DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrnjidã

cãrnjidã (cãr-njí-dã) adv invar – tsi easti lai di murdãrilji; tsi easti mplin di lãvushilji; murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, atsal, troc, ntroc, birbati, bashur, bashurcu, etc.;
(expr: mi fac cãrnjidã = mi umplu di murdãrilji; mi murdãripsescu, mi ncarcu, lãvushescu, lirusescu, etc.)
{ro: murdar}
{fr: sale, sordide}
{en: dirty}
ex: lj-si featsi cãmeasha cãrnjidã (lai di murdãrilji); adzã ti-alãxii sh-ti featsish cãrnjidã (lirusish)

§ discãrnjidedz (dis-cãr-nji-dédzŭ) vb I discãrnjidai (dis-cãr-nji-dáĭ), discãrnjidam (dis-cãr-nji-dámŭ), discãrnjidatã (dis-cãr-nji-dá-tã), discãrnjidari/discãrnjidare (dis-cãr-nji-dá-ri) – fac s-easã lãvushilja dit un lucru tsi easti cãrnjidã, lai di murdãrilji
{ro: spăla (un lucru negru de murdărie)}
{fr: laver (une chose sale, sordide)}
{en: wash (a dirty thing)}
ex: treatsi cãmeshli tu trei api s-li discãrnjideadzã ghini (s-li facã s-lã easã lãvushilja)

§ discãrnjidat (dis-cãr-nji-dátŭ) adg discãrnjidatã (dis-cãr-nji-dá-tã), discãrnjidats (dis-cãr-nji-dátsĭ), discãrnjidati/discãrnjidate (dis-cãr-nji-dá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã lãvushilja
{ro: spălat (lucru negru de murdărie)}
{fr: lavé (chose sale, sordide)}
{en: washed (a dirty thing)}

§ discãrnjidari/dis-cãrnjidare (dis-cãr-nji-dá-ri) sf discãrnjidãri (dis-cãr-nji-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-discãrnjideadzã
{ro: acţiunea de a spăla (un lucru negru de murdărie)}
{fr: action de laver (une chose sale, sordide)}
{en: action of washing (a dirty thing)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drinji/drinje

drinji/drinje (drí-nji) sf pl – atseali shasi (noauã icã doauãsprã-dzatsi) dzãli di Avgustu cãndu muljerli u-au cã nu easti ghini s-aspealã stranjili (sh-cã va s-patã nipãtsãtili ma s-li la)
{ro: cele şase (nouă sau chiar douăsprezece) zile din August pe care femeile aromâne le consideră nefaste pentru spălarea rufelor}
{fr: les six (neuf et même douze) jours du mois d’août considérés par les femmes comme nefastes pour le blanchissage}
{en: the six (nine or even twelve) days of August considered ill-omened for washing clothes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gal

gal (gálŭ) adg galã (gá-lã), galj (gáljĭ), gali/gale (gá-li) – cari ari un hromã tsi s-aproachi tu lai (tsi da cãtã tu lai); sumulai; numã tsi s-da cãtivãroarã a unei pravdã (mulã, gumar) sumulai; (fig: gal = mãrat, corbu)
{ro: negricios, nume dat unui catâr negricios}
{fr: noirâtre; nom qu’on donne aux mulets noirâtres}
{en: blackish, darkish; name given to blackish mules}
ex: am nã mulã galã (sumulai); Gala (mula sumulai cu numa Galã) nchiseashti, nu s-agioacã; iu njerdzi, lai gale (fig: mãrate)?

§ galan2 (ga-lánŭ) sm galanj (ga-lánjĭ) – cãni sumulai
{ro: câine negricios la culoare}
{fr: chien noirâtre}
{en: blackish dog}

§ gãlãits (gã-lã-ítsŭ) adg gãlãitsã (gã-lã-í-tsã), gãlãits (gã-lã-ítsĭ), gãlãitsã (gã-lã-í-tsã) – cari ari un hromã ncljisã tsi s-aproachi tu lai-lutsitã
{ro: neguriu}
{fr: noir foncé et luisant}
{en: black and shining}
ex: cireashi coapti, lãi gãlãitsã; iu creashti masina gãlãitsã; ocljilj gãlãits ca masina; cu dzeana lai gãlãitsã; mearili, gortsãli, cireashili gãlãitsã-l gãdila

§ gãili/gãile (gã-í-li) invar –
1: tsi ari unã hromã lai-cãrbuni shi nyilicioasã;
2: tsi ari unã hromã ashtearsã, salbitã
{ro: spălăcit; negru şi lucitor}
{fr: pâle; tout à fait noir et luisant}
{en: pale; very black and shiny}
ex: ocljilj nj-si featsirã gãili (di-unã hromã salbitã); niveasti cu oclji lãi-gãili (lãi-cãrbuni shi nyiliciosh)

§ ngãledz (ngã-lédzŭ) vb I ngãlai (ngã-láĭ), ngãlam (ngã-lámŭ), ngãlatã (ngã-lá-tã), ngãlari/ngãlare (ngã-lá-ri) – (cu lãvushirea) l-fac un lucru s-lja unã hromã ca sumulai (galã); murdãripsescu, ncarcu, lirusescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu li spilã ghini cãmeshli ma li ngãlã; nji si ngãlã (nji si lãi shi ciufuli di nilari) perlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jaghinã3

jaghinã3 (jĭá-ghi-nã) sf jaghini/jaghine (jĭá-ghi-ni) – mãcari shi urma alãsatã di mãcari pri dintsãlj neaspilats
{ro: urmele lăsate de alimente pe dinţii nespălaţi}
{fr: matière alimentaire qui se dépose sur les dents non brossées}
{en: traces of food deposed on unbrushed teeth}
ex: dintsãlj ãncãrcats di jaghinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãspalj

pãspalj (pãs-páljĭŭ) sn pãspalji/pãspalje (pãs-pá-lji) – pulbiri di fãrinã; pulbirea di fãrinã tsi armãnj dupã mãtsinari sh-cari s-ashtearni ca un petur pristi stizma shi tuti lucrili di la moarã; (fig: pãspalj = pulbiri albã (ca neaua, bunãoarã) icã lunjinã albã tsi s-ashtearni ca un petur pristi lucri)
{ro: pospai}
{fr: poudre de farine qui se dépose autour des meuls}
{en: flour dust deposited over all objects in the mill}
ex: morli suntu mplini di pãspalj (pulbiri albã di fãrinã ashtirnutã pristi tuti lucrili); neaua cadi pãspalj (fig: ca unã pulbiri albã tsi s-ashtearni pristi loc); da pãspalji nafoarã (fig: cadi neauã ca pulbiri shi s-ashtearni mpadi); un pãspalj (fig: petur) di lunjinã s-ashtirnu pri tut loclu

§spalã (pãs-pá-lã) sf pl(?) – fãrinã di cãlãmbuchi (misur)
{ro: mălai, pospăială}
{fr: (poudre de) farine de maïs}
{en: corn flour}
ex: dada-adrã ti prãndzu pitã di pãspalã

§ pispilescu (pis-pi-lés-cu) vb IV pispilii (pis-pi-líĭ), pispileam (pis-pi-leámŭ), pispilitã (pis-pi-lí-tã), pispiliri/pispilire (pis-pi-lí-ri) – arãspãndescu unã pulbiri (fãrinã, sari, etc.), putsãn cãti putsãn, tu-un lucru; acoapir un lucru cu-arcarea di pulbiri pristi el; arãspãndescu, aruc, acoapir, etc.; (fig: pispilescu = nvilescu, acoapir)
{ro: presăra}
{fr: saupoudrer; couvrir}
{en: sprinkle, powder, dust}
ex: pispilea (arucã) piper pi ghelã; pispilea pisti pitã niheamã zahãri; culcã-nj-ti s-ti pispilescu (fig: nvilescu, acoapir); lu pispilii (lu-acupirii) cu vilendza; acãtsarã s-pispileascã nãshti ciomburi di neauã

§ pispilit (pis-pi-lítŭ) adg pispilitã (pis-pi-lí-tã), pispilits (pis-pi-lítsĭ), pispiliti/pispilite (pis-pi-lí-ti) – (pulbiri) tsi fu (s-ari) arãspãnditã, putsãn cãti putsãn, pristi un lucru; (lucru) pristi cari s-ari arãspãnditã unã pulbiri
{ro: presărat}
{fr: saupoudré; couvert}
{en: sprinkled, powdered, dusted}
ex: arãtsi cã nu shadi noaptea pispilitã (nvilitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plãtari/plãtare

plãtari/plãtare (plã-tá-ri) sf plãtãri (plã-tắrĭ) – partea di nsus-dinãpoi a truplui di om, tsi nchiseashti la umiri shi dipuni nghios cãtrã mesi; un di dauãli oasi lãrdzi shi suptsãri cu trei cohiuri tsi s-aflã dinãpoi sum umiri di-unã parti sh-di-alantã a truplui di om; pãltari, pultari, spatã, spalã;
(expr:
1: ãnj ljau (lj-aspun) plãtãrli= fug, u-angan cãtsauã, li cãlescu, li-aspel, etc.;
2: lj-bag (lj-aspun) plãtãrli= lu-agunescu, lu-apãrãtsescu, lu-alas, lu-agãrshescu, nu-lj fac chefea, nu-l dau di mãnear, etc.;
3: am plãtãri sãnãtoasi = lj-u pot, escu sãnãtos, pot s-portu furtii greali deanumirea, pot s-aravdu multi, etc.);
4: am plãtãri = am ndoapir, am cari s-mi-aveaglji, s-mi afireascã di dushmanj shi di arãets;
5: nj-poati plãtarea = hiu gioni, acshu s-lu fac un lucru;
6: nu-nj mãcã plãtarea tsara = nu nj-u poati vãrnu;
7: nu-nj dau plãtarea cu nãs = nu mi uidisescu cu el;
8: lu-agudescu pri plãtari = ãl diznjerdu, ãl hãidipsescu; lj-aspun vreari)
{ro: spate, omoplat, umeri}
{fr: épaule, omoplate, éclanche}
{en: shoulder, shoulder blade}
ex: ncarcã pi plãtãri sinduchea; dã-nj unã plãtari (spatã) di birbec; l-fricã pi plãtãri; plãtarea (spata) aspuni cã un di noi va chearã; ncarcã-l cãt pots cã ari plãtãri sãnãtoasi
(expr: lj-u poati, easti sãnãtos, poati s-aravdã multi); ari plãtãri
(expr: ari pri cari si s-andoapirã, cari s-lu-aveaglji, cari s-lu afireascã di dushmanj shi di arãets); nu nã dãm plãtarea cu nãs
(expr: nu nã uidisim cu el); lj-aspusirã plãtãrli
(expr: fudzirã); sh-lo plãtarea
(expr: fudzi, li cãli); plãtãrli!
(expr: s-fudzim, tsi-ashtiptãm!); si-sh lja plãtãrli
(expr: s-fugã); nu-am plãtari
(expr: nu-am andoapir, nu-am cari s-mi-agiutã, s-mi-aveaglji); lj-bãgã plãtãrli
(expr: u-apãrãtsi, u-alãsã, u-agãrshi)

§ plãtãros (plã-tã-rósŭ) adg plãtãroasã (plã-tã-rŭá-sã), plãtãrosh (plã-tã-róshĭ), plãtãroasi/plãtãroase (plã-tã-rŭá-si) – cari easti cu plãtãrli lãrdzi; pãltãros, pultãros, diplarcu, bãtalcu
{ro: spătos}
{fr: qui a des larges épaules}
{en: broad shouldered}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

purintu1

purintu1 (pu-rín-tu) (mi) vb I purintai (pu-rin-táĭ), purintam (pu-rin-támŭ), purintatã (pu-rin-tá-tã), purintari/purintare (pu-rin-tá-ri) – mãc carni (lapti, oauã, cash, etc.), lucri tsi nu lipseashti s-mãc dzãlili di preasinj (cãndu lipseashti s-mãrsinedz, s-mãc mash mãrsineatsã);
(expr:
1: mi purintu = (i) mãc tsiva trã prota oarã; (ii) mãc tsiva tsi mi-arãseashti, mãc mash trã gustu; (iii) ljau tsiva s-mãc;
2: macã ti purintsã, mãcã canim njel = ma s-fats un lucru slab, s-lu fats macarim trã tsiva tsi axizeashti multu)
{ro: mânca de dulce}
{fr: manger des plats gras, avec viande, fromage, etc. pendant le carême}
{en: eat meals with meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}
ex: cum va si s-ducã la cumnicãturã cara s-ari purintatã?; cu tsiva nu mi purintai
(expr: nu loai) di avearea a frati-njui; macã ti purintash, s-nu ti cumãnits; nitsi nu mi purintarã
(expr: nu-nj deadirã, nu mi-alãsarã s-gustu tsiva); arãulu nu s-purintã di
(expr: nu lu-arãseashti s-angljitã) om nicat; mi purintai
(expr: mãcai trã prota oarã, trã gustu) di cireashi

§ purintat (pu-rin-tátŭ) adg purintatã (pu-rin-tá-tã), purintats (pu-rin-tátsĭ), purintati/purintate (pu-rin-tá-ti) – tsi ari mãcatã carni (oauã, lapti, cash, etc.), lucri tsi nu lipseashti s-mãcã dzãlili di preasinj
{ro: care a mâncat de dulce}
{fr: qui a rompu le carême}
{en: who ate meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ purintari/purintare (pu-rin-tá-ri) sf purintãri (pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-purintã
{ro: acţiunea de a mânca de dulce}
{fr: action de manger de la viande (lait, oeufs, fromage) pendant le carême}
{en: action of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ nipurintat (ni-pu-rin-tátŭ) adg nipurintatã (ni-pu-rin-tá-tã), nipurintats (ni-pu-rin-tátsĭ), nipurintati/nipurintate (ni-pu-rin-tá-ti) – tsi nu-ari mãcatã carni (oauã, lapti, cash, etc.) dzãlili di preasinj; tsi nu s-ari purintatã;
(expr: nipurintat = tsi nu-ari mãcatã un lucru tsi nu lipsea mãcari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

schinari2/schinare

schinari2/schinare (schi-ná-ri) sf schinãri (schi-nắrĭ) – partea di nsus-dinãpoi a truplui di om, tsi nchiseashti la umiri shi dipuni nghios cãtrã mesi; un di dauãli oasi lãrdzi shi suptsãri cu trei cohiuri tsi s-aflã dinãpoi sum umiri di-unã parti sh-di-alantã a truplui di om; plãtari, pãltari, pultari, spatã, spalã; schinãrat, cãtinã;
(expr:
1: nj-tradzi schinarea = pot s-lu fac, s-lu-aravdu, s-lu trec un lucru;
2: li-arucã (tuti) pri schinarea-a mea = arucã (tutã) itia pri mini; dzãtsi cã (tuti) lucrili s-featsirã di mini i di itia-a mea;
3: va-nj s-easã dit schinari = mini va li pãltescu)
{ro: spinare, dos}
{fr: épine dorsale, échine, dos}
{en: spine, backbone, back}
ex: aleadzi-lj schinarea-a pescului; mi doari schinarea (mesea); lucurlu al Dumnidzã lu-arcã pri schinarea-a mea
(expr: easti itia-a mea); di schinari-nj vai easã
(expr: mini va li pãltescu, va s-easã dit punga-a mea); tra s-nu s-toarnã a doara shi cu aestã sã-lj si lja furtia di pri schinari

§ schinãrat2 (schi-nã-rátŭ) sn schinãra-ti/schinãrate (schi-nã-rá-ti) –
1: schinari, plãtari, pãltari, pultari, spatã, spalã;
2: multimea di oasi (tuti unã soi), cari si mbairã un cu-alantu tra s-facã unã soi di stur (di cari s-acatsã sh-alti oasi), tsi-l tsãni ndreptu truplu-a omlui (a prãvdzãlor) di la cap pãnã la cur; cãtinã
{ro: coloană vertebrală, spinare, dos}
{fr: colonne vertébrale, épine dorsale, échine, dos}
{en: spine, backbone, back}
ex: am un cal multu mushat, ma-lj scots shaua di pi schinãrat, ãlj si ved matsãli tuti (angucitoari: sinduchea); shaua di pi schinã-ratlu-a calui; inima s-ascãlnã di schinãrat; pri schinãratlu-a nostru s-analtsã sh-bagã scãri; mi doari schinãratlu (cãtina, mesea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spalã

spalã (spá-lã) sf spali/spale (spá-li) – partea di dinãpoi a truplui di om tsi nchiseashti la umiri shi dipuni nghios cãtrã tu mesi; un di dauãli oasi lãrdzi shi suptsãri (cu trei cohiuri) tsi s-aflã dinãpoi sum umiri, di-unã parti sh-di-alantã a truplui di om; plãtari, pãltari, pultari, spatã
{ro: spate, omoplat}
{fr: épaule, omoplate, éclanche}
{en: shoulder, shoulder blade}

§ spatã2 (spá-tã) sf spati/spate (spá-ti) – (unã cu spalã) [s-aflã mash tu zborlu “lasã-spatã” dit un agioc di ficiurits cãndu un easti loat angrãshca]

§ spãtat (spã-thátŭ) adg spãtatã (spã-thá-tã), spãtats (spã-thátsĭ), spãtati/spãtate (spã-thá-ti) – (om, pravdã) tsi ari truplu zveltu (livendu, suptsãrac, shi canda s-frãndzi cãndu imnã); zveltu, ascuturat, scuturat, suptsãrac, subtsãrac
{ro: zvelt}
{fr: svelte}
{en: slender, slim}
ex: ficiorlu-ts eara analtu, spãtat (zveltu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã