DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

exudã

exudã (éc-su-dã) sf exudi/exude (éc-su-di) – paradzlji tsi s-aspar-gu cãndu cariva acumpãrã lucri (agiutã pri cariva, plãteashti dãri, spãtãljuseashti fãrã aradã, etc.); exud, hargi, hãrgilãchi
{ro: cheltuială}
{fr: dépense, dépens, frais}
{en: expense}
ex: exudi (hãrgi) vãsilcheshti

§ exud (éc-sudŭ) sn exudi/exude (éc-su-di) – (unã cu exudã)
ex: ari mari exud (exudã, hargi)

§ xudyipsescu (csud-yip-sés-cu) vb IV xudyipsii (csud-yip-síĭ), xudyipseam (csud-yip-seámŭ), xudyipsitã (csud-yip-sí-tã), xudyipsiri/xud-yipsire (csud-yip-sí-ri) – fac exudi cãndu acumpãr lucri; aspargu paradz tra s-acumpãr tsiva (s-agiut pi cariva, s-plãtescu dãri, etc.); xudipsescu, hãrgescu, hãrgiuescu, hãrjescu, spãtãljusescu
{ro: cheltui}
{fr: dépenser}
{en: spend}

§ xudyipsit (csud-yip-sítŭ) adg xudyipsitã (csud-yip-sí-tã), xudyipsits (csud-yip-sítsĭ), xudyipsiti/xudyipsite (csud-yip-sí-ti) – (paradzlji) tsi s-asparsirã trã acumpãrarea di lucri (trã agiutorlu dat, trã gileplu plãtit, etc.); xudipsit, hãrgit, hãrgiuit, hãrjit, spãtãljusit
{ro: cheltuit}
{fr: dépensé}
{en: spent}

§ xudyipsiri/xudyipsire (csud-yip-sí-ri) sf xudyipsiri (csud-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva xudyipseashti; xudipsiri, hãrgiri, hãrgiuiri, hãrjiri, spãtãljusiri
{ro: acţiunea de a cheltui; cheltuire}
{fr: action de dépenser}
{en: action of spending}

§ xudipsescu (csu-dip-sés-cu) vb IV xudipsii (csu-dip-síĭ), xudipseam (csu-dip-seámŭ), xudipsitã (csu-dip-sí-tã), xudipsiri/xudipsire (csu-dip-sí-ri) – (unã cu xudyipsescu)

§ xudipsit (csu-dip-sítŭ) adg xudipsitã (csu-dip-sí-tã), xudipsits (csu-dip-sítsĭ), xudipsiti/xudipsite (csu-dip-sí-ti) – (unã cu xudyipsit)

§ xudipsiri/xudipsire (csu-dip-sí-ri) sf xudipsiri (csu-dip-sírĭ) – (unã cu xudyipsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hargi/harge

hargi/harge (hár-gi) sf hãrgi (hắr-gi) shi hãrgiuri (hắr-gĭurĭ) – paradzlji tsi s-aspargu cãndu cariva acumpãrã lucri (agiutã pri cariva, plãteashti tri dãri, spãtãljuseashti fãrã aradã, etc.); darea tsi u plãteashti omlu trã stat; hãrgilãchi, exudã, exud;
(expr: nj-scot hãrgiurli = lucredz shi scot paradzlji tsi-nj lipsescu tra s-plãtescu exudili tsi-nj fac)
{ro: cheltuială, taxă}
{fr: dépense, dépens, frais, impôt}
{en: expense, tax}
ex: lj-lipsea paradzlji trã hargi (exudã) pri cali; nã cãftarã hãrgili (dãrli); hãrgili (dãrli) di chivernisi vor plãtiri; hãrgiurli (exudili) tsi fãtsea cu nãsh; ari mari hargi (exudã) cu casa; cu hargea (exudã) s-fac tuti aesti; sh-avea faptã nã fustani cu multi hãrgi; lucra dzuã sh-noapti, si-sh scoatã hãrgili
(expr: tra s-poatã sã-sh pãlteascã exudili); mãratlu di hãngi sh-armasi cu nãrli spindzurati sh-cu hãrgili a minciunoshlor pristi zvercã

§ hãrgilãchi/hãrgilãche (hãr-gi-lắ-chi) sf hãrgilãchi (hãr-gi-lắchĭ) – (unã cu hargi)

§ hãrgiuescu (hãr-gĭu-ĭés-cu) vb IV hãrgiuii (hãr-gĭu-íĭ), hãrgiueam (hãr-gĭu-ĭámŭ), hãrgiuitã (hãr-gĭu-í-tã), hãrgiuiri/hãrgiuire (hãr-gĭu-í-ri) – fac hãrgiuri cãndu acumpãr lucri; aspargu paradz tra s-acumpãr tsiva (s-agiut pi cariva, s-plãtescu dãri, etc.); hãrgescu, hãrjescu, xudyipsescu, xudipsescu, spãtãljusescu
{ro: cheltui}
{fr: dépenser, faire des frais}
{en: spend}
ex: nu-am trã tsi s-mi hãrgiuescu (s-nj-aspargu paradzlji); multu hãrgiueashti omlu-aestu

§ hãrgiuit (hãr-gĭu-ítŭ) adg hãrgiuitã (hãr-gĭu-í-tã), hãrgiuits (hãr-gĭu-ítsĭ), hãrgiuiti/hãrgiuite (hãr-gĭu-í-ti) – (paradzlji) tsi s-asparsirã trã acumpãrarea di lucri (trã agiutorlu dat, trã gileplu plãtit, etc.); hãrgit, hãrjit, xudyipsit, xudipsit, spãtãljusit
{ro: cheltuit}
{fr: dépensé}
{en: spent}

§ hãrgiuiri/hãrgiuire (hãr-gĭu-í-ri) sf hãrgiuiri (hãr-gĭu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hãrgiueashti; hãrgiri, hãrjiri, xudyipsiri, xudipsiri, spãtãljusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spatal

spatal (spá-tal) adg spatalã (spá-ta-lã), spatalj (spá-taljĭ), spata-li/spatale (spá-ta-li) – (om) tsi hãrgiueashti multu sh-fãrã aradã; (om) tsi lj-aspardzi paradzlji fãrã s-mindueascã dip; hãrgiuitor, sac aruptu (fig), mãnã-aspartã (fig)
{ro: risipitor}
{fr: prodigue, dissipateur}
{en: spendthrift}
ex: easti om multu spatal (hãrgiuitor fãrã-aradã)

§ spãtãljusescu (spã-tã-ljĭu-sés-cu) (mi) vb IV spãtãljusii (spã-tã-ljĭu-síĭ), spãtãljuseam (spã-tã-ljĭu-seámŭ), spãtãljusitã (spã-tã-ljĭu-sí-tã), spãtãljusiri/spãtãljusire (spã-tã-ljĭu-sí-ri) – hãrgiuescu paradz ca un spatal, fãrã-aradã; aspargu tutã-avearea tsi am sh-nu-armãn cu tsiva; hãrgescu, hãrgiuescu, xudipsescu, xudyipsescu
{ro: risipi (avere)}
{fr: dissiper; ruiner}
{en: spend foolishly}
ex: shi spãtãljusi (sh-asparsi tutã) avearea

§ spãtãljusit (spã-tã-ljĭu-sítŭ) adg spãtãljusitã (spã-tã-ljĭu-sí-tã), spãtãljusits (spã-tã-ljĭu-sítsĭ), spãtãljusiti/spãtãljusite (spã-tã-ljĭu-sí-ti) – (aveari, parã) tsi easti hãrgiuit fãrã-aradã; hãrgit, hãrgiuit, xudipsit, xudyipsit
{ro: risipit (avere)}
{fr: dissipé; ruiné}
{en: spent foolishly}

§ spãtãljusiri/spãtãljusire (spã-tã-ljĭu-sí-ri) sf spãtãljusiri (spã-tã-ljĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-spãtãljuseashti avearea-lj; hãrgiri, hãrgiuiri, xudipsiri, xudyipsiri
{ro: acţiunea de a risipi (avere)}
{fr: action de dissiper; de ruiner}
{en: action of foolishly spending}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã