauã nã miliunarã di
(expr: iu s-u da di mãnear) aestã oarfãnã; s-l-adunã curãili
(expr: s-lã bagã frãnlu, s-lji cãpistruseascã)

§ cureauã (cu-reá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)

§ curoauã (cu-rŭá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
ex: nu-l tsãni dip curoaua (lj-u fricã) s-ducã singur n hoarã

§ curdoni/curdone (cur-dó-ni) sf curdonj (cur-dónjĭ) – (unã cu curauã)

§ curilar (cu-ri-lárŭ) sm curilari (cu-ri-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi curãi
{ro: curelar}
{fr: bourrelier}
{en: belt maker or seller}

§ curilãrii (cu-ri-lã-rí-i) sf curilãrii (cu-ri-lã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu curãi
{ro: curelărie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fitilj

fitilj (fi-tíljĭŭ) sn fitilji/fitilje (fi-tí-lji) – hirlu di bumbac (shutsãt sh-adrat ca un spangu suptsãri) tsi s-bagã tu mesea-a tsearãljei (la unã candilã) tra si s-aprindã tseara (s-ardã shi s-da lunjinã); fitilji;
(expr:
1: nji s-astindzi fitiljlu = mor, va lji ncljid ocljilj;
2: lj-astingu fitiljlu = l-fac s-moarã; l-vatãm;
3: bag fitilji = bag zizanji; bag schinj; acats s-lu ntsap; bag angrãnji)
{ro: fitil, intrigă}
{fr: mèche (de lampe, de bougie), intrigue}
{en: wick (candle, lamp, intrigue}
ex: lampa nu ari fitilj; lj-s-asteasi fitiljlu
(expr: muri); lj-bagã fitilji
(expr: bagã zizanji, lu ntsapã, lj-bagã schinj, etc.); acãtsã sã ntsapã, s-bagã ntsãpãturi, fitilji la vãsiljelu

§ fitilji2/fitilje (fi-tí-lji) sf fitilji/fitilje (fi-tí-lji) – (unã cu fitilj)
ex: lj-bãgã fitilji
(expr: lj-bãgã muzavirlichi, zizanji; bãgã schinj, angrãnji)

§ fitili/fitile (fi-tí-li) sf fitili/fitile (fi-tí-li) – (unã cu fitilj)
ex: lamba nu-ari fitili; lj-bãgã fitili tu pleagã tra s-nu s-astupã; norã-sa-lj bagã fitili
(expr: u ntsapã, lj-bagã muzavirlichi); tsi badz fitili?
(expr: tsi badz schinj?)

§ nfitilj (nfi-tíljĭ) vb I nfitiljai (nfi-ti-ljĭáĭ), nfitiljam (nfi-ti-ljĭámŭ), nfitiljatã (nfi-ti-ljĭá-tã), nfitiljari/nfitiljare (nfi-ti-ljĭá-ri) – bag un fitilj la unã candilã (tsearã); aprindu fitiljlu di la tsearã (candilã);
(expr: nfitilj = bag fitilj, bag zizanji; bag schinj; bag angrãnji)
{ro: pune fitil, da foc la fitil}
{fr: allumer la mèche}
{en: light the wick}
ex: voi s-aflu masturlu tsi lu nfitilje
(expr: lj-bãgã schinj) ashi

§ nfitiljat (nfi-ti-ljĭátŭ) adg nfitiljatã (nfi-ti-ljĭá-tã), nfitiljats (nfi-ti-ljĭátsĭ), nfitiljati/nfitiljate (nfi-ti-ljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã (apreasã) fitiljlu
{ro: (fitil) pus, dat foc}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hir1

hir1 (hírŭ) sn hiri/hire (hí-ri) – lucru lungu shi multu suptsãri ca perlu din cap icã atsea tsi easi dit turtsearea shi shutsãrea-a lãnãljei (a mitasiljei, a bumbaclui, etc., cu cari s-tsasi pãndza tu-arãzboi, s-cos stranjili cu aclu, si mplãtescu pãrpodzli shi s-chindisescu shamiili cu cãrliglu, etc.); frãndzã multu lungã shi suptsãri di earbã; sirmã multu lungã shi suptsãri di metal (di-amalamã, di hrisafi); spangu, sirmã, hrisafi; (fig:
1: (i) hir = tsiva; (ii) hior; (iii) un hir di = niheamã, putsãn; expr:
2: hir lai = cripari, taxirati, bilje, etc.;
3: di hir, hir; di hir-hir = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di per-per;
4: adar di hir, funi = tu spuneari, un lucru njic lu-adar multu mari (tr-alãvdari; di fricã, etc.);
5: tsãni di-un hir = niheamã lipseashti tra s-aspargã, si s-arupã atsea di cari easti ligat un lucru; easti aproapi di moarti;
6: hir di moarti, di pri hir = oara di moarti;
7: pi hir vinji… = niheamã lipsi tra…;
8: hirlu tu patru-l disicã = l-mutreashti un lucru tu tuti minutsãljli-a lui;
9: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, nu-lj si ndreg trã fãtseari)
{ro: fir; fir de păr; fior; puţin; nimic}
{fr: fil; frisson; brin, peu; rien}
{en: thread, yarn, hair; shiver (from cold), shudder, thrill; little (quantity); nothing}
ex: njic easti el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); va cuseari cu hir lai; armasi un hir di per; scoasi maea shi-lj deadi doauã hiri di erghi; toartsi hirlu gros; s-arupsi hirlu cu cari eara ligat; nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani; bana lj-eara spindzuratã di un hir
(expr: eara tu piriclju di moarti); lu-ascãpã ca di pri hir (dip tu oara tsi lipsea s-moarã) di la spindzurari; adrã di hir, funi
(expr: lu-adrã lucrul njic s-aspunã multu mari); dzãnili acãtsarã s-lj-u toarcã dzua a njiclui mash pri hirlu-atsel lailu (mplinã di cripãri, bileadz, etc.); di hir, hir
(expr: aspus cu tuti minutsaljili a lui); un hir (fig: niheamã) lipsi; un hir (fig: niheamã) cãt s-mindui; pi hir vinji (fig: niheamã lipsi tra) s-cherdu sh-caplu; agiumsi aushlu pri hirlu di moarti
(expr: tu oara di moarti); ascãpã bana di pri hir (di pri-un piriclju di moarti); nu-lj dau hir (fig: tsiva); dã-nj un hir (niheamã) fãrinã; s-nji dai un hir di (fig: niheamã) sari; nu-avea un hir di (fig: dip) mustatsã

§ hirush (hi-rúshĭŭ) sn hirushi/hirushe (hi-rú-shi) – hir njic; hiric

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn